1,285 matches
-
20 aprilie 1479, le scria brașovenilor: „Vă dau de știre că oamenii noștri au venit din Țara Românească și spun cu adevărat că nespus de cruzii păgâni, turcii, au trecut iarăși, cu o altă oaste mare și foarte puternică, la munteni, și nu știm gândul lor încotro bate”. Domnul le cere să-i trimită vești despre Ali Beg. La 26 aprilie, brașovenii îi scriau lui Ștefan cel Mare. Scrisoarea are o importanță excepțională, pentru că ea ne arată că atât transilvănenii, cât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu știm gândul lor încotro bate”. Domnul le cere să-i trimită vești despre Ali Beg. La 26 aprilie, brașovenii îi scriau lui Ștefan cel Mare. Scrisoarea are o importanță excepțională, pentru că ea ne arată că atât transilvănenii, cât și muntenii, loviți de turci, îl așteptau pe el ca să-i elibereze și, în felul acesta, ei să poată fi credincioși și să slujească Sfânta Coroană. Scriau brașovenii: „Multă supunere și slujbă ți-aducem înainte de toate Măriei Tale. Parcă ai fost ales
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au de gând să facă și mai multă pagubă. „Pentru aceea, cu mare dor și dragoste te rugăm pe Măria Ta ca să faci bunătate să te apropii de această țară, spre a o feri de acei turci nespus de cruzi”. Muntenii refugiați în Ardeal mărturiseau că ei au fost supuși cu sila ca să asculte de turci. „Pentru care, scriu brașovenii, și acei credincioși (muntenii) te așteaptă suspinând foarte pe Măria Ta”. Pentru consolidarea hotarului de sud, „În luna iunie 22 zile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bunătate să te apropii de această țară, spre a o feri de acei turci nespus de cruzi”. Muntenii refugiați în Ardeal mărturiseau că ei au fost supuși cu sila ca să asculte de turci. „Pentru care, scriu brașovenii, și acei credincioși (muntenii) te așteaptă suspinând foarte pe Măria Ta”. Pentru consolidarea hotarului de sud, „În luna iunie 22 zile, a început voievodul să zidească Chilia și a isprăvit-o în aceeași vară, cu 800 de zidari și 17.000 de ajutoare”. Să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Laiotă) și „Nu știu cine poate trăi cu el”. Totodată, amintea brașovenilor că „destul am cheltuit deunăzi cu Ali-Beg și i-am întors (pe turci) asupra Moldovei, cum știți înșivă”. La 9 iulie 1480, Ștefan îi înștiința pe brașoveni că turcii și muntenii au prădat în secuime. „Totuși iscoadele noastre care ajung la ei, așa ne spun, că turcii au și alte oști gata și pândesc undeva, să ne ia înainte sau nouă sau vouă”. El cerea ca brașovenii să afle ce fac
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și voi stărui pentru binele lui ca pentru al meu, eu însumi cu capul meu și cu boierii mei și cu toată țara mea, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreapta”. Domnul îi îndeamnă pe munteni să vină fiecare pe unde au șezut înainte fără nici o teamă. Răspunsul boierilor munteni este de o rară violență: „Este în tine omenie, ai tu minte, ai tu creieri de-ți strici cerneala și hârtia pentru un copil de curvă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi întărește boierului Mihul Buzatu moșia, deoarece privilegiul acestuia fusese pierdut „când au venit Ali-Beg și fratele său Skender-Beg, și cu Țăpăluș. Și au prădat țara noastră până la Lunca Mare”. Documentul este dat după încheierea luptelor cu turcii și cu muntenii din 1481 și credem că se referă la incursiunea lui Țepeluș. Domnul știa că se fac pregătiri pentru atacarea Moldova și, de aceea, trebuie să se fi aflat prin părțile Bacăului, fapt care i-a determinat pe năvălitori să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin părțile Bacăului, fapt care i-a determinat pe năvălitori să se retragă în grabă. Riposta domnului nu s-a lăsat așteptată și, așa cum se scrie în Letopiseț: „În anul 6989 (1481), luna iulie 8, duminecă, a fost război cu muntenii și cu Țăpăluș la Râmnic și a biruit iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Procopie. Și au fost uciși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țări” (evident o exagerare, Râmnicul fiind vecin cu Moldova) unde „a câștigat o victorie foarte mare, nu fără laudă mare și extraordinară a numelui de creștin”. Țepeluș i-a ieșit înainte lui Ștefan cel Mare cu o mare oaste de munteni și de turci, dar „a fost distrus în urma unei groaznice bătălii și toată oastea lui a fost nimicită”. Țepeluș a scăpat cu fuga, numai cu