1,791 matches
-
lui bărbatu- său ruptă din soare. - De ursită și-a făcut și baba Ciubotărița, răsări Saveta lui Costache Acea. A făcut baba ce-a făcut ș-a luat un flăcău. Iar Sevastian Ciubotariu, fiind tânăr, mai fugea în sat la muieri ; dar baba îl aducea înapoi cu ulcica. Toată vremea se sfădeau. Sara el ședea la foc în fața vetrei și cânta. Crăpând de ciudă, baba striga : „Te gândești la muieri, spurcăciune !” Și nu zi, nu baba a murit întăi, tot pe
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
flăcău. Iar Sevastian Ciubotariu, fiind tânăr, mai fugea în sat la muieri ; dar baba îl aducea înapoi cu ulcica. Toată vremea se sfădeau. Sara el ședea la foc în fața vetrei și cânta. Crăpând de ciudă, baba striga : „Te gândești la muieri, spurcăciune !” Și nu zi, nu baba a murit întăi, tot pe Savastian l-a îngropat de tânăr. țin minte, venise baba, vădană de-al doilé, la mama și i-a arătat niște flori galbene uscate : „Astea, zice, sunt «ia-te
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
al doilé, la mama și i-a arătat niște flori galbene uscate : „Astea, zice, sunt «ia-te după mine». Cu ele, drăguța mea, se face de dragoste”. Atunci se auzi un glas aspru din colț : - Ili Popa și-a bătut muierea până i-a spus ce i-a pus în rachiu de l-a amăgit s-o ieie : colț de câne mort și oase pisate. - Spurcate-s muierile, se-ngrețoșă un flăcău. - Când zăceam de gălbănare, a mea mi-a dat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Atunci se auzi un glas aspru din colț : - Ili Popa și-a bătut muierea până i-a spus ce i-a pus în rachiu de l-a amăgit s-o ieie : colț de câne mort și oase pisate. - Spurcate-s muierile, se-ngrețoșă un flăcău. - Când zăceam de gălbănare, a mea mi-a dat trei păduchi în zeamă de siminoc, c-așa o învățase baba. Păduchi-s buni la gălbănare. - Ptiu ! - Fiecare boală are leacul ei, afară de rac. Racul dă un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ochilor albaștri nasul părea o bilă ridicată în sus. - Asta numai de la băutură i se trage. Bea bărbatul, bea femeia, băutura-i cu măsură însă. Te duci la nuntă, poți să nu bei ? Dar să nu te întreci. - Ba de muieri bete, ferească Dumnezeu ! rosti scârbită o femeie cu fața serioasă. Când le vezi mătăhoi, îți vine să le sfermi capul ca la șerpi. Deodată fârnâi glasul lui Ghiță Șchiopu, poreclit Miorcoi : - La moară, la Melinte, avea morarul un țap negru
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bună sulfina. La trepădătură ori la gâlci dai nalbă mare sau mălagă, alții îi zic colăceii babei. Când femeia umblă ca iapa după armăsar, se potolește, uite-l colo, cu sovârv. Și dacă bărbatul te necăjește ori umblă după alte muieri, îl liniștești cu talpa gâștei care-i bună și de inimă. Aplecându-se, femeia cea tânără culese cu două degete câteva frunze lungărețe pe care le mirosi. Privind-o sever de jos în sus, Băltoaia observă : - Las-o acolo, asta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
zvârle de pe mal chiar în locul ăla. Nea Sandule ! Nea Vasile ! Nu mai văzui nimic ! Și nu zi, n-a mai ieșit d-acolo. Cum te văd și cum mă vezi, așa n-a mai ieșit. Dar femeia lui, of, ce muiere ! „Niculae, zice, unde te băgași, zice, Niculae, că rămăsei cu plodu-n copaie. Niculae, zice, ieși, mă, și mă vezi, Niculaae...!” Și zbera, mă, de crezurăm că-i zburase mințile. - ’Te, mă ! se miră unul dintre zidari. - Și p- ormă l-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Rufus nu vrea să se lase impresionat. Rânjește: — Așa, în curul gol? — Săbii ascuțite, gata să-i străpungă..., murmură Pusio mai mult pentru sine. Mai fornăie de câteva ori zgomotos. Doar nu te-oi pune acum să bocești ca o muiere, se învese lește evreul. Călărețul își trage încă o dată nasul cu putere. — Ne riscăm viața numai din plăcere. Nu pentru câștig sau plată. — Și noi facem la fel, comentează acru Rufus. — Nu te da mare, că nici tu nu ești
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
