798 matches
-
asimilarea cu iraționalismul hermetic nu este, oare, legitimă, pînă la urmă ? FONDUL PROBLEMEI: NE-AM CUFUNDAT PREA ADÎNC ÎN SECOLUL AL XVII-LEA Dificultatea unui răspuns este sporită de faptul că suntem confruntați cu niște adevărați mutanți. Jung este un mutant, necesarmente solitar, în domeniul său, care aparține științelor așa-zis "umane" sau "moi". Pauli este și el un mutant în domeniul său, aparținînd științelor așa-zis "exacte" sau "dure". (Cuvintele "moale" și "dură" probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
SECOLUL AL XVII-LEA Dificultatea unui răspuns este sporită de faptul că suntem confruntați cu niște adevărați mutanți. Jung este un mutant, necesarmente solitar, în domeniul său, care aparține științelor așa-zis "umane" sau "moi". Pauli este și el un mutant în domeniul său, aparținînd științelor așa-zis "exacte" sau "dure". (Cuvintele "moale" și "dură" probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri, multe asociații interesante și fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu a sa logică a contradicției. E
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
umane" sau "moi". Pauli este și el un mutant în domeniul său, aparținînd științelor așa-zis "exacte" sau "dure". (Cuvintele "moale" și "dură" probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri, multe asociații interesante și fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu a sa logică a contradicției. E adevărat că Pauli este un mutant mai puțin solitar, căci fizica a suferit o mutație colectivă fără precedent, prin apariția mecanicii cuantice. Dar cei trei mutanți sunt confruntați strict cu aceeași problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sau "moi". Pauli este și el un mutant în domeniul său, aparținînd științelor așa-zis "exacte" sau "dure". (Cuvintele "moale" și "dură" probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri, multe asociații interesante și fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu a sa logică a contradicției. E adevărat că Pauli este un mutant mai puțin solitar, căci fizica a suferit o mutație colectivă fără precedent, prin apariția mecanicii cuantice. Dar cei trei mutanți sunt confruntați strict cu aceeași problemă: non-conformitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
așa-zis "exacte" sau "dure". (Cuvintele "moale" și "dură" probabil că evocă, pentru psihanaliști și psihiatri, multe asociații interesante și fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu a sa logică a contradicției. E adevărat că Pauli este un mutant mai puțin solitar, căci fizica a suferit o mutație colectivă fără precedent, prin apariția mecanicii cuantice. Dar cei trei mutanți sunt confruntați strict cu aceeași problemă: non-conformitatea între fenomenele pe care le studiază și modelul de Realitate care domnea fără
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fecunde). Cît despre Lupasco, el este mutantul mutanților, cu a sa logică a contradicției. E adevărat că Pauli este un mutant mai puțin solitar, căci fizica a suferit o mutație colectivă fără precedent, prin apariția mecanicii cuantice. Dar cei trei mutanți sunt confruntați strict cu aceeași problemă: non-conformitatea între fenomenele pe care le studiază și modelul de Realitate care domnea fără rival pe vremea lor. În această situație, cu siguranță resimțită ca dramatică în plan personal, erau posibile două atitudini. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cunoașterii lumii economice. Economia este știința socială cea mai dezinteresată de etica mijloacelor în atingerea scopului randamental. Se spune - și eu, s-a văzut, sunt de acord cu acest lucru - că Economia este fizica naturii unui om ipotetic, închipuit, inexistent, mutantul rațional prin definiție, homo œconomicus. Economia luminează ce nu suntem noi, oamenii vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
relativă de întrebuințare a astrologiei era la fel de ridicată ca aceea pe care o atribuim în zilele noastre teoriei radioactivității sau relativității" (p. 249). Dispariția sau rătăcirea și abandonarea acestora este explicată de autor prin metafora "muștei aptere". În realitate acest mutant (musca apteră), care nu este altceva decât știința modernă, deși nu avea datele necesare să supraviețuiască "într-un univers saturat de magie", a ajuns să cucerească din ce în ce mai mult teren. Procesul se aseamănă în multe privințe spune autorul cu selecția naturală
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fapt din universul rememorărilor, al comemorărilor și al reabilitărilor. Puținul uman conservat în această entitate cyborgică se vede muzeificat sau fosilizat și este refractar speculațiilor viitorului, proiectărilor și accelerărilor petrecute în spațiul virtual. E vorba de percepția de sine a „mutantului” (de fapt o reflectare a percepției celuilalt asupra „anormalului”Ă în sistemul psihosocial al corpurilor normale, sistem în care devierea trupească este socotită un stigmat și este marginalizată de societate. Antropologia tehnologică este chemată să discute această problematică. 1.5