trei oameni. Ștefan i-a trimis regelui 30 de steaguri capturate în lupta de la Râmnic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Moldova” ajungeau la Liov, unde se afla regele polon cu fiii săi. Domnul pornea, împreună cu curtea și cu sfetnicii săi, spre Colomeea, la 1 septembrie 1485. Nu se poate ca Ștefan să nu fi fost informat că turcii împreună cu muntenii se pregătesc să năvălească în Moldova. Până în 1485, el a amânat mereu depunerea jurământului de credință față de rege, motivând că țara este amenințată cu invazia. De data aceasta, chiar dacă amenințarea era reală, nu mai putea să amâne prestarea jurămânului. Risca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să pornească la luptă contra turcilor, arătându-le că „Moldovenii ... au provocat adesea ... pierderi atât de mari turcului, încât acesta a fost silit, în cele din urmă, să-l numească aliat și prieten pe Ștefan, domnul Moldovenilor”. După Buonaccorsi „basarabenii” (muntenii) și moldovenii au ajuns să trateze cu turcii „nu ca învinși, ci ca învingători”. Așadar, nu poate fi vorba de o închinare a Moldovei față de turci în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronicarii noștri au scris despre o închinare făcută
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și din alte surse, știm că oastea Moldovei se ridica la 40.000 de luptători. Wapowski scrie că Ștefan, văzând cu ce putere vine regele asupra sa, și-a strâns toată oastea și „Trimise soli la turci, unguri, tătari și munteni, îi rugă cu stăruință să-i dea ajutor”, arătându-le ce primejdie va reprezenta pentru ei cucerirea Moldovei de către poloni. Cât privește ajutorul primit, sunt documente care ne îngăduie să vorbim de 12.000 de transilvăneni, care au venit sub
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pașa, au venit în Moldova 1.200-2.000 de oșteni. Numărul mic de turci se explică prin faptul că turcii s-au temut ca Ștefan să nu le întindă o capcană și să-i ucidă împreună cu polonii. Nu știm câți munteni au venit în ajutorul lui Ștefan cel Mare. Din felul în care s-a deplasat armata polonă, s-a văzut limpede că regele, în loc să se îndrepte spre Camenița, a luat-o spre sud, sud-vest. La 28 iulie regele se afla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părăsit Suceava, îndreptându-se spre Roman, unde urma să se concentreze oastea sa. Ștefan „Dădu poruncă, scria Wapowski, să prindă fiecare armele pentru scăparea moșiei, soțiilor și copiilor. Patruzeci de mii de oșteni adună. Ajutoarele de la turci, tătari, unguri și munteni fură așteptate la loc sigur, în pădurile țării sale. Ioan Albert nădăjduia să-i câștige pe moldoveni de partea sa, din care cauză se purta foarte blând cu prizonierii. În schimb, când oștenii moldoveni au prins șase leși, Ștefan a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tabăra regelui polon părea împresurată și începu să se simtă mare foamete din pricina asta”. Descrierea îi aparține lui Wapowski, contemporan cu evenimentele. Lui Ștefan au început să-i vină ajutoarele de la turci, de la secui și de la unguri, de la tătari și munteni și cu ei domnul îi lovea pe cei ce încercau să aprovizioneze armata regelui. Wapowski relatează că în ciocnirile care au avut loc, polonii s-au dovedit mai bine înarmați și au provocat pierderi atacatorilor, din care cauză moldovenii „nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
carelor, pe care le răstoarnă moldovenii ca să blocheze drumul celor ce veneau în urmă. Despre rege nu mai spune nimic, în schimb povestește cum s-a desfășurat lupta în pădure: Ștefan „însuși cu cete mari de turci, tătari, unguri și munteni și cu moldoveni de ai săi, care scoteauu niște strigăte înspăimântătoare, cu arme grozave și într-o învălmășală mare, năvăli de la spate și din lături, mai întâi asupra soldaților mercenari, care erau cei mai de pe urmă și începu să taie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost de față la bătălie. Abia după aceea Ștefan s-a lăudat „față de ai săi și față de turci” că l-a învins pe regele polon. Bătălia din Codrii Cosminului a fost dată și câștigată de turci, de tătari și de muntenii, care veniseră în ajutorul lui Ștefan. Afirmația este absurdă, pentru că nu se sprijină pe nimic. Într-unul din letopisețele noastre se spune că au fost 2.000 de turci și nici o altă sursă nu amintește câți tătari și câți munteni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
