5,761 matches
-
Accentul simbolic va oglindi în coloarea tonului său raportul în care se-ntîmplă a fi cugetată or intuită vorba viață de pildă. Mefisto zice cătră Faust: "ca dezlănțuit, liber să vezi ce-i viața". Aicea vrem, prin accentul simbolic, să simțim mustul acelei viețe de plăceri pe care Mefistofeles o concentră în noțiunea vieței ca o antiteză a acelei sinistre și nefructifere vieți de cugetare a lui Faust. Aceste indicațiuni vor fi dat o idee clară despre accentul simbolic în diferitele sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemănătoare. Atât tutunul, cât și vița-de-vie au răsărit dintr-un pârț tras de Diavol într-o groapă acoperită apoi cu pământ. În alte legende etiologice, vinul este o coproducție divino-demonică. Fiind făcut de Dumnezeu, vinul era bun, dulce și nealcoolic (mustul), dar și-a băgat Dracul coada „și de atunci oamenii se îmbată” (94). Este o tipică rezolvare dualistă (bogomilică) a situației. Sunt deci de căutat originile maniheiste ale acestei legende din folclorul religios al românilor. „Vinul era, potrivit maniheenilor, veninul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
l'Atelier, ziarul lui Buchez, care a lansat, în 1840, expresia "clasa muncitoare". Culoarul este crucial, fiindcă face translația lui "a face școală" către "a face un partid". În cîmpul ecleziastic, cotidianul este un "plus". În cîmpul partidelor, este un must, "o necesitate". L' Humanité este strategică pentru Partid, La Croix nu este în același fel pentru Biserica franceză. Înainte de tipografie, au fost Biserica și Bisericile, dar nu au existat partide înaintea apariției ziarelor populare, în jurul anului 1860. La Croix nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
îmbunătățească proprietățile biologice și fizico chimice ale solului, fiind surse importante de energie și nutrienți pentru ecosistemul solului. Principalele tipuri de “deșeuri” care se găsesc în fermele organice sunt îngrășămintele din curtea fermei (gunoiul de grajd), fie proaspete fie depozitate, mustul de gunoi și ocazional, îngrășămintele lichide cum ar fi: urina colectată separat. înaintea discutării managementului individual al fiecărui tip de îngrășământ și must, este util să urmărim câteva date referitoare la ratele de producere a îngrășămintelor, precum și nivelul cantitativ și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
se găsesc în fermele organice sunt îngrășămintele din curtea fermei (gunoiul de grajd), fie proaspete fie depozitate, mustul de gunoi și ocazional, îngrășămintele lichide cum ar fi: urina colectată separat. înaintea discutării managementului individual al fiecărui tip de îngrășământ și must, este util să urmărim câteva date referitoare la ratele de producere a îngrășămintelor, precum și nivelul cantitativ și al accesibilității nutrienților, specifice diferitelor tipuri de îngrășăminte. Tabelul 4.1. ne indică ce cantități de dejecții sunt produse de diferite specii de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de îngrășăminte. Tabelul 4.1. ne indică ce cantități de dejecții sunt produse de diferite specii de animale în diferite circumstanțe, iar tabelul 4.2. ne oferă indicații asupra conținutului de nutrienți ale diferitelor tipuri de gunoi de grajd și must de gunoi. Deși datele prezentate în tabelul 4.2. indică totalul de nutrienți conținut de diferitele îngrășăminte, nu toți acești nutrienți sunt accesibili pentru nutriția culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de nutrienți pe timpul depozitării pot
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
îngrășăminte. Pierderile de azot ca amoniac sau azot gazos din îngrășămînt pot fi de ordinul a 10% din greutatea totală, când acesta este tasat în grămadă și ajung pînă la 40% când grămada este afânată și întoarsă. Pierderile gazoase din mustul de gunoi pot fi de ordinul a 10-20% și chiar mai mari când acesta este agitat. Din această cauză aplicarea în primăvară este mai eficientă din cauză că pierderile prin levigare sunt mai mici decât în cazul aplicării în toamnă sau iarnă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt mai mici decât în cazul aplicării în toamnă sau iarnă (tabelul 4.4.). Cifrele din tabelul 4.5. indică o aprovizionare estimată rezonabilă, cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și must de gunoi. în cazul azotului, valorile sunt un indicator al cantității de azot accesibil pentru a fi preluat de către plante. Accesibilitatea azotului este variabilă, fiind afectată de rata și momentul aplicării, condițiile meteo ulterioare administrării și viteza încorporării în sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ulterioare administrării și viteza încorporării în sol. în cazul fosforului și potasiului, cifrele din tabel ne arată cantitatea de nutrienți accesibili plantelor pentru culturile