1,110 matches
-
scot limba;/ Șomoiog de cânepă înmoaie/ În bidonul cu venin de ierburi;/ Prinsă de cap, ca lipitoarea,/ Limba țăranului e amorțită:/ Se știe locul clevetirii; rădăcina/ De unde iese vorba cârtitoare -/ Cu ștergătoarele de câlți se șterge/ Cuvântul de împotrivire." (Vara muților); Unde-i bărbatul politic, cel ce,/ Luându-și steaua-n frunte,/ Să nu fie negustorit?/ Unul singur ne-a fost trimis; și-a părăsit/ Copiii și bucuriile puterii și-ale slujbelor/ Supreme. L-au prins și l-au vândut/ În
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
Recuzând sonorul, Fondane încearcă să mențină filmul ca artă pură, ca un limbaj universal, sesizând sonorul ca un factor disolutiv care va naționaliza limbajul filmului, ceea ce s-a și petrecut. Criticul schițează chiar o estetică a filmului sonor în De la mut la vorbitor. Grandoarea și decăderea cinematografului. Dana Duma reface pentru noi acest traseu al devenirii lui Fondane ca cineast, prin trecerea de la scenariu la regie, incluzând acele episoade revelatoare care-l individualizează pe scriitorul român pe scena istoriei cinematografului. Articolul
Benjamin Fondane, cineastul uitat by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5625_a_6950]
-
sprijinit de brațul meu (era o mică demonstrație în asta, mi-am dat seama pe loc), pătrunzînd în biroul cu pricina și punîndu-se garant pentru mine. Domnul Stancu părea să se simtă cel mai firesc dintre noi toți. Eu eram mut, gazdele noastre nu făceau nici cel mai mic efort ca să-și ascundă uluirea. într-un sistem în care fiecare își vedea de ale lui și nimeni nu risca pentru alții (o trăisem pe pielea mea, cînd, exmatriculat din facultate, apelasem
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
a văzut ntr-o "robustă voioșie și candoare", rugându-se "să fie acordată ancestrala nevinovăție dobitoacelor". O făcuse cu mult nainte Sfântul Germanus, dându-i măgarului un nimb de nemurire: a fost singurul dintre animale care a nviat! Albert Schweitzer privea, mut de uimire, portalul cu Fuga n Egipt, al celebrei catedrale Sagrada Familia, din Barcelona. Scena era atât de vie, atât de naturală, ncât avea senzația că trecătorii urcaseră pe frescă. Gaudi, arhitectul acestui proiect de o concepție stranie, proiect nefinalizat
Un român scrie în Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7017_a_8342]
-
nu merge, iar senzația de penibil se accentuează pentru spectator. Ceaușescu dă din mâini în toate direcțiile cu aplombul disperat al unui înecat, cuvintele nici nu mai contează cât efortul de a transfera bâlbăiala în registrul gestual, este ca și cum un mut ar încerca să exprime prin cuvinte o tensiune emoțională imprimând astfel o bizară violență gesturilor lui, iar momâile care-l ascultă obedient-canin accentuează starea de spectacol hoffmannian. În timp ce Ceaușescu își descompune tot mai mult discursul în gesturi dezarticulate, obosită, Elena
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
zi și noapte creerul meu, smulgând terminațiunile nervului optic, acustic, tactil, aceste limite, și răspândind în tot craniul un miros de pulbere arsă, de sânge închegat, de haos. Port cu o eleganță specială acest cap de sinucigaș pe umeri și mut dintr'un loc în altul un zâmbet infam, otrăvind pe o rază de mai mulți kilometri respirația ființelor și a lucrurilor." (p. 11). Profesiune de credință, pusă pe hîrtie cu superbia unui convins? Mai degrabă o teamă de complexele înstăpînite
Minuni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7143_a_8468]
-
poeme bune cuprinse aici, destule sunt memorabile. Începând cu Respirație artificială însă, aproape totul devine memorabil. Discursul, dar mai ales simplitatea acestuia, se radicalizează dintr-o dată. O succintă Artă poetică exprimă cel mai bine noua traiectorie în termeni balistici: „Cuvântul mutului/ când e să fie/ se repede-n lume ca un glonț.” (p. 227) Așa se repede și poezia lui Dorin Tudoran: Biet fenomen individual, Puzzle, Singură, clipa, Străinul, Abatorul imaginației, Fructele amintirii, Respirație artificială, Satiră duhului nostru, Dreptul la frică
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
SENLIN / Chungking Express, film simpatic, sentimental, cu aurå poeticå. În DUOOLO TIANSHI / Fallen Angels din 1995 , un killer ostenit, o femeie amorezata de el, o tânără care vrea să-și răzbune o trădare, o altă în căutarea mării iubiri, un mut vagabond și alte personaje solitare își încrucișează drumurile în noaptea metropolei. Cu acesti “îngeri” Kar-wai se vede plasat din nou aproape de Tarantino prin preocuparea pentru insolitul limbajului vizual, abundență efectelor speciale, variațiii de ritm, dar mai ales prin tonul umoristico-jovial
