1,239 matches
-
Ibidem, p. 152. 1015 Ibidem, pp. 152 153. 1016 Ibidem, p. 151. 1017 Ibidem, pp. 162 163. 272 deposedase, cu viclenie, și de soție și de copil: „Drept care Alla puse s-o omoare/ Pe viperă, să vază fiecare/ Că însăși muma l-a vândut pe rege,/ Plătind cu capul crunta făr’delege.” 1018 Atitudinea de respingere a tinerei și virtuoasei fete pe care au manifestat o cele două femei, dintru-început, ar putea fi explicată doar dacă ne gândim la faptul că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bun într-o pădure/ Decât acela ce-a știut să fure/ și s-a lăsat de tâlhărit...”)132 Părinții devin responsabili de cursul firesc al vieții propriilor copii, trebuie să-l ocrotească, să-l ghideze într-o manieră decentă: „Voi mume și voi tați așijderea,/ Copii, chiar și o droaie de-ați avea,/ Să-i privegheați cu grijă veșnic trează,/ Atâta vreme cât vă sunt în pază./ Luați seama ca prin pilda voastră rea/ Sau șovăind pedeapsă a le da/ Pierzării să-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de o pasivitate nefirească pentru o mamă, care se știe că ar trebui să situeze, mai presus de orice, viața urmașilor: „Grizilda îndură această silă/ șezând ca mielușelul blând și mut/ și-ngădui să facă tot ce-a vrut./ [...] Dar muma n-a pornit să se bocească,/ Ci s-a supus la voia-mpărătească”795 Nu face decât să îi dea copilei o ultimă binecuvântare, rugându-se divinității să o primească ca pe o jertfă a propriei ei măriri, dovedind o tărie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ibidem, p. 152. 1015 Ibidem, pp. 152 153. 1016 Ibidem, p. 151. 1017 Ibidem, pp. 162 163. 272 deposedase, cu viclenie, și de soție și de copil: „Drept care Alla puse s-o omoare/ Pe viperă, să vază fiecare/ Că însăși muma l-a vândut pe rege,/ Plătind cu capul crunta făr’delege.” 1018 Atitudinea de respingere a tinerei și virtuoasei fete pe care au manifestat o cele două femei, dintru-început, ar putea fi explicată doar dacă ne gândim la faptul că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
roșie cu tămâie, unghia găii, cu usturoi, untură de porc veche (râncedă), cu volovotic, zglăvoc. Ceaiuri din buruieni de ceas rău, hernie (studeniță), sânzâiene, de cimbru de câmp (cimbrișor), din planta cinci degete, ghințură, ghizdei, iarbă mare, iarba frântului, tătăneasă, muma pădurii, mutătoare, rădăcini de papură, cu potroacă, țintaură, țâța vacii, unghia oii, vetrice. Iarbă mare plămădită cu miere de albine, rachiu În care s-au plămădit bureți arși, buruiană de sub fag; cu camfor, drăcoaică, lumânărică, tătăneasă, rădăcini de iarbă mare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu frunze de frasin, pleavă de grâu, cu frunze de hrean, rădăcini de tătăneasă, iederă de pădure, ilovăț. De asemenea, cu frunze și fructe de jneapăn, cu laptele câinelui, măceș, menta broaștei, frunze și coajă de mesteacăn, cu planta numită muma pădurii, rugi de 209 mure, vârfuri de crengi de nuc, frunze de nuc, paie de orz sau ovăz; cu pălămidă, pelin, podbal, cu semințe de secară, flori de soc, coajă și frunze de stejar, troscot, de rădăini de urzică vie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
răi, care apare dintr-o spaimă sau frică mare, din "moșteniri", din "sângele părinților", dintr-o bătaie sau dintr-un "blestem". Se manifestată prin convulsii sau pierderea cunoștinței, stare de nervozitate excesivă etc. Tratamente Ceai de talpa gâștii sau de muma pădurii, plămădite În vin alb natural sau În rachiu de drojdie. Ceaiuri și pansamente pe cap cu sâlnic (plantă cunoscută și sub numele de coada ielelor, nejemniță, pelangoasă, rărunchioasă), cu zburătoare sau pufuliță, cu unghia găii (coroniște). Cu aceste "buruieni