succesive aplicării. Cu toate acestea, este important de reamintit că îngrășămintele organice (gunoiul de grajd și mustul de gunoi) contribuie cu mulți nutrienți în sol, deci aceste cifre nu trebuie interpretate eronat. îngrășămintele organice contribuie în sens pozitiv la modificarea condițiilor fizice ale solurilor, prin creșterea capacității de cîmp pentru apă, aerației, porozității și friabilității iar culoarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cationic a solului, permițînd ca alți nutrienți cum ar fi potasiul să fie reținut de complexul argilă-humus. în ideea reducerii pierderilor de azot, grămada trebuie să conțină materiale absorbante cum ar fi paiele mărunțite pentru a reține apa. 4.3. Mustul de gunoi și îngrășămintele lichide Mustul de gunoi este un material dificil de manageriat, deoarece păstrarea pe termen lung în rezervoare închise este costisitoare, iar prin urmare, administrarea lui trebuie facută în momente nepotrivite în cursul anului, pentru a goli
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nutrienți cum ar fi potasiul să fie reținut de complexul argilă-humus. în ideea reducerii pierderilor de azot, grămada trebuie să conțină materiale absorbante cum ar fi paiele mărunțite pentru a reține apa. 4.3. Mustul de gunoi și îngrășămintele lichide Mustul de gunoi este un material dificil de manageriat, deoarece păstrarea pe termen lung în rezervoare închise este costisitoare, iar prin urmare, administrarea lui trebuie facută în momente nepotrivite în cursul anului, pentru a goli spațiul de depozitare. Aplicarea mustului de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
lichide Mustul de gunoi este un material dificil de manageriat, deoarece păstrarea pe termen lung în rezervoare închise este costisitoare, iar prin urmare, administrarea lui trebuie facută în momente nepotrivite în cursul anului, pentru a goli spațiul de depozitare. Aplicarea mustului de gunoi din toamnă pînă în ianuarie, când preluarea azotului de către culturi este redusă iar scurgerile depă șesc evaporarea, este mai puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
spațiul de depozitare. Aplicarea mustului de gunoi din toamnă pînă în ianuarie, când preluarea azotului de către culturi este redusă iar scurgerile depă șesc evaporarea, este mai puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării, cu toate că o risipă semnificativă poate rezulta și prin scurgerile ce au loc din mustul depozitat. Circa jumătate din azotul existent în must este reprezentat de azotul amoniacal, nitric sau uree, restul fiind sub forma proteinelor nedigeste
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
redusă iar scurgerile depă șesc evaporarea, este mai puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării, cu toate că o risipă semnificativă poate rezulta și prin scurgerile ce au loc din mustul depozitat. Circa jumătate din azotul existent în must este reprezentat de azotul amoniacal, nitric sau uree, restul fiind sub forma proteinelor nedigeste și altor molecule organice. Azotul mineral este direct accesibil pentru a fi preluat de către culturi, restul este lent
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
puțin eficientă datorită denitrificării și levigării nitraților. Cele mai mari pierderi de azot din must se înregistrează în timpul aplicării, cu toate că o risipă semnificativă poate rezulta și prin scurgerile ce au loc din mustul depozitat. Circa jumătate din azotul existent în must este reprezentat de azotul amoniacal, nitric sau uree, restul fiind sub forma proteinelor nedigeste și altor molecule organice. Azotul mineral este direct accesibil pentru a fi preluat de către culturi, restul este lent încorporat în biomasa solului, reprezentând o sursă potențială
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este direct accesibil pentru a fi preluat de către culturi, restul este lent încorporat în biomasa solului, reprezentând o sursă potențială de azot pentru culturi prin mineralizarea lentă, ce are loc în decurs de cîteva luni. Legat de compoziția chimică a mustului, cifrele publicate în literatura de specialitate sugerează o medie de 0,5% N, 0,2% P și 0,5% K în îngrășămîntul de taurine nediluat. Eficiența azotului din must depinde de mulți factori, însă nivelurile joase ale dozelor aplicate au
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
loc în decurs de cîteva luni. Legat de compoziția chimică a mustului, cifrele publicate în literatura de specialitate sugerează o medie de 0,5% N, 0,2% P și 0,5% K în îngrășămîntul de taurine nediluat. Eficiența azotului din must depinde de mulți factori, însă nivelurile joase ale dozelor aplicate au fost mai bine valorificate decît aplicarea unor doze abundente. Cifrele publicate indică faptul că aplicarea mustului în doze mici în primăvară poate determina o eficiență de 38%, eficiență ce