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
genetică a organismelor, proces prin care se inserează ADN străin în genomul unui organism, sunt perpetuate și adâncite în artă. La fel ca în știință, care poate astăzi să transmute genetic ființele, în arta transgenică se regăsesc specii mixte sau mutanți genetici care deopotrivă fascinează și înspăimântă privirea umană. Animalele și peștii sunt astăzi ființe inserate cu gene străine, însă ființele umane se pot ele însele confrunta cu problema transgenezei. Descoperind în sine, în propriul ADN, pe străin, pe celălalt, omul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cunoaște, în acest context, restructurarea imaginală a corpului și „reformatarea” percepției și a identității, în raportarea la noile mașini comunicaționale, însă aceste fenomene și procese ale virtualizării se derulează în termeni materiali și organici. Modelele tehnoculturale prezentate (cyborgul, avatarul sau mutantul genetică presupun atât prezența biologică, cât și intruziunea protezei, a interfeței cibernetice sau a genei străine, indiferent dacă aceste modele sunt ficționale sau existențiale. Se concretizează, astfel, o paradigmă ontologică hibridă care atrage după sine o schimbare de paradigmă perceptivă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
la tulpina care a cauzat infecția prin antibioticul utilizat; - selectarea de tulpini bacteriene rezistente care determină suprainfecția. Numeroase mecanisme de rezistență compromit tot mai mult agenții antimicrobieni; deseori rezistența este transferabilă și deja s-a răspândit, iar în alte cazuri mutanții rezistenți, selectați pe durata terapiei determină eșecul terapeutic. În practica clinică dezvoltarea rezistenței pe durata terapiei este un risc care trebuie evaluat mai ales pentru beta-lactamine, chinolone, aminoglicozide. Abilitatea de a dobândi rezistență depinde de specie. Dintre bacilii Gram-negativ aerobi
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
posturile care emiteau din străinătate erau vitale, dar nu infailibile), era o pradă ușoară pentru Ministerul român al Adevărului. Comparat (în mod implicit) cu stalinismul românesc înfățișat în literatura „obsedantului deceniu”, regimul lui Ceaușescu părea o înfloritoare democrație. Oricum, noul mutant literar-propagandistic adăuga cel puțin o tușă de umanitate chipului crud al comunismului. Ca „valoare de adevăr”, i-am preferat întotdeauna literatura stalinistă autohtonă, primitiv realist-socialistă, deoarece de multe ori conserva funcția sociografică a ficțiunii, pe care o prețuiesc la fel de mult
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cu iscusință scenariul și replicile stas propagandistice, deci conținutul, Primăvara fierbinte a lui Mircea Săucan anunță lungul șir de filme în care regizorul nu se atinge de conținutul „pe linie”, în schimb frământă din greu forma, pozează, producând niște hibrizi mutanți propagandistico-„poetici” : Duminică la ora 6 (Lucian Pintilie, 1966), Canarul și viscolul (Manole Marcus, 1970), Ediție specială (Mircea Daneliuc, 1978), Să mori rănit din dragoste de viață (Mircea Veroiu, 1984), Pas în doi (Dan Pița, 1985). Este un fenomen asemănător
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în afara ei. Mutațiile, fenomen pe care s-a scontat mult în explicarea evoluționismului, nu sunt altceva decât modificări anormale (nenaturale) și ereditare ale materialului genetic ce poate conduce la schimbarea detectabilă a fenotipului unei celule sau organism, rezultatul fiind un mutant. Și aici, în funcție de cantitatea materialului genetic afectat, avem trei tipuri de mutații: - genice - interesând întreaga genă sau parte din ea producând anomaliile genice; - cromozomice - realizând modificări structurale ale cromozomilor prin pierderea, câștigul sau rearanjarea unor segmente de cromozom ce conduc
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fecunditate). Prin urmare selecția naturală operează prin favorizarea fenotipurilor noi (realizate prin mutații) selectându-le pe cele utile (cu capacitate ridicată de adaptare și reproducere), favorizând astfel individul, populația și specia. Modalitățile prin care selecția naturală operează sunt prin eliminarea mutanților homozigoți recesivi, dominanților și heterozigoților pentru mutații dăunătoare, în favoarea heterozigoților cu mutații utile. Mijloacele efective în realizarea acestui dat biologic sunt: mortalitatea înaintea reproducerii, capacitate reproductivă redusă și infertilitate sau sterilitate. Prin urmare selecția naturală nu presupune înlăturarea indivizilor prin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acestui tsunami de mitocănie, țopism și hoție pe care precupețele și mârlanii de la televizor și guvern îl revarsă gros, sufocant și ucigător asupra noastră, zi de zi. Cum să faci față blestemului de a fi condus de o formă de mutant a lui homo sapiens, aclimatizată pe Dâmbovița, și pe care ar trebui să-l disecăm antropologic aici, dacă am avea spațiu. Doar două vorbe m-aș grăbi să spun despre habitatul și despre firea acestui prădător. Aborigenul din capitală trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