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală sfântă, bau cel rău (Maramureș), aboală, stropșală, stropșitură, năbădăi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la istoria presei românești și nu numai, astăzi când avem atâta nevoie de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturi lor ce au încercat să‐ l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de‐a gata o amplă documentare asupra unui timp ținut în con de umbră. Trage un semnal de alarmă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Antirevizionistă Română, dos. 643/1938, f. 309. Cifra rotundă a alimentat în mod suplimentar reprezentativitatea datei respective, vorbindu-se despre "ziua de 1 decembrie, ziua Unirei, când se împlinesc 20 de ani de la Unirea Ardealului, Bucovinei și Basarabiei la patria mumă (s.n. C.M.) (sic!)" ("Opinia" de joi 1 decembrie 1938, p. 2). 236 Unele relatări despre respectivele ceremonii au fost integral plasate la rubrica Știri Strejărești (Ibidem, p. 3). 237 Școlile care nu dispuneau de un aparat de radio propriu erau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a petrecut la 1 decembrie 1940, dar știm că autoritățile au recomandat, în anii următori, sobrietate: "luni 1 decembrie 1941, orele 11, [serviciu religios la Mitropolie] cu ocazia celei de a 23-a aniversare a unirii Ardealului cu Patria mumă [...] potrivit dispozițiunii Domnului Ministru al Afacerilor Interne, nu se va ține nici un discurs și nu se va permite nici un fel de manifestație politică" (DJANI, fond Primăria Iași, dos. 11/1941, f. 56); "conform ordinului Președinției Consiliului de Miniștri în ziua
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cartea mea tocmai despre viața bucovineni lor se ocupă. Lecturațio, vă rog! (Din volumul „Cu capul pe umărul meu”, Editura TipoMoldova Iași, 2005, 319 pagini). Hotarnica dintre Rusia și Moldova Când se împlinesc 90 de ani de la revenirea la patria mumă a teritoriului străbun de dincolo de Prut, numit Basarabia, ce aș putea scrie despre oamenii, literatura, poate ziaristica din România reîntregită, ca semn al sărbătoririi aniversării evenimentului? Dat fiind contextu l is toric în care ne scăldăm dar și a politicianismului
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
necesitate care se desprindea di n întreaga lui făp tură, să contribuie și dânsul cu ceva la această minunată întruchipare a neamului nostru. Pentru el faptul întinderii aceleiași legi, peste toți Românii, îi apărea ași șderea unui gest al patriei mume, care-și desfăcea larg brațele ca să strângă la piept, cât mai aproape, pe toți fii ei. Voința sufletului lui se înarmase la flăcările acestui ideal. El a rid icat steagul, cu curaj și înflăcărare, cu un nestăpânit avânt. Căci el
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în care noi îl vedem pe Internet. înscrierea pe un astfel de site, prezintă riscuri mari, întrucât majoritatea site-urilor de rețele sociale se află în Statele Unite, care au o politică diferită față de Uniunea Europeană (deci, pot fi pentru ai lor mumă și pentru alții ciumă). Legislația americană, nu oferă aceleași drepturi utilizatorilor europeni, de exemplul dreptul de a șterge contul. Internetul este un spațiu care permite copierea. Odată ce ai pus ceva pe internet, este foarte greu sau chiar imposibil să ai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nici tată, nici copil, luptă pe viață și pe moarte, doar pentru sine. Adică pentru propriile ambiții și interese. Pentru orgoliul personal, pentru vanitatea împinsă până la demență. Speranța românului, s-a transformat ca într-o nepoveste, din zâna zorilor, în muma pădurii. Ori în spaima ciorilor. Românul încă așteaptă....ce mai așteaptă? Nu mai așteaptă nimic, zic unii. Și, când nu mai ai nimic de așteptat, ești sătul de toate. Ți se face lehamite. Hrănit până acum doar cu „gogoși" și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
aspru și mai rugător să nu facă asta, ce să stea pe loc, mai ales că în Februariu trebue să dea examen, dar să vede că influența prietenilor sau vocea vreunei pasiuni au fost mai puternice de cat ruga unei mume, care a jertfit tot numai că fiul ei să-i facă fericirea bătrâneței și să fie folositor țerei séle. În ziua de 3 Ianuariu st. n., fiul meu, însoțit de Dnu Butza (pe care nu lu cunosc, nici n-a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
se ucidă. Dnii care stau cu el sunt trecuți de 30 de ani și au făcut un mare păcat de au ajutat un minor și l-au luat de unde-lu plasasem eu; cu asta au sdrobit liniscea și sănătatea unei mume, precum și viitorul unui fiu al țerei Rómânesci. Alătur și scrisorile în număr de 5. Primiți, vé rog, Domnule Ministru, înaltă stima și considerație ce vă păstrez. Mathilda Ilian 49 Legația României la Bruxelles îi răspundea Mathildei Ilian pe 8 / 21
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