trece vântul, capul arde pustiit, Aspru, rece sună cântul cel etern neisprăvit... Unde-s șirurile clare din vieața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărmate și maestrul e nebun! {EminescuOpI 159} SCRISOAREA V Biblia ne povestește de Samson, cum că muierea Când dormea, tăindu-i părul, i-a luat toată puterea De l-au prins apoi dușmanii, l-au legat și i-au scos ochii, Ca dovadă de ce suflet stă în piepții unei rochii... Tinere, ce plin de visuri urmărești vre
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mai frumoasă dintre Cireșele gemene. Floarea-soarelui, ca sora-a miresii ar îngriji de pocalele goale și de podoabele miresii: frigărui și sarmale. S-ar chercheli Dovleac logofăt rostogolindu și chelia, ici-colea și n-ar mai ști drumu ndărăt pân’la muierea lui, Fasolea... Vezi câte minuni în poveste încap și cum s-ar nunti până-n zori, dacă poamele s-ar da peste cap de trei ori? Cerințe: 1. Precizați care sunt personajele care apar în text. 2. Alegeți unul dintre aceste
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe nerușinate privitorii, trăgându-i de mânecă sau vârându-se pe sub poalele muierilor. Se făcură nevăzuți, pentru a reapărea într-o clipă, unul trăgând de un lanț și altul călărind un porc înnebunit de spaimă, pe care-l înțepau, făcând animalul să grohăie și să guițe a moarte și pe gospodari să se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
plată te-ar umfla plânsul de mila propriei persoane. Eu cred că umilita asta de armată ar trebui să-și amintească măcar în al 12-lea ceas că numele de armată vine de la armă și decât să moară ca o muiere dându-și foc mai bine să moară cu arma în mână pentru o cauză dreaptă fie măcar și pentru a pedepsi pe cel care i-a umilit. Oare ce ar spune lumea de pe globul acesta dacă ar afla că ofițerii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe nerușinate privitorii, trăgându-i de mânecă sau vârându-se pe sub poalele muierilor. Se făcură nevăzuți, pentru a reapărea într-o clipă, unul trăgând de un lanț și altul călărind un porc înnebunit de spaimă, pe care-l înțepau, făcând animalul să grohăie și să guițe a moarte și pe gospodari să se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
spontaneitate strapontinică. Era îndeajuns de radios încât să exprime o nelimitată solidaritate cu toți tinerii din lume, dar mai cu seamă cu această reprezentantă locală, ardentă și sinceră, căreia îi fusese prezentată probabil de formă, dacă îi fusese măcar prezentată. — Muiere însetată de sânge! a răsunat o voce bărbătească glumeață, chicotitoare. Și doamna Silsburn și eu ne-am răsucit din nou. Vorbise soțul doamnei de onoare. Era așezat chiar în spatele meu, la stânga soției sale. Am schimbat cu el acea privire albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
crematoriul de gunoaie. Avea o față palidă, cu o mină plouată. Transpira cu o incredibilă abundență - fruntea, buza de sus, chiar și vârful nasului - de-ai fi zis că are indispensabilă nevoie de o tabletă de sare. — Sunt însurat cu muierea cea mai setoasă de sânge din lumea întreagă, i s-a adresat el doamnei Silsburn, scoțând un nou chicotit glumeț. Dintr-o automată deferență față de rang, aproape că am chicotit și eu - un chicot scurt, stupid, soldățesc și străin, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
femeia, abia au trecut șapte ani de când te-ai făcut nevăzut și În ultimii trei ani cât te-ai Învârtit pe aici, ți-ai făcut de cap...“ „Aici timpul trece mai repede. Săptămânile și anii au altă măsură...“ „Dar cu muieri străine te mai Încurci?“ „Nu mă mai Încurc cu nimeni. Mi-e sete, Mașa, dă-mi să beau...“ „Bea până vei crăpa!“, se enerva Mașa aruncând cu carafa după el. Atunci fostul Își desprindea mâinile de pe gard și, cu cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
laș. Dar Fevronia și cu babulea Îl bătură atât la cap, Încât, sătul de atâtea istericale, Nicanor se lăsă, ca și ceilalți bărbați, În voia soartei. Scuipându-și chipul din fântână-și spuse: „Așa-i, te iei după capul unor muieri...“. Ceva era În neregulă totuși cu chipul său. Clătinându-se-n adâncuri, o față lividă, lungă, Înconjurată de un halou, Îl privea cu insistență. Fața aceasta i se păru că nu-i a sa. Era parcă el și nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