Wong Kar-Wai: Omul zilei la Berlinală! Corespondență de la Tudor CARANFIL by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72730_a_74055]
-
artei în genere, insistând mai ales asupra relațiilor care se stabilesc între cel care creează și cel care citește textul. Folosind „platforma teoretică“ din eseurile cuprinse în volumele amintite ca pretext al romanelor și nuvelelor - Moartea în pădure (1965), Duminica muților (1968), Galeria cu viță sălbatică (1976), Însoțitorul (1981), Obligado (1984) și Căderea în lume (1987) -, Constantin Țoiu își organizează spațiul romanesc pe coordonatele unui raport care se stabilește între timpul interior, subiectiv și cel istoric, obiectiv. Din punctul de vedere
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
pierdut intimitatea curții de la Asta, că vin, poate, mulți inapetenți la jazz și blues, dar e evident că a devenit un festival cu adevărat important. Tocmai de aceea, dacă mai rezist, mă gândesc ca ediția a XI-a s-o mut... la Timișoara“, ne-a dezvăluit producătorul Marius Giura. Prima ligă... la chitară l Mike Stern înseamnă, de ani buni, prima ligă a jazzului mondial. „S-a născut la 10 ianuarie 1953 la Boston, unde a studiat la renumitul Barklee College
Agenda2005-32-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284055_a_285384]
-
toate posturile de televiziune cu bătaie națională. Dacă-ndrăznești să le spui c-au coborât sub nivelul dughenelor de cartier, îți răspund acru: „Nu te pricepi! E un format împrumutat din Occident!” Chestia asta cu „formatul” s-o spuie lu’ mutu! Evident că și la televiziunile occidentale se transmit multe tâmpenii. Dar nici una dintre ele nu va da în prime-time ororile care fac ravagii la noi. În România se preiau dinadins „formatele” dubioase, șușele sentimentaloide, imbecilitățile cu panaș, excentricitățile cu iz
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
Harul lui de povestitor intră într-o tripletă de bun augur cărturăresc cu un cuget atoateasimilator și cu răbdarea stilistului "orfevru. Chiar dacă debutul editorial cu Moartea în pădure ( 1965) trece aproape neobservat, narațiunile publicate doi ani mai tîrziu în Duminica muților "fac mîna romancierului. Consacrarea definitivă ca prozator ( publicistul avea, deja, o notorietate confortabilă) vine după aproape un deceniu, cînd Galeria cu viță sălbatică ( 1976) își impune instantaneu, fără "razne și prisosuri, realismul ei politic și social pilon de rezistență bine
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
sfârșitul cu surâsul pe buze cu o fanfară militară ascunsă în lobul urechii să se bucure de el ca de un somn sub o lupă într-o amiază de vară să-și imagineze lumea cealaltă ca pe un cartier al muților și să spere că încă nu e prea târziu să fie cheia care deschide și închide lacătul Aidoma unui gândac Aidoma unui gândac cufundat în absențe și spaime îți pierzi intimitatea suflete râgâi după o masă mult prea îndestulată și
Poezie by Ion Cocora () [Corola-journal/Imaginative/3529_a_4854]
-
155 000 lei); Miron Bermann - Tinerețea unui comisar politic (Ed. Albatros, 163 500 lei); Alexandru Pintescu - Stalin și „holocaustul roșu“ (Ed. Dacia, 125 908 lei); Renate Möhrmann - Ingrid Bergman & Roberto Rossellini (Ed. Paralela 45, 95 000 lei); Radu Părpăuță - Învierea muților (Ed. Versus, 89 000 lei); Valérie Hanotel - My fair Lily (Ed. Vivaldi, 397 850 lei); Lewis Wallace - Ben Hur (Ed. Litera, 200 000 lei); Barbara Harrison - Spitalul Municipal (Ed. Proteus, 175 000 lei); Paul Morand - București (Ed. Echinox, 174 400
Agenda2005-04-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/283319_a_284648]
-
lui și să-ți amintești asasinate, lumini asasinate, rîuri clare, înghițite de un punct negru, el, acum, cît o întreagă stradă, înghițind chipuri Cam asta, cînd se epuizează limbajul, cînd ești din nou obiect și te îngrozești, cînd din nou mutul decide în noi, cînd tu vorbești vrute și nevrute, iar tăcerea perversă știe că va cîștiga,iată, asasinii tuturor elocvențelor, membrii acțiunilor pure, asemanticii, reinventează. Acum, doar o gură ruptă mai poate sta în calea lor, în bîiguieli, lamentîndu-se, ca o tristețe
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
eliminării stării de austeritate, copiilor instituționalizați, bătrânilor cu pensii cu mult sub un milion, corupției și a Ioanei Maria Vlas pe care tocmai o reperaseră Poliția, Parchetul și Justiția fix la granița dintre două continente. Precizia geografică ne-a lăsat muți și fraieri. Noroc cu domnul prim-ministru care ne-a scos din ceața minții galinacee cu o afirmație care ne-a restabilit pulsul și verticalitatea bipedică zicând: - Compatrioți, noi nu suntem papagali! Și noi care crezusem contrariul. Eh, asta e
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
