971 matches
-
să înglobeze tot ce-i bun în primele două și să elimine zgura". O prefăcută observație estetică aflăm în documentul menționat, unde Prima biruință a lui Ion Jipa "este lucrarea grăbită a unui om de talent. Foarte puternică, cu înclinații naturaliste, are un final înghesuit. Refăcută, în parte, va fi o bucată bună. E vorba de sabotajul la o fabrică de lăzi de muniții în ajunul lui 23 August". Nici M. Eminescu nu scapă de ochiul vigilent al partidului care emite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ce țin, de fapt, de recuzita basmului. Și aceasta explică, printre altele, uriașul interes pe care l-au stârnit și la publicul, și la critica literară română romanele unui Marquez sau Llosa! O proză colorată, viu colorată, de bună factură naturalistă, Îmbibată de fermecătoare și ingenioase elemente fantastice, cu notații sociale În sensul unei clare atitudini anti-tiranice, antiimperialiste, anti-cinice, explică În bună măsură succesul de public și de critică al acestor autori. În ce mă privește - dacă suntem și pe panta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
au văzut În această carte un semn al speranței! -, dar ambiția „sa” a fost mai Înaltă: de a afirma romanul problematic, cel pe care marele Lovinescu și grupul său Încercaseră să-l acrediteze Înainte de război, În plină afirmare a romanului naturalist și istoric românesc. Era, după cum bine se vede, o „adaptare a dezadaptării” pe mai multe planuri, iar romanul meu Îngerul de gips, publicat după prima mea Întoarcere din exil În ’73, nu are altă temă decât aceasta. Azi, unii filosofi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și obișnuind critica cu un orizont lărgit, sincron, european - nu se spune, oare, că poezia, cea bună, cea Înaltă, rafinează gustul criticului?! -, au urmat zbaterile și luptele Românilor și pe care eu am numit-o mai mult sau mai puțin naturalistă, În siajul marii școlii naturaliste franceze sau ruse, un Turgheniev, cel din tinerețe, maestru al lui Sadoveanu, sau un Zola pentru Liviu Rebreanu. Dar „abaterile” mele de la acel interesant, original și „necesar” naturalism al prozei române, ilustrat mai ales prin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vreme când nu se glumea cu acest „detaliu”, și, apoi, trebuia să-și ascundă arta, „prea originală”, prea radicală în stil, dar mai ales în temele și viziunea pe care le propunea, chiar și față de aproape întreaga poezie românească interbelică, „naturalistă”, descriptivă în multe cazuri și școli. 7 Ceea ce la Cezar putem numi „fractura psihică” ce l-a împiedicat să „dea”, să „împlinească” sută la sută ceea ce promitea în tinerețe, la Grigore putem numi „fractură alcoolică”. Iată unul dintre riscurile majore
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și pustii", dar și ceva inospitalier și fals în acest Lourdes oriental deja binișor frecventat. "Spoit, furniruit, lăcuit, pare anume făcut pentru publicitate, pentru exploatare, pentru atragerea clientelei". Acordurile inițiale de violoncel sunt imediat urmate, după cum se vede, de rânjetul naturalist și anticlerical. Ce-ar fi zis el oare astăzi, la vederea acestui parc spiritual, cu indicatoarele, aglomerările și parcările sale? Afectarea bigotă l-a găsit întotdeauna ofensiv, pus pe sarcasme și pe ironii. Părintele lui Homais merge până la a firitisi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
poate în afară de morți; exaltă din toate puterile Evul Mediu, îl admiră pe domnul Maistre. Acum învață pianul și mărturisește că nu-i foarte silitor. Faza actuală din viața acestui om: obosit de atâtea tentative (viața lui e un mozaic, medic naturalist, arheolog, consul), a ajuns acum la muzică și nu mai vrea alta, basta. "Omenirea n-are decât să fie ca mine", spun cei care nu pot nici s-o domine, nici s-o înțeleagă. Cancelarul său, neocatolic, adept al muzicii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de pierdut cu firea, încât de multe ori poate își închipuie că domnia sa este un cal care duce un animal în șea, pe spatele sale. Căci calul este un nobil animal. Asta se știe din cartea marelui și vechiului maestru naturalist. Având în vedere noblețea animalului, domnul maior n-ar fi mâniat să se schimbe în calul său, când silueta generalului se profilează, înspăimântătoare, nemișcată pe zarea dealului. Și mai este în fruntea batalionului nostru și domnul maior Stoianovici care are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vin, care își vor aduce cu dragoste aminte de mine. [NOTE despre opera literară] Îmi pare rău că, judecând opera literară a timpului, mă văd silit să adresez o mustrare unora dintre scriitorii noștri de talent. E vorba de transcrierea naturalistă a înjurăturilor, prea frecventă astăzi. E lenea de a căuta și a găsi echivalentele artistice pentru vorbiri triviale. Poate fi găsit un motiv artistic în asemenea transcripții care nu sunt totuși transcripții literare? E o îndeletnicire puerilă pe care copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
