1,394 matches
-
prietenii și vecinii îi spun Suflețel. Pentru că are mult suflet. În tot ce face pune suflet. Și e destul de deștept, de asta vă veți convinge singuri. Nici nu împlinise patru luni când a apărut în casa mea. L-a adus „nașa” lui, Maria, care l-a găsit pe stradă, aproape de un post de radio, între alte vreo douăsprezece pisici, el fiind cel mai mic. Cum s-ar zice, Ticuță e „maidanez”. Dar are carnet de sănătate, e vaccinat. Purici n-a
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Mai îndrugă câte - ndrugă, Ese-n noaptea cu scântei Ș-o tuli urât de fugă, Parcă-i dracul în călcăi. Iar la colțul marei vetre Stau pe laiți, lângă spuze, Un moșneag și trei cumetre, Povestesc mișcând din buze. Tinerica puica nașa Prejmuește tot pe moașa, Pe când spală la un blid, Iar bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd. - Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig? - Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Stătea ascunsă în cutie. După glas, părea tânără, plină de draci. ― Mi-e teamă să nu fie o cursă... ― Ce cursă! Își încreți nasul cârn cu nări răsfrînte: Știe că stau la tine." Te ascunzi la domnul Alexandru Dincă, fiul nașei dumitale." Pe cuvântul meu de onoare că așa mi-a spus! N-avea decât să dea un telefon la Miliție: "Hei băieți, tipul evadat din penitenciar se găsește pe strada cutare la to'arășul cutare!" Este? Scoase pieptenul din buzunar
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe la douăzeci de ani, fiind un fervent cititor al lui Fournier, Își trimisese primele articole la diverse reviste. Casimir Weyergraf i s-ar potrivi eventual unui tînăr avocat, dar nu unui viitor eseist și romancier. Fusese botezat Casimir la rugămintea nașei lui poloneze, o infirmieră refugiată În Belgia și ucisă la Începutul războiului din 1914 pe cînd Îi Îngrijea pe răniții Legiunilor lui Pilsudski (fiecare familie Își scrie propriile ei cărți de istorie!). „Dar de ce nu scrii Frantz, cu un t
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ajungă năzdravanul. După ce mere a cules In palat cu ele a mers Împăratul mulțumit Pe-a lui fata i-a sortit. Si-au făcut o nunta mare De-a stat in loc mândrul soare Iară luna cea măiastra A fost nașa cea măreață. Prâslea Prin locurile fermecate Unde un copac era Plin cu mere aurite Erau tot mereu răpite. Copacul era păzit De Prâslea cel fericit El și-a încercat norocul Că vroia s-apere locul. El a plecat după hoț
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
luă două comprimate de Mepronizin și reuși să adoarmă. Pe la trei noaptea, Annabelle se ridică din pat, Își puse un capot și coborî În bucătărie. Căutând În bufet, găsi un bol pe care Îi era gravat numele: i-l dăruise nașa ei când Împlinise zece ani. În bol, pisă cu grijă conținutul unui tub de Rohypnol, adăugă un pic de apă și zahăr. Nu simțea nimic, doar o tristețe de ordin extrem de general, aproape metafizică. Așa era organizată viața, se gândea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
botezat și copilul, o fetiță. După vreo doi ani, un coleg de-al aceleia a cerut-o de nevasta. I-a spus și lui Țușca. - Îți trebuie sula? E un bețivan! Nu îți trebuie bărbat! Față a trecut peste porunca nașei. Țușca nu a mai vrut să o vadă. Nu a iertat-o niciodată. A căutat-o față de nenumărate ori, ultima dată înainte de nuntă noastră. A venit la mine și mi-a povestit totul, m-a rugat să vorbesc cu
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Mirii s-au apropiat de altar, privind pereții afumați ai pronaosului. Simțiră mirosul înecăcios de luminări și auziră pe preot cădelnițând. Așteptară câteva clipe. Lumea se înghesuia să-i vadă. Veniseră și gunoierii de la groapă. Lina se strânsese mai lângă nașă. Simțea răcoarea de sub bolțile vechi de piatră. Ar fi vrut să plângă, dar nu se mai putea. Îl căută cu privirile pe Nicolae în mulțimea de capete. Nu-l văzu. Totul împrejur era o lumină aurie de soare care curgea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și la rău, și câte altele o mulțime, că era citit și cu drag de meserie. La sfârșit, au jucat Isaiia dănțuiește, părintele în cap, blagoslovind, după el mireasa, cu ochii în pământ, ginerele, spăsit și pătruns, brutarul ferind luminările, nașa, socrii mândri, Aglaia și Grigore lăcrimând. Au ieșit apoi la trăsuri, înghesuiți de curioși. Răsuflară. Afară ardea soarele și boarea primăverii le răcori obrajii. Stere se apropie de Lina. - Ți-e frică? o întrebă. -Da. - Las', c-o să fie bine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