Mă întreb însă (surzi-nesurzi, muți-nemuți, orbi-neorbi) pentru toate-ale lumii acesteia cine va plăti nota la ceasul socotelii finale?! Noi (eu unul, cel puțin) n-avem cu ce, că am fost, suntem și vom fi mereu datornici pe vecie... DUMNEZEU (surdul, mutul, orbul, neînțelesul absolut) nici într-un caz n-are de unde (sărac lipit cerului cum îi) că EL nu plătește, el pedepsește, răsplătește! Între adevăruri În niște bălării de la marginea unui cimitir de țară, un adevăr gelos, stătea la pândă să
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
le-am supt-o:/ «Focule, focule, mire iubit, înghite-mă-n tine/ înghite palatul - să-apară iar casa în care-am trăit!»/ «Tu vino cu mine, am un dar», mi-a șoptit./ La poartă călare venise împăratul.” Variațiuni pe tema celui mut grupează poeme erotice, unificate de imposibilitatea de a numi sentimentul omenesc cel mai tulburător. Cuvintele nerostite sunt și cele mai grăitoare: „Dacă ar fi să mi te destăinui/ cu vorba ta neauzită,/ tot n-aș ști/ dacă stânca aceea e
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
personajele intrând În lumea adevărurilor interioare În camera mică a lui Emil și În spațiul pădurii, mergând „la bufnițe”: „A dus din nou degetul la buze, cu cealaltă mână a tăiat aerul sec, ca să fie limpede că trebuie să fiu mut, și-a dres glasul Încet, fără să tușească apoi a scos un Țipăt ciudat, pe mai multe tonuri, lung și scurt În egală măsură, puternic, cu jale, dar și Încântare, un Țipăt care m-a amuțit cu de-a dreptul
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
unde sînteți, ce faceți, ce gîndiți? Nu vă pot vedea decît acolo, pe scaunul acela cu abisul în spate, izolat de-un perete gros, transparent, de noi, făcînd gesturi din ce în ce mai nuanțate, mai enigmatice, parcă încercînd un alt alfabet, al disperaților muți. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 4-VIII-1980
Eu mă logodesc, mă căsătoresc cu cărțile by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13767_a_15092]
-
zici nimic decât cuvântul simplu "mamă". Vei ști că pregătirile secrete au început demult, vei fi Cassandra acestui trist mileniu al ororii. Sonetul IV Tăcuți și fără ajutor din partea acelei părți a lumii care-ajută pe cei ce cred în semne, muți de spaimă, trăiesc cei care și-au văzut destinul. Ai vrea să-l vezi și tu? E cutezanța de-a țintui privirea-n depărtare pentru-a-ți iubi aproapele. Sau poate e doar un timp expert în viclenie. Cei neajutorați
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
care se interoghează opinia bătrînilor care "își smulg de pe nas masca de oxigen spre a cere suspendarea președintelui", a babelor edentate cărora li se solicită "opinia asupra utilității votului uninominal, asupra fondurilor europene", pe cînd surdul satului răspunde la chestionare, mutul îi umple rubricile, iar orbul face lumină în privința Constituției. Fruntașii politichiei dâmbovițene în curs au trăsături asemănătoare, integrîndu-se într-un joc al cărui final nu se întrevede. Ion Iliescu, ieșind din "strîmta lui bolgie de opoziționist", în 1998, se înveșmîntă
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
soldați..." Jupiter, ros și el, pe partea ailaltă, retras în argintul subțiat, trăgea cu urechea la cearta jucătorilor. Dacă ardea și-un foc de tabără, lănciile sprijinite cruciș scăpărau în repaosul serii... Povestea monezii ne cucerise pe toți. Am tăcut, muți, de atît suspens epic, pînă la Focșani, cufundați cu toții în acest ghicit, în istoria palpitantă a monezii romane. Era ca un mic roman vorbit, și nimeni nu povestea, din cîți povestitori am auzit, ca autorul Marei Epici. El avea pentru
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
ar costa în cifre absolute mai nimic (vorba lui Al. Cistelecan, cât „un chef oficial"...), pe când benefiiciile în timp ale acestei investiții minime ar fi enorme. Popescu Ion De curând am aflat din ziare ceva ce l-ar fi lăsat mut de invidie și pe Caragiale, maestrul genial al situațiilor absurd-idiot-comice. În vara asta, undeva în județul Argeș, o întreagă clasă și-a semnat lucrările de la examenul de bacalaureat cu numele Popescu Ion, preluând mot a mot numele din exemplul pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6088_a_7413]
-
chicior”. O probă de curaj dă și un țigan mut, om la toate la un schit, care, într-o schiță a lui I. L. Caragiale, ucide în luptă dreaptă un urs ce-l ultragiase lovindu-l. În scurta confruntare piere și mutul care atacase fiara cu un curaj nepămîntesc, obținînd cuvenita „reparație” cu prețul vieții. La finele domniei lui Carol I și mai ales în libertatea și deschiderea adusă de Marea Unire, țiganii nu doar că se emancipează, dar și devin parteneri
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]