5,301 matches
-
va culmina cu apariția unei noi concepții cu privire la curriculum (a new concept of curriculum)173. Această nouă ordine educațională va fi mai complexă, pluralistă și impredictibilă. În noua ordine educațională, educatorii și educații vor deveni individualități care interacționează în explorarea mutuală a surselor relevante de cunoaștere, iar metodele tradiționale de apreciere și evaluare vor fi depășite și înlocuite cu dialogul și cercetarea calitativă. În fine, curriculumul însuși nu va mai fi conceput ca un set structurat a priori, ca o cursă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
foenul de acasă să usuce frunzele, altfel viermii se îmbolnăveau. Copiii trebuiau să se cațere în toți duzii, să-i desfrunzească pentru a ne face cota de viermi de mătase”. În multe cazuri însă, se stabilea un fel de contract mutual, o convenție: „Mimezi atașamentul, nu mă ofensezi, te las să-ți vezi de treburi!”. O profesoară de istorie, cu peste un sfert de secol de experiență, evaluează fără emoții parcursul său prin diferite organizații: „Bineînțeles că am fost pionieră, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ducea lipsă de hârtie și pixuri. Se aștepta de la ei să facă mici cadouri de astfel de obiecte, fie aduse din Ungaria, fie din România. Situația era similară și pentru alte instituții ale statului de la nivel local. În afară de micile câștiguri mutuale pe care relația celor angajați în micul trafic cu cei din instituțiile statului le aducea, o altă parte a contractului social era tăcerea asupra călătoriilor în Ungaria. O fostă adolescentă din anii ’80 care mergea împreună cu mama ei în Ungaria
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acțiunilor în care au fost implicați. Referințe bibiliografice Bourne, P.G. (1970), Men, Stress and Vietnam, Little, Brown, Boston. Briere, J. (1997), Psychological Assessment of Adult Posttraumatic States, American Psychological Association, Washington. Caplan, G., Killilea, M. (ed.), (1976), Support Systems and Mutual Help: Multidisciplinary Explorations, Grune & Stratton, New York. Cemîrtan, A. (1996), Dimensiuni ale stresului ocupațional, știința, Chișinău. Cesereanu, R. (2002), „Formarea și antrenarea torționarilor secolului XX”, Memoria, nr. 33. Chen, P.Y., Spector, P.E. (1991), „Negative Affectivity as the Underlying Cause of
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la trafic de către autorități sau de către furnizorii de servicii, în interesul autorităților; • dreptul de interceptare a datelor referitoare la conținut, de către autoritățile competente; • competența națională și cooperarea internațională în domeniul infracțiunilor informatice, ca și principiile generale de extrădare și asistență mutuală. Ordonanța 130/februarie 2000 privind protecția consumatorilor la încheierea și executarea contractelor la distanță, aprobată cu modificări prin Legea 51/ianuarie 2003 Ordonanța reglementează condițiile încheierii și executării contractelor comerciale la distanță între comercianții care furnizează produse sau servicii și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
București, str. Ilarie Chendi 33. 294. Atanasiu Smarandu, 5 apartamente, București, Calea Plevnei 1, str. Busolei 9. 295. Angelescu Anton și Ana, 4 apartamente, București, str. Ing. Slatineanu 4, str. A. Romanescu 17, str. Const. Brâncoveanu 75. 296. Administrativ Socet. ajutor mutual, 5 apartamente, București, str. Sabinelor 17. 297. Abegg Filip și Elvira, 5 apartamente, București, str. Romă 42 bis, Vasile Roaita-Constanta. 298. Arghirescu Mihail, 14 apartamente, București, Într. Spătarului 1. 299. Avram Savchis, 3 apartamente, București, str. Traian 161, Într. Libertății
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
unic al fiecăreia dintre ele, ci trebuie căutată în adâncurile gândirii sociologice, existând mai degrabă ca tendință decât ca fapt împlinit. Dincolo de caracterul particular al diferitelor abordări, pot fi detectate o serie de modele explicative mai profunde care nu sunt mutual exclusive, ci mai degrabă complementare, tinzând să fie asimilate în gândirea comunității. În cazul teoriilor clasice, divergența și lipsa de continuitate sunt dramatizate. Dacă analizăm însă mai cu atenție practica gândirii sociologice, putem detecta tendințe integrative accentuate ce par să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O asemenea angajare partizană a cercetării nu exclude dialogul, ci doar îi creează o bază mai temeinică, fiecare parte devenind mai conștientă de propriile sale interese. Ea nu exclude, de asemenea, nici cercetarea științifică comună și nici găsirea unor soluții mutual acceptabile. Poate însă sociologia să fie simultan angajată și obiectivă, să sprijine interesele particulare ale unui grup sau subsistem, satisfăcând totodată standardele de obiectivitate ale științei? În această privință găsim, destul de răspândite, două atitudini extreme: pe de o parte, considerarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