prin destinul lui Iona pesca rul spre tema mai generală a condiției omului modern, „înghițit de o balenă“ („Solitudinea ma înghițit ca o balenă“, afirma Nietzsche). Tema mitică a arheului, a ființei ce își redescoperă originile și identitatea primordială (mitul Mumelor), se reunește în personajul lui Marin Sorescu cu tema teatrului absurd - „vina tragică de a se fi născut“ (scrisoarea adresată mamei). Toate aceste teme converg către gestul final al eroului. În opinia mea, acest final deschis nu figurează o sinucidere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rase mongolice, de natura lor cuceritoare, așezate pe stepe întinse a căror mon[o]tonie are înrâurire asupra inteligenței omenești, lipsind-o de mlădoșenie și dându-i instincte fanatice pentru idei de o vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului și a despotiei. Frumosul e înlocuit prin măreț, precum colinele undoiate și munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sunt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în așa-numitele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
păcatul, omul bun și omul rău, raiul și iadul, piaza bună și piaza rea, diavolul și spiridușul, ceasul rău și sfânta cruce. În basmul românesc binele înfruntă răul, Făt Frumos se bate cu Zmeul, Ileana Cosânzeana e salvată din ghearele Mumei Pădurii, oamenii trăiesc pe acest tărâm, arătările pe tărâmul celălalt. 1.1.4. Pitorescul Trăsătură comună culturilor din Balcani și din Orientul Apropiat, cultivarea detaliului, a podoabei, a arabescului, a culorilor și formelor pestrițe, excesive și violente a fost numită
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
împrejurare; împreunare; încorona; încoronare; înflorită; înfloritoare; însurătoare; lacrimă; de lacrimi; lanț; laudă; lăcaș sfînt; lămîi; a se lega; legată; legături; localitate; logodiți; lumină; luna; lună; mare; marmură; mălin; măritată; meditare; melodie; mereu; merit; minune; mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună; oameni; oameni mulți; obiect; omagiu; ornament; Paște; păpădie; păr; pereche; petală; plăcere; podoabă; primăvară; prințesă; puritate; pururi; recunoștință; regină; regiune; religios; respect; responsabilitate; ritual; rudenie; Rusalii; salbă; salcie; sat cu oameni; scărpinare; scufiță; semeție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mai scumpă; ființa iubită; ființă iubită; frate; gingășie; gol; inima; te iubesc; iubi; început; încredere; îndrumător; îngrijire; îngrijorare; înțelegere; lacrimă de; legănat; liniște; lipsă; lucru sfînt; lumină; mamă; mami; mamie; mare; mata; mea; a mea; melancolie; mîhnire; mîncare; mîngîie; mulțumire; mumă; nădejde; ochi; odraslă; om; pază; pămînt; părinți; perfecțiune; persoană dragă; persoană scumpă; răbdare; răsfăț; rea; regină; renaștere; respect; responsabilitate; sacrificiu; scump; singura; suport; termen; tînără; toane; tot ce e mai scump; țeavă; veșnică; viața mea; vitregă; zgîrcit (1); 794/184
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prin metaforele morții și ale lumii de dincolo (infern, mormânt, subterană, labirint etc. ).142 Întoarcerea la pământ, pe Pământul Făgăduinței sau la pământul natal simbolizează renașterea dintr-un spațiu sacru.143 În mitologia românească, o primă legendă despre nașterea Pământului mumă relatează cum deasupra noianului de ape primordiale s-a înălțat arborele cosmic bradul cu rădăcinile de pământ, sprijinindu-se de străfundurile apelor 144. În mentalitatea populară, nu există un singur pământ, se poate vorbi de "o pluralitate a pământurilor create
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste an. Dimitrie Cantemir descrie astfel acest rit al ploii: "Vara, când pentru secetă mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe când tu stai liniștită, hrănindu-te tu, cea căreia nu i-ar cădea nici o hrană, din trupurile răposaților."103 În Bucovina se crede că "Pământul e viu și el are sânge și vine din sânge ca și omul", pământul "e mumă la lumea întreagă, dar nu e mamă ca mumele celelalte; el, ce naște, după ce îi crește, tot el îi mănâncă, deoarece, ori om, ori dobitoc, ori copac, ori floare, și toate din lume din pământ sunt născute, din pământ cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]