muntenii, care veniseră în ajutorul lui Ștefan. Afirmația este absurdă, pentru că nu se sprijină pe nimic. Într-unul din letopisețele noastre se spune că au fost 2.000 de turci și nici o altă sursă nu amintește câți tătari și câți munteni au venit în Moldova. Este totuși de mirare, cum un istoric și-a putut imagina că o bătălie, ca cea din Codrii Cosminului, a fost câștigată doar de cei ce veniseră în ajutorul lui Ștefan. Oricât de mare ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
foarte neputincios de picioare și, vrând să-și satisfacă voia sa, a uitat de neputința și boala sa [și] a poruncit să fie dus în sanie și a venit cu toți ostașii, și cu turcii, și cu ungurii, și cu muntenii și a lovit în acele păduri și în codrii de fag pe craiul Albert și oastea lui”. Bătrânețea și boala nu l-au împiedicat pe domn să fie prezent pe câmpul de bătaie și să conducă lupta. Wapowski arată că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căci altminteri s-a isprăvit cu acela și cu majestatea sa și cu toate aceste regate. Nu numai că va spori puterea turcului dacă amintitului voievod i s-ar asocia dar același lucru va fi silit să-l facă și munteanul”. Tratativele duse de Vladislav constituie recunoaștere strălucită din partea unui mare monarh a importanței militare pe care o avea Moldova în contextul politico-militar în răsăritul european la sfârșitul secolului al XV-lea. La această poziție excepțională ajunsese Moldova datorită eforturilor militare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 26 noiembrie 1499, atunci când mânăstirea avea o biserică de lemn cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. În timp ce se zidea noua biserică, la 7 octombrie 1503, nepoatele lui Ivan Damianovici au vândut lui Ștefan mânăstirea Dobrovăț și cinci sate: Fetești, Alexești, Munteni, Costiceni și Ostroveni, sate pe care Ion Damian avea un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Așadar avem de-a face cu o mânăstire de pe domeniu boieresc, mânăstirea și domeniul acesteia existând de pe vremea lui Alexandru cel Bun. Prin cumpărare, Dobrovățul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Câmpul Perilor, și loc de moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș. Așadar, domnul cumpără patru sate și jumătate și le dăruie Episcopiei Romanului. La 31 august 1499 Ștefan cel Mare cumpără satul Muntenii Scutași și îl dăruie Episcopiei. În schimbul daniei, „frații și țârcovnicii câți vor fi la sfânta biserică să slujească în fiecare săptămână, joi seara paraclis iar vinerea liturghie.” După moartea domnului, să slujească vineri seara parastas și sâmbătă seara liturghie. Episcopia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ei nu puteau fi menționați înaintea marilor boieri. Dacă ne-am afla în fața unei situații speciale, în care Ștefan cel Mate face din țărani boieri, rămâne greu de înțeles de ce se afirmă în Letopiseț că, la Râmnic, au pierit de la munteni, „toți vitejii și boierii”. Să credem că și Țepeluș făcuse boieri din țărani munteni? Este vorba de aprecierea meritelor unor luptători și nu de înnobilarea lor. Termenul de viteaz îl întâlnim în primele documente moldovenești. La 3 martie 1392 domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceste împrejurări, este formulată ideea colaborării militare între cele trei Țări Române. Căci, indiferent de ce s-ar putea întâmpla, dacă Zapolia i-ar trimite pe transilvăneni și dacă moldovenii ar fi binevoitori și s-ar uni cu transilvănenii „și românii (muntenii) ar rămâne credincioși, se crede că primejdia nu va fi așa de mare”. Această unitate de acțiune nu s-a realizat și Ungaria s-a prăbușit; deci, după cucerirea Belgradului, turcii au dorit să cucerească Țările Române. Dar, cum aveau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a recunoscut rolul bătăliilor date de noi pe plan european. Iată ce scria Ferdinand Lot: „Ne preocupă luptele sterile din Franța și Anglia în secolele XIV și XV. Ceea ce este important pentru istoria europeană este rezistența grecilor, sârbilor, ungurilor, valahilor (muntenilor), moldovenilor, rușilor, în cele din urmă față de turci din secolul al XIII-lea până în secolul al XVI-lea. Grație sacrificării „balcanilor” și slavilor de răsărit, civilizația occidentală a putut să continue în Europa occidentală și de acest lucru nu își
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]