954 matches
-
de 45 cm, fiind mai mare cu 292 kg/ha față de producți a realizată de năutul semănat la 60 cm distanță între rânduri și cu 404 kg/ha mai mult decât cel semănat la distanța de 15 cm între rânduri. Năutul semănat la distanța între rânduri de 60 cm a realizat o recoltă de 1.730 kg/ha, producție care a fost mai 158 mică cu 292 kg/ha decât a nautului semănat la distanța de 45 cm între rânduri (2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
realizat o recoltă de 1.730 kg/ha, producție care a fost mai 158 mică cu 292 kg/ha decât a nautului semănat la distanța de 45 cm între rânduri (2.022) și mai mare cu 112 kg/ha decât năutul semănat la distanța între rânduri de 15 cm (1.618 kg/ha). în anul 2000 producția de semințe la năut a avut valori cuprinse între 1265 kg/ha când s-a însămânțat la 15 cm între rânduri și 1375 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a nautului semănat la distanța de 45 cm între rânduri (2.022) și mai mare cu 112 kg/ha decât năutul semănat la distanța între rânduri de 15 cm (1.618 kg/ha). în anul 2000 producția de semințe la năut a avut valori cuprinse între 1265 kg/ha când s-a însămânțat la 15 cm între rânduri și 1375 kg/ha când semănatul s-a realizat la distanța de 60 cm între rânduri. Varianta martor, semănat la 45 cm între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
însămânțat la 15 cm între rânduri și 1375 kg/ha când semănatul s-a realizat la distanța de 60 cm între rânduri. Varianta martor, semănat la 45 cm între rânduri, prin recolta de 1320 kg/ha a depășit variantele de năut semănate la 15 cm între rânduri cu 55 kg/ha și a fost depășit cu 55 kg/ha de năutul semănat la 50 cm între rânduri. în medie pe cei trei ani de experiențe se observă că cele mai bune
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
între rânduri. Varianta martor, semănat la 45 cm între rânduri, prin recolta de 1320 kg/ha a depășit variantele de năut semănate la 15 cm între rânduri cu 55 kg/ha și a fost depășit cu 55 kg/ha de năutul semănat la 50 cm între rânduri. în medie pe cei trei ani de experiențe se observă că cele mai bune rezultate le-a obținut năutul însămânțat la distanța între rânduri de 60 cm cu o producție de 1.899 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
între rânduri cu 55 kg/ha și a fost depășit cu 55 kg/ha de năutul semănat la 50 cm între rânduri. în medie pe cei trei ani de experiențe se observă că cele mai bune rezultate le-a obținut năutul însămânțat la distanța între rânduri de 60 cm cu o producție de 1.899 kg/ha. Distanța între rânduri de 45 cm a determinat obținerea unei producții de 1.785 kg/ha, iar distanța de 15 cm între rânduri obținerea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mare, iar distanța de 15 cm între rânduri obținerea unei producții cu 15 % mai mic (tabelul 138) Producția de proteină a avut valori foarte semnificative negativ față de martorul semănat la 45 cm între rânduri în toți anii experimentați când însămânțarea năutului s-a făcut la 15 cm între rânduri. în anul 1999 producția de proteină a fost mai mică în cazul semănatului la 60 cm între rânduri (409 kg/ha) decât la 45 cm între rânduri (474,4 kg/ha). Cea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2000 la distanța între rânduri de 15 cm, cu o valoare de 298,6 kg/ha proteină (tabelul 140) V.7. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.7.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de năut au suferit modificări diferite sub influența celor doi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.7.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de năut au suferit modificări diferite sub influența celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare, epoca de semănat x desimea de semănat. Interacțiunea celor doi factori a avut o influență mai mare s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
DE SEMĂNAT ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.7.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT x DESIME DE SEMĂNAT ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFO-BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Particularitățile morfologice și biologice ale plantelor de năut au suferit modificări diferite sub influența celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare, epoca de semănat x desimea de semănat. Interacțiunea celor doi factori a avut o influență mai mare s-au mai mică asupra plantei datorită spațiului de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantele s-au însămânțat în epoca a II-a (9-14 IV) la desimile de 60 b.g./m 2 (în medie 41,1 cm) și 45 b.g./m 2 (în medie 40,6 cm), iar cele mai mici când năutul s-a însămânțat la desimea de 30 b.g./m 2 în epocile III (20 - 24 IV) și I (30 III - 7 IV) cu 36,5 cm respectiv 37,2 cm. Numărul de păstăi pe o plantă a depășit în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
30 III - 7 IV) cu 36,5 cm respectiv 37,2 cm. Numărul de păstăi pe o plantă a depășit în toate cazurile 24,1 bucăți/plantă, valoarea cea mai spectaculoasă găsindu-se, în toți anii de cercetare, atunci când însămânțatul năutului s-a produs în epoca doua la desimea de 30 b.g./m 2 cu 49,1 fructe/plantă (1998), 40,7 fructe/plantă (1999) și 28 fructe/plantă (2000). Se observă că există o corelație destul de mare între numărul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
