6,003 matches
-
morală, și obediență ierarhică și remanențe ale comunismului naționalist românesc. Asistăm, de altfel, de mai multă vreme, la o revanșă a mahalalei în viața publică de la noi. Cultura politică a marginalului a dobândit o poziție centrală, ceea ce a permis și naționalismului imund să scoată cu tot mai multă îndrăzneală capul. Una din formele virulente de manifestare e cea a localismului agresiv și resentimentar. E posibil ca ea să fie o reacție la îndelungata și contraproductiva centralizare în care excelează statul român
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
revanșismul e calea cea mai sigură și scurtă spre catastrofă. Din păcate, o vastă majoritate a funcționarilor plătiți de stat pentru a asigura o politică culturală decentă (nu mai îndrăznesc să spun europeană!) sunt ancorați într-o dezastruoasă fascinație a naționalismului și stupidității. Am o oroare instinctivă față de orice manifestări ale spiritului primar agresiv, xenofobiei și intoleranței. Așa m-au învățat părinții și bunicii mei, întru nimic mai puțin ardeleni decât politrucii de portativ care ne mitraliază cu sulfurosul lor „dor
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
conducătorul unui partid politic trebuie să invoce numai ceea ce, de fapt, a putut da Universității și culturii. Pentru asigurarea acelora dintre d[umnea]voastră, cari ar avea alte vederi politice decât ale mele -cari, de altfel, se rezumă în acel naționalism cultural, cari ar putea fi scris pe însuși frontonul școlii noastre - țin să adaug că, apărător al intereselor culturale românești și sfătuitor al reformelor ce stau a se îndeplini, n-aș avea intenția, în condițiunile actuale, de a lua parte
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
și aceasta pentru europarlamentare, se desfășoară între un președinte și un candidat la alegerile prezidențiale, nicio temă europeană nu este luată în discuție. Mai mult decât atât, așa zisele teme europene sunt toate teme naționale, iar sloganurile sunt de un naționalism incredibil. Este o campanie care nu poate să incite alegătorul la alegeri și dacă mă întrebați nu cred că partidele vor să aducă oamenii la vot. Fiecare încearcă să își controleze electoratul fidel, toată lumea mizează pe administrația locală, pe primari
Pârvulescu: Politicienii, reduși la rolul de Cațavencii Farfuridi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30479_a_31804]
-
n-au nimic de-a face cu autonomia sau organizarea internă a statelor membre. Dl Orban este consecvent. A susținut acest lucru, ca reprezentant al unui curent naționalist din Ungaria, și va continua să facă acest lucru. Pe fondul creșterii naționalismului și a radicalismelor de toate felurile, Parlamentul European și Uniunea Europeană în ansamblu vor fi nu doar prudente, ci de-a dreptul îngrijorate de asemenea demersuri. Sunt convins că demersul dlui Orban va stârni o dată în plus îngrijorare și tensiuni în
EXCLUSIV: Reacție din PE, după ce Orban a cerut autonomia maghiarilor din afara granițelor by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30528_a_31853]
-
de literatură franceză pe care le aveți. Dar iată cum stau lucrurile în literatura noastră de după 1800: generațiile coincid aproape perfect cu modificările de paradigmă istorică. 1840, debutul Romantismului cu programul Introducției la „Dacia literară”; 1870, junimismul critic maiorescian; 1900, naționalismul iorghist; 1920, modernismul lovinescian; 1950, realismul socialist, urmat de mica liberalizare care a permis un remake modernist; 1980, postmodernismul; 2000, literatura postcomunistă. Singurele „precipitări” se constată în apariția modernismului lovinescian, când la mijloc este Primul Război Mondial, și în cazul
Neuitatul Thibaudet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3261_a_4586]
-
și amenințate acasă, prelungind oarecum în exil o viață și o carieră prea adînc conturată pentru a deveni altceva într-un timp atît de scurt. Mai multe elemente importante pentru o astfel de analiză critică, disecînd totodată și fantasmele unui naționalism ale cărui rădăcini pășuniste sînt aici vizibile, se pot găsi în textele unui autor de mîna a doua precum Const. Virgil Gheorghiu, care tratează în cărți excesive și prost scrise teme ale imaginarului comun generației sale, ilustrînd la nivelul inferior
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
Existență-cunoaștere, rațional-irațional, violență-iubire, național-supranațional etc. se întrețes, se audiază reciproc, fără a se dizolva unul în altul. Principiul recesivității este singurul în stare să treacă de false opoziții. Iată, de pildă, cum se manifestă dualismul recesiv național-supranațional: "Supranaționalul organizează dinafară naționalismele ca un principiu recesiv, subordonat, dar învestit cu o valoare superioară." " Totul e ca cineva să înceapă să stea de vorbă cu el" Dacă astăzi se pune problema găsirii alternativei la redobâdirea unui centru pentru om, în dauna a tot
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
