9,821 matches
-
câte o șușanea. De pe soclul amplasat la câțiva pași de așezământ, Sadoveanu, în bronz, privește mâhnit în altă parte. Sigur, ar contesta folosirea numelui său pe un așa imobil acultural. N-are cum să știe că idolul "cultural" al așezării natale a ajuns, aproape exclusiv, o sticlă. Pe care fug, bezmetic, nesfârșite imagini de nimic. ...Pe o stradă din Iași, o secvență, ca să zic așa, văzută și auzită în direct, ne dă aceeași neliniște, poate, mai adâncă decât indiferența autorităților politico-administrative
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
mai deșănțată a lui Rebreanu în regionalism aparține lui Teodor Tanco, într-o serie de articole, unele adunate în retrospectiva cercetărilor proprii Despre Liviu Rebreanu (Cluj, 2001). Pentru cei care îl privesc prea de aproape și prea de la nivelul solului natal, există riscul de a-l fixa pe Rebreanu într-un regionalism mărginit, când mai interesantă pentru marele scriitor este ieșirea din regionalism și, mergând mai departe, depășirea orizontului național. În jurul unei mari opere se creează, cum spuneam, câteva tipuri de
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
de lumină încă n-a dispărut. în Adio, Europa, "romanul testament" al lui Ion D. Sîrbu, transpare o schemă epopeică, prototipul fiind Odiseea. Ca și Homer, consideră criticul, Sîrbu povestește pățaniile unui erou care se zbate să revină pe meleagurile natale, să treacă între Scylla și Carybda, să se ferească de nuiaua magică a Circei, să nu ajungă victima mîniei zeilor. însă spre deosebire de Ulise, acesta eșuează. în ciuda nefericirii sale, el nu părăsește totuși cîmpul de luptă, străduindu-se a păstra, în
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
în cadrul Institutelor Culturale Române din Lisabona și Viena. În ca-pi-ta-la Portugaliei au avut loc concertele grupului vocal-instrumental Iza, cunoscut deja aici datorită participării la festivalul internațional de teatru de anul trecut. Membrii formației sunt artiști-țărani, intim legați de spațiul lor natal - Maramureșul. Sonoritățile și ritmurile cântecelor și dansurilor acelei zone evocă o ancestralitate preromană, lăsând să se întrevada înrudiri cu manifestări similare de sorginte celtică. Trăsături ce nu puteau trece neobservate într-o țară precum Portugalia, ale cărei provincii septentrionale conservă
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
remarca Ștefan Aug. Doinaș, într-un comentariu ce i l-a închinat, "realitățile sempiterne ale satului", în varianta sa maramureșeană, una dintre cele mai legate de conservarea tradiției, ale unui "suflet" iradiant al acestuia. Fervent al reîntoarcerii ideale în mediul natal, poetul îl echivalează cu o continuitate vitală, cu egalitatea cu sine a eternității: "Uneori acasă cînd revin/ îmi simt atît de aproape părinții/ încît uit pentru moment/ Că ei dorm/ Sub pacea salcîmului.// îmi reapar în gînd/ Cum cireșii în
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
drum obstaculat în căutarea de sine, care pe alocuri este aceeași cu căutarea mamei, a unui sens pentru gestul ei de o mare cruzime și dedicație și pentru mesajul transmis la despărțire. Ceea ce reprezintă exodul evreilor etiopieni despărțiți de tărîmul natal pentru o promisiune care s-a materializat deceptiv, este continuat de rătăcirile lui Șlomo într-o lume nouă, o patrie cu care legăturile se construiesc pas cu pas pe măsură ce merge, trăiește și devine. Exodul face parte din cultura iudaică, iar
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
Dacă mai punem la socoteală și faptul că, după dispariția sculptorului, atelierul său de la Paris a fost evacuat și lucrările, care au scăpat de la distrugere, s-au răspîndit cine știe pe unde, este o obligație imperativă, măcar pentru zona lui natală, Călărași /Ialomița, să-i instituționalizeze memoria. Adică să înceapă o campanie sistematică de adunare a lucrărilor, cîte s-o mai găsi, pentru a nu ne trezi la un moment dat că rămînem complet descoperiți în ceea ce-l privește pe Ion
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
dar o și administrează în beneficiul comunității. Pe muzica unui tango vechi, înveștmîntate în negru, cu basmale pe cap, răfuindu-se cu un vînt puternic acestea curăță mormintele; este imaginea unei Spanii vechi a tradițiilor, - regizorul a filmat în regiunea natală, La Mancha - a micilor comunități cu solidaritățile lor, cu misterele lor, cu vechi răfuieli înecate în praful timpului și al memoriei. Regizorul restrînge cercul micii comunități la cîteva figuri feminine, Raimunda (Penélope Cruz) cu fiica sa, adolescentă (Yohana Cobo), sora
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