multe. Adevărul era, firește, cunoscut tuturor celor pe care-i privea. Totul se citea În pulpele Angelei, În croiala bluzelor, În mișcările vârfurilor degetelor ei, alama muzicală a șoaptelor ei. Doctorul Gruner Începuse să spună: „O, da, o știu pe muierea aia. O știu pe Angela mea. Și pe Wallace!“ Sammler la Început nu Înțelesese ce Însemna un anevrism; auzise de la Angela că Gruner era la spital pentru o operație la gât. A doua zi după ce hoțul de buzunare Îl Încolțise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de acuplare brută. Nici dulceață de mure nu mai mănânc de atunci. Dar satul a devenit hibrid proletar. În ’62 s-a cooperativizat. Cocseria din Călan a înghițit ce mai era. Suna sirena la 6 și la 2. Bărbații plecau. Muierile rămâneau cu toate pe cap. Copiii au început să migreze spre Călan sau Hunedoara. Apoi, încet, s-a instalat peisajul de Veac de singurătate. Decompozițiunea, cum îi zisa, am trăit-o mai întâi atunci. Călanul creștea blocuri noi și piețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
grijă și dup-aia ceri aprobare de chiuretaj. M-am dus în timpul ciclului. M-a vârât după paravan și mi s-a uitat în vata din chiloți. Apoi a chemat asistenta: - Ia mai pune-i ăsteia un floștomoc de vată! Muierile dracu’ sunt în stare să ia unul de la tomberon și să ne fenteze. Femeia s-a executat. Aveam 28 de ani, eram profesoară, nu deținută sub anchetă în vremea dictaturii proletariatului. Iar el nu era gardian la Pitești, ci medic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
la 2 centimetri de nasul meu. Și fug la adăpost. Apoi își iau viața pe cont propriu. Maidanezele din colecția submisivă devin mai daneze. De 12 ani nici o daneză nativă nu a mai fost în adăpost. „Ț-ale dracu’ de muieri cu streche în voi!”, cum ar zice mioriticul pursânge. A doua experiență ciudată a fost cea a cartierelor de locuințe. Modeste, cochete, cu un farmec aparte. Blocuri ce încadrau un spațiu ecologic. În acel spațiu, ce să vezi? O curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cunoscut. Atâta tot. martie 2000 Mihaela: Vaporul Povestea asta a ta cu băieții de băieți, o poveste nespus de întremătoare, m-a trimis la cestiunea zilei, politica. Aseară vorbeam cu studenții despre perspectiva lui Schlegel și a romanticilor, după care „muierile” nu trebuie să intre în politichie, care-i domeniul intereselor murdare. Mai bine să se exprime ele la curățenia din sfera privată unde, iată, romanticii le dădeau generos toată libertatea. Și i-am rugat că cugete până data viitoare dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mă spăl pe cap. - Am căutat toată dimineața bureți și ți i-am adus. Nu-mi trebă bani pentru ei, să știi. Ți i-am adus fiindcă stai cu mine la masă când lucru, fiindcă nu ești doamnă, ci o muiere geșteaptă și cu înțălejăre de oameni. Și nu te mai spăla cu apă de la fântână. Îți aduc eu apă de ploaie din pimiță ș-on ștergari de ăl adevărat. Sapă morminte cu o viteză foarte mare. Și el, și Nelu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din pricină că la dânsul în casă cânta găina, adică cucoana Frosa, subțirică, frumușică și iute ca un spiriduș; cuconu Toader Lascarache, ofițerul stării civile, însurat la tinereță, cu bătrâneța moașei Maria, unguroaică de neam, care-l bănuia totdeauna că umblă după muieri și se tânguia tuturora de necredința lui Todere - și alții mulți mai mărunți și mai neînsemnați slujbași. Toți trăiau într-o liniște și o înțelegere desăvârșită,în casele curate, împrejmuite de grădini și livezi. De multă vreme o duceau așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se repezi pe ușa crâșmei ca izbit de cineva și răcni la un țânc numai de o șchioapă, care se prăjea la soare: —Mă, tătuță, mă! fuga la neică Marin, mă! Până ce-mi duse calul în șopron, până răcni la muiere: „U! Ano, fă! rupe gâtul la găina a pestriță!“, până intră în odaia scundă, afumată, cu zâmbetu-i frățesc, Marin pușcașul sosi, cu băiatul ca un mânz după el. Uite-l, ăsta-i! zise mândru Sandu, și întinse mâna spre om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]