antologii. Notorii au devenit cazurile lui Ion Druță (pentru roman, căci în antologia prozei scurte figurează) și Dumitru Matcovschi (pentru poezie). Dar ele au fost semnalate ca atare. Am văzut, asistând la dezbatere, cum literatura basarabeană este ruptă dramatic între naționalism și postmodernism, disputată, fără putință de împăcare, între două generații aflate la antipod. Generația scriitorilor luptători pentru limba română și pentru drepturile naționale se simte trădată, abandonată, ignorată, marginalizată, sfidată și reacționează violent, cu disperare, la orice punct de vedere
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
să creeze mentalitate precum poezia proletcultistă, dar să dezamorseze spiritul nonconformist, provocîndu-l organizat prin false manifestări de atitudine și creînd iluzia exprimării nerestrictive. Cine avea impertinența morală de a-și ,încărca" versurile în anii '80, cei mai debili ani ai naționalismului ceaușist, cu vorbe precum ,democrație", ,demnitate", ,libertate" e limpede că folosea poezia ca pe o armă ideologică. Cristina Martha Balinte scrie un medalion Anton Holban relativ corect, dar insuficient, cam redundant, fără nerv și, din păcate, fără perspectivă. Nimic despre
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
tinerii se destramă sufletește și vorbesc despre "ratarea generației": legionarii diferitelor formațiuni politice tinerești sunt destul de încrâncenați să se jertfească, dar lozincile lor nu s-au dovedit constructive până acum. Ridicarea României nu poate veni de la ideologii care speculează asupra naționalismului, a ortodoxiei ori a antisemtismului"53. În 1934 Golopenția publică în Criterion. Revista de arte, litere și filosofie un articol despre "Situația intelectualilor români": "Situația intelectualilor e problematică în țările revoluțiilor moderne: în Rusia, Italia, Germania. Și, la fel ca
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ale sociologiei interbelice. Școală gustiană între carlism și legionarism, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 167. 11 Lucian Boia, "Germanofilii", elita intelectuală românească în anii primului război mondial, Editura Humanitas, București, 2009, pp. 233-234. 12 Dimitrie Gusti, Andrei Bârseanu și naționalismul, Discurs rostit în ședința solemnă la 9 iunie 1924 sub președinția de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru, cu răspuns de Dimitrie Gusti, Editura Cultură Națională, București, 1924a, p. 25. 13 Mihail Fărcășanu, Monarhia socială, Editura Domino, București, 1940
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de cercetări monografice, de muzee sociale sau de "lămurirea" opiniei publice. Vezi D. C. Amzăr, Un muzeu social, de la Le Play și Hazelius la Dimitrie Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937, pp. 14-15; Pentru atacurile la adresa evreilor, vezi D. C. Amzăr, Naționalismul Tineretului, editata de Rânduiala. Arhiva de gand și faptă românească, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1936. În aceeași lucrare, p. 14, Amzăr acuză ca fiind "inspirate din taberele de muncă legionare, echipele studențești au continuat să se deosebească de ele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Butoi, "Dialog pe marginea unei cărți despre Mircea Vulcănescu. Este posibilă o "altfel" de abordare a interbelicului românesc?", http://www.cooperativag.ro/dialog-pe-marginea-unei-carti-la-ce-ajuta-si-ce-propune-o-microistorie-a-interbelicului-romanesc/, publicat pe 14 decembrie 2015. 62 Antonio Momoc, op. cît., 2012, p. 58. Bibliografia AMZĂR, Dumitru, Cristian, "Naționalismul Tineretului", editata de Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, Tipografia Bucovina, I. E. Torouțiu, București, 1936. AMZĂR, Dumitru, Cristian, Un muzeu social, de la Le Play și Hazelius la Dimitrie Gusti, Tiparul Universitar, București, 1937. ANDREI, Petre, Fascism, Editura Institutul European
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dimitrie, "Comunism, socialism, anarhism, sindicalism și bolșevism, Clasificarea sistemelor privitoare la societatea viitoare", în Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn ÎI, nr. 1, 2, 3, Tipografia Gutenberg, Șoc. Anonimă - Editură Științifică, București, 1920/1993. GUSTI, Dimitrie, Andrei Bârseanu și naționalismul. Discurs rostit în ședința solemnă la 9 iunie 1924 sub președinția de onoare a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru, cu răspuns de Dimitrie Gusti, Editura Cultură Națională, București, 1924a. GUSTI, Dimitrie, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
and patriotic personalities or should the history class be seen aș an environment of "daring", of provocations în order to encourage the student to discover himself those aspects from the past that allow him to understand the present? Keywords: history, naționalism, democracy, competence-based teaching Introducere La peste 20 de ani de la căderea comunismului în România, dezbaterea privind moștenirea și memoria să în societatea românească este în plină desfășurare. Unul dintre cele mai controversate aspecte ale acestei dezbateri rămâne modul în care