majore pentru a-și agrementa stilul? S-ar îndemna să le treacă în adunări publice și pe scenele teatrelor? În așa chip vor oare să facă altor neamuri cunoscută limba noastră populară și literară? Asemenea limbaj trivial nu e nici măcar naturalist. Oamenii noștri muncitori, cu excepția declasaților și bolnavilor alcoolici, nu vorbesc astfel. Asemenea limbaj e un neadevăr și devine o calomnie pe care suntem în drept s-o respingem. Retorica Gropilor lui Ouatu nu are ce căuta în literatură. Iubite camarade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cadru didactic universitar (preparator, asistent, lector) la Facultatea de Medicină Iași. Desfășoară o prodigioasă activitate de combaterea alcoolismului în cadrul Crucii Roșii, de educare sanitară a populației. Are publicate peste 50 de lucrări științifice în revista Medico-Chirurgicală a Societății de Medicină Naturalistă din Iași. PÂNTEA Constantin Id. S-a născut la 26 august 1900 în comuna Perebicăuți, județul Hotin (azi Ucraina). A decedat la 8 decembrie 1991 la Iași. Stud. Absolvent al liceului de băieți din Bolgrad în 1920. Urmează Universitatea Al.
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
a lui Leon, "cea mai îndrăzneață și mai incisivă publicație din câte au existat la noi". Influența ideologiei militant-socialiste promulgată de "Contemporanul" a avut un rol hotărâtor în definirea profilului omenesc și științific al tânărului student, mai întâi medicinist, ulterior naturalist. Cealaltă circumstanță a fost contactul cu școala de biologie de la Iena, dominată în epocă de Ernst Haeckel. La Iena, sub influența lui Haeckel, Nicolae Leon găsește un excelent mediu de cultură, mediu care l-a fascinat într-atât încât, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
profesorul Vasile Rășcanu. A trăit mult (1885-1980), o viață tumultuoasă, dar fiind atât de viu în viață, însăși lipsa lui pare astăzi o prezență. Nu ne-am mira dacă l-am întâlni mâine în preajma Facultății de Medicină sau la Medici Naturaliști; mai degrabă ne-am îndoi de propriul nostru discernământ privind secvențele timpului. Profesorul Rășcanu poate fi înțeles mai bine amintindu-ne de făptura lui solidă, predestinată pentru acțiune, și de chipul său desprins din istoria noastră, chip de Ștefan cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în controversă; și modul în care aceasta învățătură a dus la condamnarea că eretice de către Episcopul Étienne Tempier de Paris în 1270 și 12778 a doua convingeri celebre eternaliste și a unei serii de alte doctrine aristotelice. Toți acești filosofi naturaliști, în conformitate cu ceea ce accentuase Averroes, au tratat eternalismul cu argumente ținând de imposibilitatea de a crea substanță ex nihilo. Astfel, în Sentințele lui Peter Lombard eternalismul apare doar ca o chestiune privitoare la imposibilitatea de a crea substanță și, urmându-i
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Titus Livius, el a fost într-un fel un eternalist eretic. Averroismul italian În secolul al XIV-lea eternalismul averroist a devenit surprinzător de popular la sud de Alpi. În urmă condamnărilor pariziene din secolul al XIII-lea, predarea filosofiei naturaliste aristotelice a migrat din Franța în nordul Italiei, unde a înflorit timp de trei secole sub largă (și nu întotdeauna corectă) eticheta de "averroism", în special în universitățile din Bologna și Padova (Nardi, 1945, Maier, 1966, pp. 251-278; Kristeller, 1990
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
profesionale care ofereau o mare marja de manevră atunci când venea vorba de o doctrină cum era eternalismul. Predarea de acest gen a fost permisă atâta timp cât profesorul le clarifica studenților săi faptul că el discuta o problemă de specialitate inerentă filosofiei naturaliste aristotelice și atâta timp cât profesorul afirmă că învățăturile sale nu aveau implicații mai largi cu privire la doctrina Bisericii. A fost probabil inevitabil că predarea în continuare a ideilor cunoscute a fi eretice să fi generat entuziasm și să fi avut o influență