ce le frecventau era redus în comparație cu populația scolara. Învățământul secundar din județul Gorj, și-a făcut datoria și a pregătit foarte mulți tineri care ulterior au devenit medici, ingineri, profesori și care de cele mai multe ori s-au întors în locurile natale pentru a profesa. Școlile de meserii Învățământul Profesional și Tehnic În Județul Gorj Datorită necesităților stringente ale economiei țării, din această perioadă, școlile cuprinse sub această denumire au fost fixate în Legea Instrucțiunii din 1864. Aceste școli erau: Școlile profesionale
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
fost recunoscută și apreciată de Ministerul Instrucțiunii Publice iar acestora li sa conferit medalia “Răsplata Muncii pentru învățământul primar”. Printre aceștia se numără și Al. Stefulescu pentru activitatea amplă desfășurată pe tărâmul școlii dar și pentru preocuparea pentru istoria locurilor natale, de a aduna material necesar în vederea întocmirii unei istorii a orașului Târgu Jiu dar și a Gorjului. Acesta este și unul dintre inițiatorii Muzeului Judetan Gorj, primul muzeu regional din țară care s-a înființat în anul 1894.Începutul acestui
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu un renume foarte bun, denumită de cel care a înființat-o. II. Alexandru Stefulescu se numără și el printre oamenii de seamă ai învățământului gorjan care și-a dăruit întreaga energie și inteligentă pentru a da județului și orașului natal o istorie pe care puține județe o aveau în acea vreme. Dascăl pasionat, cercetător și colecționar, dornic de a cunoaște, caracterizat de o modestie rar întâlnită a făcut ca multe din frumoasele inițiative și realizări să fie date uitării datorită
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
începutul secolului XX este cea a profesorului Ștefan Bobancu care s-a născut la 13 octombrie 1855 la Scheii Brașovului acolo a făcut primii pași spre deslușirea tainelor scrisului și cititului, continuând formarea intelectuală la liceul “Andrei Șaguna” din orașul natal apoi la Universitatea din București ca student al facultății de litere. După terminarea studiilor a revenit în orașul natal, la catedra liceului pe care l-a absolvit și la care ia atitudine contra nedreptăților la care erau supuși romanii transilvăneni
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
Brașovului acolo a făcut primii pași spre deslușirea tainelor scrisului și cititului, continuând formarea intelectuală la liceul “Andrei Șaguna” din orașul natal apoi la Universitatea din București ca student al facultății de litere. După terminarea studiilor a revenit în orașul natal, la catedra liceului pe care l-a absolvit și la care ia atitudine contra nedreptăților la care erau supuși romanii transilvăneni iar atacurile asupra stăpânitorilor l-au adus pe banca acuzaților și este judecat de curtea de jurați din Cluj
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
din Cluj și condamnat la 4 luni de închisoare, executate în temnița din Vatz (2). În 1890 trece din nou Carpații și se stabilește în orașul Târgu Jiu, care îl va adopta și va deveni cel de-al doilea oraș natal unde i se încredințează misiunea de a organiza și conduce în calitate de director gimnaziul real din Târgu Jiu înființat în toamna anului 1890 . Director a fost până la sfârșitul anului 1893 iar profesor aproape 5 decenii. Bobancu a pus bazele gimnaziului care
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
la Năsăud,tatăl său era vicar episcopal, inspector școlar al școlilor românești grănicerești din districtul Năsăudului, președintele fondurilor grănicerești și conducătorul urmașilor vechilor grăniceri între 1859-1891. Moisil a avut parte de o educație aleasă, a absolvit școala primară din localitatea natală, apoi a urmat cursurile liceului românesc grăniceresc din Năsăud. A fost un elev eminent, cu o inteligență sclipitoare, iar după absolvirea liceului a urmat cursurile universității din Viena și apoi ale politehnici din cadrul acestei universități obținând titlurile de profesor și
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
respectivă. Astăzi, prin intermediul acestei autoare, care provine din localitatea Moldova Noua vom parcurge o monografie a localității de pe malul Dunării, o localitate micuță, dar totodata amplă prin obiceiuri, descoperiri, tradiții, turism etc. Autoarea menționează faptul că își dorește ca orașul natal să fie unul cunoscut, cu mulți turiști care să aprecieze frumusețile naturale ale orașului, județului și de ce nu, al Țării noastre. poet Mihai Leonte Nota autorului Deși plecată de câțiva anișori din localitatea Moldova Nouă,gândul la acest orășel cochet