realizate între ședințe. Acest timp rezervat consultației permite pacientului să învețe și să cunoască mai bine instrumentele terapeutice, dar și, progresiv, să ia inițiative, să propună exerciții la care terapeutul nu s-ar fi gândit, să întărească alianța și încrederea mutuală. Acest timp permite pacientului să fixeze noile comportamente și să conștientizeze în mod durabil că aceste scenarii catastrofice nu se realizează. Realitatea este întotdeauna mai puțin teribilă decât ideea pe care ne-o facem în legătură cu aceasta. Singurul eșec posibil și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al asociației MȘdiagora-Paris, administrator al FNAP-PSY și ASM 13. Club house... Asociația franceză contra miopatiilor. Asociația franceză a persoanelor suferind de tulburări obsesionale și compulsive. Federația națională a asociațiilor foștilor pacienți cu probleme psihiatrice. Centre spitalicești specializate. Grupul de întrajutorare mutuală. In 2006 aceasta numără mai mult de 140 asociații. Legea 1901. Tricot, 2005. In ciuda fragilității resurselor lor financiare, cotizațiile aderenților fiind, pentru multe dintre ele, principala sau chiar singura lor resursă. Vezi capitolul 3. Psihiatru psihopat și canibal din
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o serie de cercuri concentrice, care se extind în afara punctului de preferință. Pentru orice rezultat specificat x, fiecare jucător ar prefera o distribuție cât mai aproape de idealul său. Dacă o majoritate de jucători pot găsi o distribuție care să fie mutual preferabilă față de x, atunci acel rezultat va domina pe x. Setul de puncte care pot domina pe x pot fi reprezentate imagistic ca arie de suprapunere a curbelor de utilitate. Într-o exprimare mai comună, aceasta poartă numele de „Diagrama
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
toate fiind identice ca structură și înrudite ca efecte. Voi analiza aceste jocuri mai întâi în versiunea lor de două persoane, în care jucătorii au la dispoziție alegeri dihotomice între cooperare și refuz. În toate aceste jocuri, participanții preferă cooperarea mutuală față de refuzul mutual. Totuși, în toate cele trei jocuri nu este probabil că va avea loc o cooperare mutuală. Cursul va folosi aceste trei jocuri spre a arăta, cu severitate sporită, logica ce stă la baza motivărilor raționale de a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ca structură și înrudite ca efecte. Voi analiza aceste jocuri mai întâi în versiunea lor de două persoane, în care jucătorii au la dispoziție alegeri dihotomice între cooperare și refuz. În toate aceste jocuri, participanții preferă cooperarea mutuală față de refuzul mutual. Totuși, în toate cele trei jocuri nu este probabil că va avea loc o cooperare mutuală. Cursul va folosi aceste trei jocuri spre a arăta, cu severitate sporită, logica ce stă la baza motivărilor raționale de a nu coopera. Voi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
două persoane, în care jucătorii au la dispoziție alegeri dihotomice între cooperare și refuz. În toate aceste jocuri, participanții preferă cooperarea mutuală față de refuzul mutual. Totuși, în toate cele trei jocuri nu este probabil că va avea loc o cooperare mutuală. Cursul va folosi aceste trei jocuri spre a arăta, cu severitate sporită, logica ce stă la baza motivărilor raționale de a nu coopera. Voi extinde apoi modelele la situațiile de n persoane, ca să demonstrez că necooperarea rațională constituie o problemă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
folosindu-se doar o ierarhizare a preferințelor în ordine crescătoare a utilității de la 1 la 4. Cel de-al treilea joc nu a mai fost prezentat până acum. Acesta poartă numele de „Asigurarea”. Din nou, ambii jucători ar prefera cooperarea mutuală față de un refuz mutual. Totuși, nici unul dintre jucători nu își va schimba poziția de la refuz la cooperare de unul singur; fiecare are parte de o recompensă mai redusă de pe urma cooperării atunci când celălalt refuză cooperarea. Astfel, fiecare va coopera numai atunci când
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ierarhizare a preferințelor în ordine crescătoare a utilității de la 1 la 4. Cel de-al treilea joc nu a mai fost prezentat până acum. Acesta poartă numele de „Asigurarea”. Din nou, ambii jucători ar prefera cooperarea mutuală față de un refuz mutual. Totuși, nici unul dintre jucători nu își va schimba poziția de la refuz la cooperare de unul singur; fiecare are parte de o recompensă mai redusă de pe urma cooperării atunci când celălalt refuză cooperarea. Astfel, fiecare va coopera numai atunci când este convins că celălalt
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a preferințelor jucătorilor în ordine crescătoare de la 1 la 4. Ar trebui să fie deja evident faptul că cele trei jocuri au o structură formală identică. În toate, ambii jucători obțin recompense egale de pe urma cooperării și tot astfel de pe urma refuzului mutual; recompensa de pe urma cooperării mutuale este mai mare decât cea rezultată din refuz; recompensele jucătorilor diferă când unul dintre jucători cooperează și unul refuza; cel care cooperează atunci când celălalt refuză are o recompensă mai mică; în toate recompensa de pe urma cooperării când