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
P și 0,5% K în îngrășămîntul de taurine nediluat. Eficiența azotului din must depinde de mulți factori, însă nivelurile joase ale dozelor aplicate au fost mai bine valorificate decît aplicarea unor doze abundente. Cifrele publicate indică faptul că aplicarea mustului în doze mici în primăvară poate determina o eficiență de 38%, eficiență ce scade la 17% în cazul dozelor mari, aplicate în timpul verii. Aplicarea pe timpul verii predispune la pierderi prin volatilizare, iar singura cale de prevenire a acestor pierderi o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
38%, eficiență ce scade la 17% în cazul dozelor mari, aplicate în timpul verii. Aplicarea pe timpul verii predispune la pierderi prin volatilizare, iar singura cale de prevenire a acestor pierderi o reprezintă rapida încorporare în sol. O alternativă ieftină la încorporarea mustului o reprezintă aplicarea în benzi când mustul este administrat în benzi pe suprafața pășunii la intervale de aproximativ 400 m. Deși blocajul instalațiilor poate fi o problemă când este utilizat mustul de taurine, există o evidentă îmbunătățire a utilizării azotului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cazul dozelor mari, aplicate în timpul verii. Aplicarea pe timpul verii predispune la pierderi prin volatilizare, iar singura cale de prevenire a acestor pierderi o reprezintă rapida încorporare în sol. O alternativă ieftină la încorporarea mustului o reprezintă aplicarea în benzi când mustul este administrat în benzi pe suprafața pășunii la intervale de aproximativ 400 m. Deși blocajul instalațiilor poate fi o problemă când este utilizat mustul de taurine, există o evidentă îmbunătățire a utilizării azotului din must precum și reducerea mirosurilor din timpul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
rapida încorporare în sol. O alternativă ieftină la încorporarea mustului o reprezintă aplicarea în benzi când mustul este administrat în benzi pe suprafața pășunii la intervale de aproximativ 400 m. Deși blocajul instalațiilor poate fi o problemă când este utilizat mustul de taurine, există o evidentă îmbunătățire a utilizării azotului din must precum și reducerea mirosurilor din timpul operației de administrare. Cele mai mari probleme pe care le ridică folosirea mustului provin din scurgerile acestuia în cursurile de apă, unde cererea mare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
reprezintă aplicarea în benzi când mustul este administrat în benzi pe suprafața pășunii la intervale de aproximativ 400 m. Deși blocajul instalațiilor poate fi o problemă când este utilizat mustul de taurine, există o evidentă îmbunătățire a utilizării azotului din must precum și reducerea mirosurilor din timpul operației de administrare. Cele mai mari probleme pe care le ridică folosirea mustului provin din scurgerile acestuia în cursurile de apă, unde cererea mare de oxigen biologic pe care o reduce, poate fi fatală vieții
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
m. Deși blocajul instalațiilor poate fi o problemă când este utilizat mustul de taurine, există o evidentă îmbunătățire a utilizării azotului din must precum și reducerea mirosurilor din timpul operației de administrare. Cele mai mari probleme pe care le ridică folosirea mustului provin din scurgerile acestuia în cursurile de apă, unde cererea mare de oxigen biologic pe care o reduce, poate fi fatală vieții acvatice sau din riscul de contaminare cu Salmonella a surselor de apă. Poluarea poate rezulta și din levigarea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
acestuia în cursurile de apă, unde cererea mare de oxigen biologic pe care o reduce, poate fi fatală vieții acvatice sau din riscul de contaminare cu Salmonella a surselor de apă. Poluarea poate rezulta și din levigarea nitraților prin aplicarea mustului toamna pe miriște, existând și suspiciunea că amoniacul volatilizat în urma administrării, poate fi un factor semnificativ ce contribuie la formarea ploilor acide. Altă problemă majoră a poluării este cea a mirosurilor emanate, denumite în termen eufemistic “patria aerului”, care este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
eufemistic “patria aerului”, care este o problemă comună și inevitabilă care intră sub incidența organelor de sănătate publică. în fapt, pentru fiecare 100 de mirosuri pentru care se fac plîngeri inspectorului de sănătate publică, 45 sunt rezultatul direct al aplicării mustului de gunoi. în fermele în care gunoiul de grajd este acumulat sub formă de must de gunoi, stocarea lui pentru perioade de 4-6 luni sau mai mult este de dorit dacă riscurile poluării prin administrare în momente necorespunzătoare sunt evitate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]