825 matches
-
Beagle", sub comanda căpitanului Robert FitzRoy care preluase comanda și în prima călătorie după ce fostul căpitan s-a sinucis. FitzRoy se gândise deja la avantajele pe care le presupune prezența unui expert în geologie la bord, și a căutat un naturalist care l-ar putea însoți în timp ce vasul este pe mare. Tânărul absolvent Charles Darwin spera să vadă tropicele înainte de a deveni diacon, și a acceptat ocazia oferită. Până la sfârșitul expediției, el deja își construise un nume de geolog și colecționar
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
compania unui gentleman care să-i împărtășească interesul științific și care să ia masa cu el ca egal. A încercat să-l convingă pe prietenul său Harry Chester să vină, dar nu a reușit. Nu era ceva obișnuit ca un naturalist să fie invitat în asemenea expediții ca pasager care să-și plătească propriile cheltuieli, și în august 1831 FitzRoy a scris în grabă Amiralității, probabil prietenului și superiorului său, căpitanul Beaufort, rugându-l să caute un domn, om de știință
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
s-a gândit să scrie o carte despre geologie, și a scris ulterior că „văzând un lucru pe care Lyell nu-l văzuse, acel lucru s-a văzut parțial prin ochii săi”. De obicei, medicul vasului ocupa și poziția de naturalist, iar medicul lui Beagle, Robert McCormick, căuta faimă și avere ca explorator. La prima lor întâlnire de la începutul călătoriei, Darwin a comentat: „Prietenul meu [McCormick] e un măgar, dar discutăm foarte amiabil”. S-au plimbat împreună prin zona rurală de pe
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
spate al unui „animal mare, cred eu, un mastodont”. La 26 ianuarie, ei au intrat în strâmtoarea Magellan și la golful Sf. Gheorghe s-au întâlnit cu niște „uriași” patagonezi semicivilizați, de peste 1,8 m înălțime, descriși de Darwin ca „naturaliști practici excelenți”. Unul i-a spus că nanduul pitic este singura specie care trăiește atât de la sud, în vreme ce speciile mai mari trăiau doar în nord, ele întâlnindu-se în zona bazinului Rio Negro. După alte cercetări în Țara de Foc
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
pe lume pentru el că a mers în călătoria de descoperire— Exista riscul ca el să devină un om leneș: dar caracterul său va fi acum reparat, & dacă Domnul îi va cruța viața, va avea un nume mare în rândul naturaliștilor Europei.” Darwin și-a amintit apoi că s-a „cățărat pe munți... și a făcut stâncile vulcanice să răsune sub ciocanul meu de geolog!.” A fost de acord cu vorba atribuită băștinașilor din Sf. Elena că „știm că trăim pe
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
ani, dar, a căzut în mizantropie după pierderea logodnicei sale, a renunțat la tot, s-a retras la țară și a murit într-o izolare completă, lasandu-l moștenitor pe valetul sau. Cântă foarte bine la vioară. Al doilea, Boleslav, naturalist, a murit la Viena, fără urmași. În 1812, după anexarea Basarabiei, Tadeu Hâjdeu s-a dus în această provincie pentru a-și revendică pământurile străbunilor săi, căzute de secole în mâinile câtorva familii aliate. Deja în 1805 guvernul rus îl
Tadeu Hâjdeu () [Corola-website/Science/324621_a_325950]
-
sute de metri distanță, într-un cartier al olarilor situat aproximativ pe locul actualei Piețe a Unirii. În apropierea acestei zone, la doar câteva sute de metri înspre Păcurari, a ființat prima grădină botanică din Iași, realizare a medicului și naturalistului Anastasie Fătu, membru al Academiei Române. În 1856 acesta a înființat, pe un teren al cărui proprietar era, o grădină botanică ce a existat timp de 30 de ani, până la moartea sa. Urmașii academicianului au vândut însă terenul iar grădina botanică
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