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ordine crescătoare de la 1 la 4. Ar trebui să fie deja evident faptul că cele trei jocuri au o structură formală identică. În toate, ambii jucători obțin recompense egale de pe urma cooperării și tot astfel de pe urma refuzului mutual; recompensa de pe urma cooperării mutuale este mai mare decât cea rezultată din refuz; recompensele jucătorilor diferă când unul dintre jucători cooperează și unul refuza; cel care cooperează atunci când celălalt refuză are o recompensă mai mică; în toate recompensa de pe urma cooperării când celălalt o refuză este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
societate mare este dificil să se facă un astfel de schimb de informație la nivelul necesar. Costurile specifice de tranzacție care apar în procesul de stabilire a încrederii și de coordonare a comportamentului sunt adesea prohibitive. Gradul necesar de comunicare mutuală este adesea imposibil de atins. Aceasta este una dintre problemele de acțiune colectivă cel mai ușor de rezolvat, dar prezintă totuși complicații enorme, mult mai dificil de evitat în forma sa de n persoane decât în cea de-a doua
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în stadiul al 2-lea, tit-for-tat s-a comportat foarte bine, încadrându-se printre acele strategii care generează recompense nete mari în jocurile repetate. Care este motivul succesului de competiție al lui tit-for-tat? Răspunsul este că acesta presupune inițial cooperare mutuală și îl recompensează pe celălalt jucător pentru aplicarea unei strategii similare. Dacă celalalt jucător nu cooperează (z, y), în runda următoare se impune o pedeapsă potențiala prin necooperare. Dar de îndată ce celălalt jucător își acceptă pedeapsa, cooperând în ciuda faptului că este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cooperează (z, y), în runda următoare se impune o pedeapsă potențiala prin necooperare. Dar de îndată ce celălalt jucător își acceptă pedeapsa, cooperând în ciuda faptului că este conștient de necooperarea ta (y, z), îl ierți și te întorci la prezumția de cooperare mutuală. În caracterizarea lui Axelrod, tit-for-tat este plăcut, iertător, agresiv doar ca răspuns la provocare și clar. În general, jocurile care au aceste trăsături de bază se pretează la concursuri. Trebuie amintit că tit-for-tat nu constituie nici o soluție dominantă și nici una
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rezultat ocazional mai bun (y, z) de pe urma necooperării - cu toate că multe alte strategii s-au dovedit necâștigătoare din pricina faptului că erau prea agresive. În al treilea rând, tit-for-tat nu este întotdeauna destul de „iertător” față de jucătorii care în mod normal preferă cooperarea mutuală. Astfel, jucătorul tit-for-tat va pedepsi imediat necooperarea unui oponent cu propria necooperare și nu va trece cu vederea nici o ocazie de joc agresiv, sporind riscul de a obține (w, w) în mod repetat, în situația în care s-ar fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
recompense y, fără pericolul unei pedepse viitoare. Dar aceasta transformă jocul (j-1) în ultimul joc „real” și ambii actori vor fi necooperanți în (j-1). Prin inducție inversată, primul joc va deveni în mod logic și ultimul joc real, iar necooperarea mutuală va deveni strategia universală a super-jocului. Astfel, jocul trebuie considerat infinit, în contextul în care jucătorii coexistă într-o comunitate continuă și permanentă. În al doilea rând, jucătorii trebuie să aibă o rată de reducere scăzută în ceea ce privește valoarea recompenselor prezente
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
x-uri continue în timp. În sfârșit, strategia depinde de cifrele reale ale recompenselor pentru w, x, y și z. De exemplu, cu cât este mai mică diferența dintre y și w, cu atât este mai mică teama de necooperare mutuală consecventă, drept consecință a jocului agresiv aplicat de unul dintre jucători în fazele inițiale ale super-jocului. Prin contrast, cu cât diferența dintre z și x este mai mică, cu atât va fi mai mic costul de a fi fraier și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a jocului agresiv aplicat de unul dintre jucători în fazele inițiale ale super-jocului. Prin contrast, cu cât diferența dintre z și x este mai mică, cu atât va fi mai mic costul de a fi fraier și a promova cooperarea mutuală consecventă. Dacă ne imaginăm un super-joc cu un număr infinit de „Dilema prizonierului”, în care utilitatea așteptată se calculează ca sumă redusă a rezultatelor din fiecare joc component, există condiții în care cooperarea dependentă devine o strategie care promite rezultate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]