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoașterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna, Coronini.O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisură, neavând niciuna măcar o monografie scrisă’’.Monografia lui Alexandru Moisi a fost tipărită în mai multe ediții: 1934, 1938
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Atelierele meșteșugrărești locale, Timișoara 2008, 484 p. ( redactare proprie,253p. Nu aș putea trece cu vederea fără să amintesc pe Alin Gălățan(n. în29 octombrie 1987, în Moldova Nouă), un olimpic la matematică care și-a început studiile în orașul natal. A obținut medalie de aur în clasa a XI-a- la ONM, medalie de aur și premiul I, clasa a XII-a la ONM, argint la SEEMOUS (South Eastern European Mathematics Olympiad Student în Cipru și Grecia); aur la IMC- International
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Pentru persoanele cu sensibilitate psihică accentuată, sentimentul culpabilității este mai greu de suportat decât pedeapsa. Prețuire Mama și Patria sunt două lucruri sfinte care trebuie respectate și prețuite oriunde și oricând. Grav Cel ce nu-și iubește mama și țara natală nu are nimic sfânt. Gânduri Gândurile omului sunt luminoase sau înnegurate după cum îi este starea sufletească din momentul respectiv. Culori Bucuria și tristețea sunt cele două stări sufletești care colorează viața psihică a omului. Manifestare Modul de exteriorizare a trăirilor
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
reformeze sunt numeroase. Petre Rado se comportă ca un părinte care își dojenește copilul tocmai pentru că îi dorește binele. Patriotismul său exclude ochii închiși în fața realităților concrete și neplăcute. Revenit în țară după 23 de ani, Petre Rado revede Bucureștiul natal cu nostalgie detașată, cu mari regrete și mici bucurii: Nu, Bucureștiul pe care l-am regăsit, orașul fizic, nu e chiar metropolisul modern, vibrant și energic pe care mi-l descriseseră, de departe, mesajele entuziaste ale prietenilor care rămăseseră să
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
interesante ca document despre viața cotidiană în timpul Primului Război, ca analiză politică făcută de un conservator filogerman guvernului liberal intrat în luptă de partea Antantei și, nu în ultimul rînd, ca portret psihologic al epistolierului. Aflat în refugiu în Moldova natală, la moșia Lungani, scriitorul în vîrstă de 75 de ani se arată îngrijorat de lucrurile rămase în casa din București, în special de soarta manuscrisului inedit Amintiri de la Junimea. Mai liniștit cînd află că acesta a fost "salvat" de Jean
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
și reconstruiește întregul univers al copilăriei. Întâietatea și suveranitatea le dețin, desigur, părinții, mama și tatăl, zeii vârstei infantile. Spațiul se deschide dinspre locul casei - pe măsura cuceririlor copilului - spre școală, spre sat și, în cele din urmă, spre ținutul natal al Basarabiei. Cedarea din 1940 și războiul sunt de natură să zguduie conștiința fragilă a copilului. Pe acest fond, Din calidor se transformă, la un al doilea nivel al său, dintr-un roman al copilăriei într-un roman al inițierii
Copilăria unui disident by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9473_a_10798]
-
Ferro era de circa 13 ani profesoară de limba și literatura română la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din Udine, după o scurtă carieră didactică și de cercetare petrecută la Universitatea din Catania. De altminteri, în Sicilia natală și-a făcut și studiile universitare, tot la Catania, unde și-a luat licența filologică și lingvistică în "litere clasice" (1980) și apoi doctoratul (1990). A urmat o specializare în filologie modernă la Universitatea din Bologna, apoi un stagiu de
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
cu tineri pe cale de afirmare. Pentru toate acestea, dar mai ales pentru specialitatea ei desăvârșită în studii românești, Universitatea din Timișoara i-a conferit prestigiosul titlul de Doctor honoris causa. Legătura specială cu România i-a întărit dragostea pentru Sicilia natală, unde nu poate fi imaginată fără Enzo (Vincenzo) Agliata, soțul său, cel care a înțeles-o și prețuit-o cel mai bine. În Sicilia avea fața luminată ca de soare, chiar și când era înnorat, și explica fără osteneală suprapunerea
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
Ștefan Cazimir Literatura română contemporană are o oază în Orientul Mijlociu: creația autorilor israelieni care scriu în limba țării natale. Unul dintre cei mai activi, poetul Solo Juster (născut la București în 1922), ne dăruiește acum, în seria antologiilor lirice a Editurii Hasefer, o selecție a operei sale: Iarnă verde, poeme alese, cu o prefață de Paul Cernat. Volumul adună
În descendența simbolismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9524_a_10849]