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din Florența a început să se asigure de instruirea tinerilor în latină și în greacă umanista și în anii în care stilul all'antica a devenit la modă în artele plastice, a existat de asemenea un mare interes pentru filozofia naturalista averroistică și aristotelica. Pare de asemenea să fi avut loc o schimbare și în natură discuțiilor eternaliste. Decât să se concentreze pe imposibilitatea de a crea materie din nimic, ei acum tratau problemă modului în care într-o lume eternă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Florența și a sugerat, pe baza unui studiu al scrierilor sale despre optică, faptul ca Pelacani a fost influențat în primul rând, prin Paolo Toscanelli, de artiștii florentini care au descoperit perspectiva liniară. Asemena unui mare număr de filosofi naturaliști, Pelacani a predat eternitatea lumii. În 1396 el a fost cercetat de către Curtea Episcopului din Pavia sub acuzația că prelegerile sale despre eternalism erau contrare doctrinei Bisericii. Conform acestei relatări, Pelacani trata eternalismul nu doar ca o chestiune de conservare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
opoziție cu rolul său filosofic? Istoricii greci și Eternalismul Marea figură în dezvoltarea unui nou tip de istorie în Florența secolului al XV-lea a fost Leonardo Bruni. Deși scrierile lui Bruni au avut foarte puține de spus despre filosofia naturalista, după o atracție inițială spre Platon, el a devenit cel mai important traducător al lui Aristotel din secolul al XV-lea. După cum a declarat în Viața lui Aristotel, unul dintre cele mai atrăgătoare aspecte ale filosofiei aristotelice a constat în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
vatului ca să fie puse toate pe foc a doua zi după rămasul său bun de pe urmă. CORTINA CADE VIJELIOS PESTE ACESTE DRAME ALE BURgheziei noastre, abia trezită din primitivitatea ei sau Încă neconsolidată; drame brutale și rapide, ca În teatrul naturalist al lui Goncourt, Henry Becque și Octave Mirbeau, dar cu ecouri Întârziate până În primele decade ale veacului al XX-lea, ce poartă În pântecul lui alți germeni de fecundare. Anul 1910 avea să Însemne pentru mulți din generația și seria
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sociale). în fine, finalul nu numai că nu rezolvă conflictul, dar pare să l postuleze ca impas social (pe care, din păcate, realitatea politică recentă o confirmă)... Această concentrare de substanță pe parcursul filmului nu se face prin acumularea unor detalii naturaliste (ce ar fi așezat filmul pe pragul de jos al relevanței artistice ; secvența cea mai plată pare, de aceea, vizita doctorului la bordel), ci printr-un crescendo al narațiunii înseși (adunând micile lașități, micile oportunisme sugiuc ale marginalilor remanenți). La
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în această calitate a rostit vorbele inaugurale ale radioului ieșean, la 2 noiembrie 1941. Membru fondator al Fundației Academice Petre Andrei, rector fondator al Universității cu același nume, membru al societății culturale ETHOS și al Societății de Bioetică a Medicilor Naturaliști din Iași, prof. dr. Petru P. Andrei a fost un spirit nobil, un veritabil dascăl, creator de școală științifică, un ctitor de școală superioară și un cercetător neobosit în domeniul dreptului. Prețuit de studenți și colegi, a fost un reper
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lui nu implică mult mai mult decît o ureche atentă la limbajul străzii. Minimalismul lui Boogie sau al ...domnului Lăzărescu înseamnă un refuz al spectacularului, pe cînd Elevator e gîndit astfel încît să fie spectaculos tocmai prin minimalismul său. Detalii naturaliste cum ar fi acelea legate de satisfacerea nevoilor fiziologice devin aici detalii spectaculare, pentru că, la un film cu doi protagoniști (un el și o ea) prinși într-un lift, spectatorul chiar vrea să știe cum își fac nevoile lucrurile astea
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
raportul construcției dramatice, a construcției personajului și a complexității tabloului de moravuri, la acea vreme bur- gheze, pivotul operei dramaturgice rămâne O scrisoare pierdută. Nu este cam puțin ? Cea de-a doua axă este con- stituită de cele trei nuvele naturaliste, O făclie de Paște, Păcat și În vreme de război.... O analiză atentă relevă faptul că naturalismul lui Caragiale este mai degrabă unul second hand, ca și balzacianismul lucid și butaforic al lui G. Căli- nescu. Autorul utilizează o rețetă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
butaforic al lui G. Căli- nescu. Autorul utilizează o rețetă bine asimilată, față de care își marchează prin ecart ironic și estetic distanța critică. Însă, ca și Călinescu, Caragiale aplică rețeta impe- cabil încât avem în aceste proze toate mărcile sensibilității naturaliste. Din nou, Caragiale nu construiește aici ceva de proporții, nici măcar o nuvelă, nicidecum un roman, ca să nu mai vorbim de un ciclu romanesc precum ciclul Rougon-Macquart al lui Émile Zola. Autorul își demon- strează mereu virtuozitatea pe un spațiu restrâns
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]