claxoane, gălăgie insuportabilă accentuată, periodic, de răgetele contondente ale șoferilor care transmit simplu, fără complicații textuale inutile, mesaje limpezi către guvernanți. Aborigenii, indiferent dacă de sușă locală sau meteci, se transformă natural, cum spuneam, în cel mai scurt timp, în mutanți, odată transplantați în acest mediu radioactiv. Devin hiene nemiloase, nesimțite și fără scrupule pentru care înșfăcatul de bani este sensul vieții, iar șpaga, dată pentru a lua, dată pentru a urca, dată pentru a trăi, metronomul implacabil care îi jalonează
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
creștere. Cu gălăgia și mirosul lor. Cu animalitatea lor. Deși erau prezenți și în timpul comunismului, libertatea de după '90, greșit înțeleasă ca desfrânare, democratura haosului și legea junglei instaurate după asasinarea lui Ceaușescu le-au priit de minune. Acești bipezi necivilizați, mutanți toxici ai omului normal, ne-au invadat și ne otrăvesc zilnic, făcând ca țara noastră să fie asemuită unui ținut sublunar, atipic, înfricoșător. Să vedem de ce. Personajul uman respingător pe care ne chinuim aici să-l prindem în insectarul efemer
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu este cunoscută. Mutația somatică are loc în cursul proliferării clonale aparent la o rată de aproximativ 10-3 per pereche de nucleotide, per generație celulară. Aproximativ jumătate dintre celulele rezultate dobândesc câte o mutație, astfel că celulele care exprimă anticorpi mutanți reprezintă o fracție mare a clonei din care fac parte. În multe cazuri, este utilizat în mod consistent o singură familie de segmente genice V, în realizarea răspunsului imun la un anumit antigen. După expunere la un antigen, se presupune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezentă în mod particular în plăcile amiloide cu fibrile Aβ, comparativ cu cele amorfe; Aβ pare a induce producția de C1q în neuroni (Afagh și colab., 1996). C1q crește agregarea de Aβ (Webster și colab., 1994), iar studiile pe șoareci mutanți APP cu deficiență de C1q au demonstrat un rol de pivot al C1q în amiloidogeneză (Fonseca și colab., 2004). Genele implicate în procesul inflamator sunt numeroase, iar rolul unui fond genetic individual ar putea arăta o predispoziție la inflamație și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și AD cu debut precoce. Supraproducția cronică de TGF-β1 în șoarecii transgenici promovează amiloidogeneza și neurodegenerarea prin efectele stimulatorii asupra depozitelor extracelulare de proteine matriciale. Activarea microglială și producția de oxid nitric (NO) și citokine proinflamatorii este crescută la șoarecii mutanți PSEN1, sugerând că presenilina 1 ar juca un rol proinflamator asupra celulelor cerebrale, independent de acumularea de Aβ (Lee și colab., 2002). IL-6 și α2-macroglobulina sunt exprimate în cantități crescute în creierul pacienților cu AD; la fel este și cazul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fenotipurile celulare într-o manieră dominantă. Deși gena GATA-1 este exprimată în celule precursoare multipotențiale, înainte de angajarea acestora pe o singură linie, disruperea genei GATA-1 produce, relativ târziu, blocarea maturării atât în dezvoltarea eritroidă, cât și în cea megacariocitică. Embrionii mutanți GATA-1 suferă letalitate în stadiul de sac vitelin și apar incolori. Gena factorului eritroid K (EKLF) joacă un rol circumscris în eritropoieză, după stadiul de proeritroblast. EKLF recunoaște secvența CACC din succesiunea CCACACCCT, aflată în promotorul genei β-globinei la toate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
situație în care o parte dintre eritrocite iau formă de seceră, pe când altele (cele cu hemoglobină normală) păstrează formă de disc plat. La persoanele purtătoare ale genei mutante β6 S, 60% din hemoglobină este normală și 40% este de tip mutant, aici fiind vorba de un raport de codominanță între alela normală β6A și alela mutantă β6S. Analiza electroforetică a ADN permite evidențierea mutației punctiforme ce are loc în gena pentru catena β, în cazul anemiei falciforme. Această mutație schimbă o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cel normal care este de 14,5 kb și în care sunt dispuse cele două gene α 1 și α2. În aceste condiții pot fi identificate trei genotipuri posibile, unul homozigot normal (14,5 kb / 14,5 kb), unul dublu mutant - homozigot (10,0 kb / 10,0 kb) și al treilea heterozigot (14,5 kb / 10,0 kb), așa cum se vede în figura 16.26.3. Evidențierea unei mutații în genele pentru globine se poate realiza în mod indirect, prin aplicarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]