7 fructe/plantă (1999) și 28 fructe/plantă (2000). Se observă că există o corelație destul de mare între numărul de fructe și numărul de ramuri pe o plantă, în ambele cazuri desimea de 30 b.g./m2 și , de regulă, năutul semănat în epoca a II-a dând valorile cele mai ridicate. Analizând media celor doi factori experimentați se vede că procentul boabelor în proteină a fost cuprins între 22,5% (E I x 60 b.g./m 2 ) și 24
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
boabelor în proteină a fost cuprins între 22,5% (E I x 60 b.g./m 2 ) și 24,4% (E III x 30 b.g./m 2 ). în anul 1998 conținutul boabelor în proteină a realizat un maxim când năutul s-a însămânțat în epoca a III-a la desimea de 30 b.g./m2. Diferențe distinct semnificative și foarte semnificative față de martor (E I x 45 b.g./m 2 ) s-au obținut și în variantele E III x
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
b.g./m 2 la care valorile au fost cuprinse între 23,6% și 23,1%. în anul 1999 diferențe foarte semnificative au avut toate variantele semănate în epocile a II-a și a III-a, cu un plus pentru năutul semănat în epoca a III-a la desimile de 30 b.g./m 2 și 45 b.g./m2 la care procentul de proteină a fost de 24,4 % respectiv 24,1%. în anul 2000 cu excepția năutului semănat în epoca
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
un plus pentru năutul semănat în epoca a III-a la desimile de 30 b.g./m 2 și 45 b.g./m2 la care procentul de proteină a fost de 24,4 % respectiv 24,1%. în anul 2000 cu excepția năutului semănat în epoca I la 60 b.g./m 2 desime, în toate celelalte variante semințele obținute au avut un conținut în proteină mai mare de 23%. Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
1%. în anul 2000 cu excepția năutului semănat în epoca I la 60 b.g./m 2 desime, în toate celelalte variante semințele obținute au avut un conținut în proteină mai mare de 23%. Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mare de 23%. Ca și în anii 1998 și 1999, năutul semănat în epoca a III-a cu desimea de 30 bg./m 2 și 45 bg/m2 a realizat cea mai multă proteină de 24,9 % respectiv 24,6%. Năutul semănat la desimea de 60 bg/m2 a 173 înregistrat cele mai mici procente în cadrul fiecărei epoci, iar cel semănat la desimea de 30 b.g./m 2 a înregistrat cele mai mari valori în cadrul fiecărei epoci. V.8. REZULTATE
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cel semănat la desimea de 30 b.g./m 2 a înregistrat cele mai mari valori în cadrul fiecărei epoci. V.8. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.8.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT xDISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA PARTICULARITĂȚILOR MORFO BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Influenta celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare la năut, epoca de semănat x distanța între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR TEHNOLOGICI EPOCĂ DE SEMĂNAT x DISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.8.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT xDISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA PARTICULARITĂȚILOR MORFO BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Influenta celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare la năut, epoca de semănat x distanța între rânduri, au avut rol important în creșterea și dezvoltarea plantelor. Asigurarea unei temperaturi a solului optime pentru germinația semințelor, a unui spațiu de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII ȘI PRODUCȚIEI LA NĂUT V.8.1. INFLUENȚA INTERACȚIUNII FACTORILOR EPOCĂ DE SEMĂNAT xDISTANȚĂ îNTRE RÂNDURI ASUPRA PARTICULARITĂȚILOR MORFO BIOLOGICE ȘI A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE LA NĂUT Influenta celor doi factori importanți din cadrul tehnologiei de cultivare la năut, epoca de semănat x distanța între rânduri, au avut rol important în creșterea și dezvoltarea plantelor. Asigurarea unei temperaturi a solului optime pentru germinația semințelor, a unui spațiu de nutriție cât mai bun și a posibilității ca razele de soare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cât mai bun și a posibilității ca razele de soare să cadă pe cât mai multe frunze, pentru a mării procesul de fotosinteză a plantelor, sunt numai câțiva factori care se urmăresc prin combinarea acestor doi parametri tehnologici din cadrul semănatului la năut. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 41,8 cm (EIII x 60 cm) și 52,9 cm (EII x 15 cm) în anul 1998, pentru ca în anii următori valorile să fie mult mai echilibrate între ele, de la 34,2
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
martorul EI x 45 cm care a avut talia de 38,5 cm. Talia plantelor de 39,6 cm a fost semnificativ pozitivă comparativ cu martorul atunci când semănatul s-a făcut în epoca I la 15 cm distanță între rânduri. Năutul semănat în EI x 60 cm, cu o talie a plantelor de 37,1 cm a avut o diferență distinct semnificativ negativ comparativ cu talia martorului (38,5 cm), iar cel semănat în EIII x 60 cm cu o talie
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
epoca a II-a, cu valori de 16,1 cm (EII x 15 cm), 15,3 cm (EII x 45 cm) și 14,7 cm (EII x 177 60 cm). înserția păstăilor sub 12,7 cm s-a întâlnit la năutul semănat în epoca a IIa la distanțele de 60 cm și 45 cm precum și la năutul semănat în epoca I la 60 cm distanță între rânduri.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cm (EII x 45 cm) și 14,7 cm (EII x 177 60 cm). înserția păstăilor sub 12,7 cm s-a întâlnit la năutul semănat în epoca a IIa la distanțele de 60 cm și 45 cm precum și la năutul semănat în epoca I la 60 cm distanță între rânduri.
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]