30 de ani, până la moartea sa. Urmașii academicianului au vândut însă terenul iar grădina botanică s-a destrămat, o parte din plante fiind transferate în noua grădină botanică înființată lângă Casa Roset, unde se afla sediul Societății de Medici și Naturaliști din Iași, azi Muzeul de Istorie Naturală. Singurele urme care mai amintesc de existența ei sunt numele străzilor din zona (Strada Florilor și Stradela Florilor) precum și casa lui Anastasie Fătu de pe Str. Florilor 1, clasată monument istoric (). Deschiderea liniei de
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]
-
Saussure asupra scăderii magnetismului din atmosferă, realizând un zbor cu balonul. După prima încercare, nereușită, Lussac va reîncerca experimentul, de data aceasta singur, urcând până la altitudinea de 7016 metri (acesta fiind un record la acea vreme) și dezmințând astfel afirmațiile naturalistului. În aceeași perioadă, Gay-Lussac începe o colaborare cu Alexander von Humboldt pentru a analiza aerului, iar în martie 1805, obținând un concediu de un an de la Școala politehnică, pleacă împreună cu acesta într-o lungă călătorie științifică în Alpi, în Elveția
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
(n. 12 septembrie 1777, Arques-la-Bataille, departamentul Seine-Maritime - d. 1 mai 1850, Paris) a fost un naturalist francez specializat în zoologie și anatomie. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Blainv.. Blainville a urmat școala militară din Beaumont-en-Auge (Calvados) la călugării benedictini. În timpul Revoluției franceze (1789-1799) școala militară a fost desființată, iar Blainville se reîntoarce acasă la
Henri Marie Ducrotay de Blainville () [Corola-website/Science/322736_a_324065]
-
funcționat ca profesor de Stiințele Naturii la Liceul “Mihai Viteazul” din Turda. Cu competență și pasiune profesională, a organizat grădina botanică și muzeul de științele naturii a liceului, îmbogățit an de an cu sute de plante și mulaje. În “Cercul naturaliștilor” și prin excursiile de studii organizate, prof.H. Hristea și-a format discipoli ce s-au realizat prin publicarea unor lucrări științifice. A fructificat activitatea sa de cercetător prin lucrări publicate, cum ar fi: “Expoziția de Botanică de la Seminarul Pedagogic Universitar
Nicolae Hristea () [Corola-website/Science/322810_a_324139]
-
și-a îndeplinit serviciul militar în 1910-1911 la Regimentul 4 Vânători Iași și ulterior a participat la campania din 1913 a Războiului Balcanic precum și la Primul Război Mondial (1916-1917) cu gradul de medic-căpitan. A fost membru Societății de Medici și Naturaliști din Iași, al Societății de Biologie, al Societății de Pediatrie, al Societății de Chimie biologică, al Societății de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie, precum și membru al "„American Association for the Study of the Feeble-Minded”". Fratele său, generalul Ernest Ballif (n.
Leon Ballif () [Corola-website/Science/327230_a_328559]
-
tifoidă, poliomielita, etc. Alături de profesorul Paul Pruteanu a contribuit la formarea studenților și cadrelor de specialitate în domeniile igienei, medicinei preventiva și sănătății publice. Profesorul Cornelson a fost președintele Secției de igienă și sănătate publică a Societății de Medici și Naturaliști.
Dumitru A. Cornelson () [Corola-website/Science/327306_a_328635]
-
concept aristotelic și în prezent originea vieții din punct de vedere științific este explicată prin abiogeneză. Teoria generației spontane a fost pusă la îndoială de oamenii de știință care au efectuat experimente în secolul al XVII-lea, cum ar fi naturalistul italian Francesco Redi. A fost infirmată de Louis Pasteur prin experiențele sale cu flacoane cu gât de lebădă ("bouteille à col de cygne") și prin descoperirea procesului de fermentație. De asemenea a fost infirmată prin experiențele lui John Tyndall.