saluta în dreapta și-n stingă cu pălăria. Om cunoscut! Din când în când, își potrivea mustățile ca o coadă de rândunică peste buzele late și pline. Trăgea în piept aerul proaspăt și o ciupea de obraji pe mireasă, făcîndu-i curaj. Nașa își ținea pălăria neagră, cu calotă, să nu i-o sufle vântul. Stere ofta și își freca nerăbdător bărbia, privind pe furiș chipul femeii. Lina nu spuse nimic până la fotograf. Atelierul era aproape. Străbătură piața pavată a poștei și se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pălării înalte, copii pe blăni de urs, goi și dolofani, ofițeri cu șepci și decorații, țărani în cămăși lungi, cu chimire, precupeți mândri, ceferiști și tramvaiști. Caii băteau nerăbdători din copite pe pietre. Intrară. Întâi nașul, care cunoștea pe neamț, nașa, ajutînd-o pe Lina să urce scările, și ginerele. Fotograful îi pofti pe scaune. Era străin, se vedea bine, abia înțelegeau ce spune, că vorbea repede și peltic. Se învîrtea în jurul brutarului, scoțând teancuri de poze, unele peste altele, să i
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vorbea repede și peltic. Se învîrtea în jurul brutarului, scoțând teancuri de poze, unele peste altele, să i le arate ca probă. - Sepia, trei sferturi, negru, bust, în picioare, cu plopi, feră plopi, decor, feră decor... Se uitară și mireasa, și nașa, și Stere. Frumoase toate, în două culori, mai roșcate și cenușii. Nașul nu se mai tocmi la preț și-l întrebă pe cîrciumar: - Cum vrei, finule? Cu sau fără plopi? - Cum o fi! Numai să semene. Neamțul îi pândea pe sub
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
rezemă de un perete. 30 Neamțul u chemă, așezmdu-i în fața unei lăzi galbene, care avea un tub terminat cu o sticlă lucioasă. Îi potrivi cu mina lui, vorbind repede: la mijloc, Stere cu mireasa, ținîndu-se de mână, iar în părți nașa și nașul, lângă făclii. Le spuse să nu miște și alergă la aparat, vârând capul într-un burduf de pânză, apoi 0 scoase, le strigă să se strângă mai mult unul într-altul, aprinse un bec deasupra și aduse un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de ajutor. Stere asculta tăcut. Aburii băuturii începeau să-l cuprindă. Auzea viorile și armonica, și o veselie neobișnuită n făcea să se apropie de mireasă, să fie mai îndrăzneț. Ciocni de câteva ori la rând cu Roșioară și cu nașa. Farfuriile pline cu hartane rumene erau golite la repezeală. Gunoierul sorbi pe furiș câteva ulcele de vin, să se răcorească. Aglaia, cu ochii pe el, îi striga să aibă grijă de meseni. Se spetise cărând și bău și ea câteva
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o să-i faceți, copiii voștri, pe care o să-i creșteți și o să-i vedeți ca pe voi, adică la această sfântă taină, cum zicea părintele la biserică, unde vi s-amestecă sângele... Nuntașii bătură din palme, ridicând paharele. Dogarul spuse nașei: - Dar bine le mai potrivește! - Așa e el! gâfâi ea, roșie de plăcere. Vorbitorul apucă un pahar, gustă pe îndelete, mulțumi pentru aplauze și reîncepu: - Onorată masă! Eu una știu: fiica aceasta, aici de față - și-o arătă pe Lina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se prăbușise cu capul pe masă: - Cumetre, am iubit și eu la viața mea una, of! și-i venea să plângă. Apucă un pahar și-l mușcă în margine cu dinții lui puternici. Sticla se sparse și-i însîngeră buza. Nașa sări cu gura pe el: - Te-ai îmbătat, Ghițișor! Masa se mai rărise. Zestrea mirilor creștea. Aglaia tot mai striga pe rând numele unora. Se mai oprea la câte unul: - Masă bogată! Nae Dragavei, aici de față, picior de nun
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