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dânsul veghează mareșalul I. Antonescu cu titlul de conducător al Statului 11". Chiar dacă autorul sau avusese legături cu Mișcarea Legionara 12, stilul manualului era tributar istoriei critice. Iată, spre exemplu, felul în care era tratat Vlad Țepeș, unul dintre simbolurile naționalismului romantic: "Unii scriitori, între câri și mare nostru poet Eminescu, au văzut în figură lui Vlad Țepeș un făcător de dreptate, un domn care a fost crud numai pentru a stârpi hoția și nedreptatea din țară. În realitate însă el
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
european la nivel instituțional. Într-o oarecare măsură, în această categorie putem încadra și narațiunile care țin de parteneriate strategice. 2) Un al doilea posibil discurs, regăsit la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS - European External Action Service), corespunde naționalismului european. Dacă discutăm despre o relevanță ascendentă a constructivismului prin intermediul diplomației publice, vom lua în calcul rolul acesteia în conturarea unei abordări politice (externe) contemporane. Constructiviștii atribuie o valoare structurală culturii, identitatea având un rol activ prin faptul că aceasta
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
public policies from the Faculty of Philosophy at the "Al. I. Cuza" University of Iași (2001). She is a Phd. Lecturer at the Faculty of Political and Administrative Sciences at "Petre Andrei" University of Iași. Fileds of interest: political history, naționalism and minorities. She coordinated (with Mihai Baciu), the collective volume Basarabia after 200 Years (Pulishing House of the European Institute, Iași, 2012). She published studies în The Scope of Politics (november 2010, august 2011, december 2011), în the magazine Transylvania
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
politic. Cum arata specialiștii, pe tot parcursul construirii spectacolului politic, limbajul este un element fundamental, fiind un element-cheie, creator, al lumilor sociale pe care oamenii le experimentează 17. Potrivit aceleiași autoare, Corina Barbaros, "liderii politici devin simboluri ale competenței, râului, naționalismului, promisiunilor viitoare sau ale altor virtuți sau vicii..."18. Liderii politici conferă spectacolului politic puterea de a trezi pasiuni, frici și speranțe 19. Ca om de televiziune, s-a dovedit a fi un excelent comunicator, senzațional chiar, abilități ce i-
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
mai ales din partea cuiva care se pretinde emisarul unei culturi politice de calitatea celei britanice: în logica d-lui Gallagher, Vladimir Tismăneanu devine, din cauza nereușitei de a obține de la Ion Iliescu mărturisiri privind mineriada sau politica nefastă în domeniul ?manipulării naționalismului?, a ?denigrării partidelor politice istorice? etc., un co-autor al acestora! Urzicat până la ecorșeu că adversarul său de moarte ? deși, din câte știu, Vladimir Tismănenau nu s-a coborât niciodată la a răspunde violentelor sale atacuri la persoană ? continuă să fie
Tismăneanu trebuie dărâmat! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10695_a_12020]
-
politică a național-comunismului românesc (1965-1989) Emanuel COPILAȘ 169 Planificarea economică sub monarhia autoritara din România Florin GRECU 185 RECENZII Angelo d'Orsi, Gramsciana. Saggi șu Antonio Gramsci Sabin DRĂGULIN 195 Andreea Paul, The economic strength of women Dan MIHALACHE 199 Naționalismul. Identitatea etnoculturala și proiectul elitelor Robert PASKUJ 203 Notes of the controbutors 207 Instrucțiuni pentru autori 211 Instructions to authors 214 EDITORIAL O altfel de perspectivă: Croce, Gentile, Gramsci. Filosofia italiană la începutul secolului XX (A different perspective: Croce, Gentile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Sabin Drăgulin, traducere de Ioana Cristea Drăgulin, Scrieri (1914-1926), op. cît., 2015, p. 198. 30 Federico Chabod, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965, p. 216. 31 Vezi E. Gellner, Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. 32 Vezi J. Breuilly, Naționalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. 33 Alberto Burgio, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cît., 2015, p. 198. 30 Federico Chabod, Storia della politică estera italiană dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965, p. 216. 31 Vezi E. Gellner, Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. 32 Vezi J. Breuilly, Naționalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. 33 Alberto Burgio, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dal 1870 al 1896, vol. I, Editori Laterza, Bari, 1965, p. 216. 31 Vezi E. Gellner, Națiuni și naționalism, Antet, București, 1997 și J.E Hobsbawm. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent, ARC, Chișinău, 1997. 32 Vezi J. Breuilly, Naționalism and the State, Manchester University Press, Manchester, 1993. 33 Alberto Burgio, La dialettica dell'egemonia nelle rivoluzioni passive del XX secolo, op. cît., http://prcrho.altervista.org/index.php?option=com content&view=article&id=187:il-conetto-di-rivoluzione-passiva-in-gramsci&catid=34:nazio nale-lombardo-provinciale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]