Teoria generației spontane () [Corola-website/Science/330744_a_332073]
-
Sir (22 iunie 1878 - 11 august 1971) a fost un renumit naturalist, microbiolog, micolog și ornitolog australian. A predat ca profesor de patologie la Universitatea din Adelaide și a ajutat poliția în multe anchete importante, precum faimosul caz Taman Shud. John Cleland a lucrat ca și microbiolog în Australia de Vest și
John Burton Cleland () [Corola-website/Science/330860_a_332189]
-
amfibieni, reptile, păsări, minerale și plante. Muzeul este situat în fosta casă Roset din Iași, clădire clasată monument istoric. a fost înființat la data de 4 februarie 1834, din inițiativa unui grup restrâns de membri ai Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturdza și Costache Negri. Este primul muzeu de acest gen înființat în Principate. În anul 1840 s-a cumpărat pentru muzeu casa vornicului Costachi Sturdza, de pe ulița Hagioaiei
Muzeul de Istorie Naturală din Iași () [Corola-website/Science/330075_a_331404]
-
este o clădire clasată monument istoric care adăpostește în prezent Muzeul de Istorie Naturală din Iași și Societatea de Medici și Naturaliști. Clădirea a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea sau începutul secolului al XIX-lea, între anii 1801- 1811, pe locul unei case mai vechi care a aparținut un timp cronicarului Ion Neculce. Ion Neculce a vândut-o lui
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
Roset, o cumpără de la acesta în 1760 și o dă ca zestre fiicei sale, Agripina, cu ocazia căsătoriei acesteia la 10 noiembrie 1824 cu vornicului Costache Sturza. Aceasta o vinde, în 1844, cu 3000 de galbeni, Societății de Medici și Naturaliști care își instalează aici sediul și mută totodată și Cabinetul de Istorie Naturală, aflat anterior într-un spațiu exiguu din clădirea Universității. Clădirea este situată pe fosta uliță a Hagioaiei (în prezent Bulevardul Independenței) și, atunci când a fost cumparată de
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
sediul și mută totodată și Cabinetul de Istorie Naturală, aflat anterior într-un spațiu exiguu din clădirea Universității. Clădirea este situată pe fosta uliță a Hagioaiei (în prezent Bulevardul Independenței) și, atunci când a fost cumparată de Societatea de Medici și Naturaliști, se învecina la sud cu Școala de arte și meserii, azi Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie, la vest cu proprietatea postelnicului Vasile Alecsandri, tatăl poetului, iar la nord-vest cu proprietatea postelnicului Constantin Neculcea. Clădirea a fost construită în stil
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
o mică grădină botanică în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală.
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
medicina populară la Seminarul teologic „Veniamin Costachi” de la Socola și fondând, în 1844, "Povățuitorul sănătății și al economiei", publicație periodică dedicată popularizării igienei, medicinei veterinare și agronomiei în mediul rural. Această revistă este precursoarea revistei " Foaia societății de medici și naturaliști din Principatul Moldovei" (1851) și, ulterior, a "Buletinului Societății" (1866) și a "Revistei medico-chirurgicale". În timpul epidemiei de holeră din 1847-1848, epidemie în care a murit și mitropolitul Moldovei Meletie Lefter, pe lângă activitatea de îngrijire a bolnavilor, Constantin Vârnav a desfășurat
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
holera epidemiască" (1848) și ulterior "Despre holera asiatică" (1872), lucrări ce tratau despre istoricului holerei și mijloacelor de combatere și care au fost considerate ca foarte docte pentru vremea sa. Constantin Vârnav a fost membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, prima societate de acest fel fondată în Principatele Române în 1833 de către Jacob Czihak and Mihai Zotta, jucând un rol active în activitatea acesteia și ocupând un timp funcția de vicepreședinte. Constantin Vârnav a făcut parte din Partida
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
succesorul său la catedră (1930 - 1952), și Maria Ropală Cickersky. George Bogdan a fost Decan al Facultății de Medicină și rector al Universității „Al.I. Cuza” între între anii 1907 - 1913. Profesorul Bogdan a fost președintele "Societății de medici și naturaliști din Iași" între anii 1906 - 1907 și 1909 - 1910 și redactor șef al "Buletinului Societății de medici și naturaliști" în perioada 1888 - 1900. Profesorul George Bogdan s-a stins din viață în anul 1930 și a fost înmormîntat la cimitirul
George Bogdan () [Corola-website/Science/330267_a_331596]
-
și rector al Universității „Al.I. Cuza” între între anii 1907 - 1913. Profesorul Bogdan a fost președintele "Societății de medici și naturaliști din Iași" între anii 1906 - 1907 și 1909 - 1910 și redactor șef al "Buletinului Societății de medici și naturaliști" în perioada 1888 - 1900. Profesorul George Bogdan s-a stins din viață în anul 1930 și a fost înmormîntat la cimitirul „Eternitatea” din Iași. În locuința profesorului George Bogdan din Strada 40 de Sfinți (acum Berthelot nr. 18) a fost
George Bogdan () [Corola-website/Science/330267_a_331596]
-
în cazul persoanelor de sex masculin, circumcizia feminină a fost un obicei exotic despre care popoarele europene nu aveau suficiente informații până ce au avut loc anumite descoperiri în secolul al XVII-lea. Deoarece fenomenul a fost studiat de antropologi și naturaliști sceptici care nu aveau destule cunoștințe de religie, nu s-a încercat explicarea acestei probleme din punct de vedere religios ca fiind un ritual de purificare spirituală ci, în mod contrar, s-a pus accentul mai mult pe partea medicală
Mutilarea genitală la femei () [Corola-website/Science/329090_a_330419]