abia își mai ținea ochii deschiși. Se așezară, gustară mâncarea și lăutarii le mai ziseră una de plecare, spre bucuria brutarului, care se însuflețea, dres de borș și de arcuș. La urmă ginerele pupă mâna socrului, a nașului și a nașei. Nevasta meșterului mergea cu ei, plângând. La poartă îl văzură pe cumătrul Ghiță Bîlcu între doi gealați de birjari, ținut de subțiori, căznindu-se să se urce în trăsură. Oamenii asudaseră și nu dovedeau. De-abia -lau așezat pe pernele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a chemat neamurile, să vadă în ce pricopseală stă fata lui. Veniră, cu mic, cu mare: finul Tache, ăl de jucase primul mireasa la nuntă, cuscrul Vasile, nea Ghiță Bîlcu, tot posomorit și însetat, fina Smaranda, Cristea și nașul cu nașa, veseli, comandând lăutarii, încărcați cu daruri pentru fin. Aduseseră plapumă de mătase, scutecele de stambă și ciorapi mici, lucrați în grabă de femeie, tigheliți cu lânică. Meșterii au lăsat femeile în casă și au ieșit în curte, să vadă împrejurimile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
a zăpezii și de afară se auzeau clopoțeii cailor. Mirosea a cozonac șezut la răcoare și a friptură. Preotul a sfințit apa cu crucea lui de argint, a înmuiat tistimelul de busuioc și a blagoslovit casa. Apoi a luat, cu nașa și nașul, copilul, ce începuse să țipe, și -lau scufundat de trei ori în cazan. I-au zis Alexandru. După ce -lau înmuiat, Aglaia 1-a înfășurat în crîșmitul de americă, pregătit, să-l usuce, și nașa i-a lipit pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Apoi a luat, cu nașa și nașul, copilul, ce începuse să țipe, și -lau scufundat de trei ori în cazan. I-au zis Alexandru. După ce -lau înmuiat, Aglaia 1-a înfășurat în crîșmitul de americă, pregătit, să-l usuce, și nașa i-a lipit pe frunte o piesă de argint, să-i poarte noroc și să se umple de bani. Părintele i-a uns creștetul capului cu mir și -lau închinat la icoane. Apoi, așterne-te masă până a doua zi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îl uitase Dumnezeu lângă poartă, cu ochii pe ea. S-au urcat în trăsuri. Nașul în față cu mireasa, unu Praporgicu, de furase și el în tinerețele sale, prieten cu Bozoncea, arătos, că avea bani din gros, și pe urmă nașa, nevasta lui, cu starostele. Într-a treia trăsură, veneau Mînă-mică și cu Piele, gătiți, cu obrazurile rase proaspăt, băuți puțin, să aibă chef. Caii mergeau greu prin noroi și Stăpânul striga la birjari: - Dați-le bice, că mă grăbesc! Didina
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
președintele SAR șSocietatea Academică Românăț. Bună seara, doamna Alina. Alina Mungiu-Pippidi: Bună seara. Robert Turcescu: Sunteți... că totdeauna am vrut să lămuresc lucrul acesta cu dumneavoastră și mereu ba am uitat, ba nu ați mai ajuns spre studioul emisiunii, sunteți nașa sau moașa Alianței PNL-PD? ș15 decembrie 2005, „100%”, Realitatea TVȚ La sfârșitul anului 2005, postul de televiziune Realitatea TV a organizat și prezentat un top al valorilor societății românești actuale, intitulat „Zece pentru România”. Topul ă sau mai bine zis
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
La prima scăldătoare a copilului, apa pentru scaldă era încălzită într-o oală de lut, ca să aibă copilul glasul bun, dar apa nu trebuia să clocotească, pentru ca acesta să nu îmbătrânească repede. Scăldatul se făcea în „algie”, iar când nașa așeza copilul în ea, spunea: „Să trăiască nepoata, să mai facă o fată”. Dacă mama voia să mai aibă și un băiat, nașa spunea: „Am răsturnat-o într-un picior, să mai facă un fecior”. În prima scăldătoare se puneau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu trebuia să clocotească, pentru ca acesta să nu îmbătrânească repede. Scăldatul se făcea în „algie”, iar când nașa așeza copilul în ea, spunea: „Să trăiască nepoata, să mai facă o fată”. Dacă mama voia să mai aibă și un băiat, nașa spunea: „Am răsturnat-o într-un picior, să mai facă un fecior”. În prima scăldătoare se puneau flori, ca să fie copilul frumos ca ele, se puneau bani, ca să fie bogat, strânsură de fân ca să nu se opărească. După ce nașa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nașa spunea: „Am răsturnat-o într-un picior, să mai facă un fecior”. În prima scăldătoare se puneau flori, ca să fie copilul frumos ca ele, se puneau bani, ca să fie bogat, strânsură de fân ca să nu se opărească. După ce nașa îl îmbrăca în scutece și îl înfășa, îl dădea mamei, zicând: „Primește-l cu noroc și sănătate/ Și de bucurie de la el să ai parte”. După un anumit interval de timp care nu trebuia să depășească un an, nașii trebuiau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]