1,114 matches
-
de criză. Eșecul proiectului Comunității Europene de Apărare (C.E.A.), ca și a celui de Comunitate Politică Europeană (C.P.E.), două inițiative strâns legate între ele, au marcat stagnarea pe o anumită perioadă de timp a construcției europene. Prin aceste două neîmpliniri, s-a dat, pe de o parte, o lovitură puternică ideii de federalism european, iar pe de altă parte, s-a stopat încercarea de conturare a uniunii politice, prioritate având problemele integrării economice 57. Originile Comunității Europene de Apărare (C.E.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
mai târziu. Aici evaluările celor trei axe ale intrigii se despart. Munca de zi cu zi aduce satisfacție, nu împlinire; aspectele familiale o fac pe Ruth să aibă o părere bună despre ea însăși; cu toate acestea, frustrările legate de neîmplinirea profesională rămân o sursă de dezamăgire. Ca și în cazul grupului de bărbați, din intervievarea grupului de femei se pot deduce câteva structuri reprezentabile sub formă de grafice. Aceste grafice sunt, în orice caz, identificabile înfuncție de numărul de ramuri
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
forme, laturi și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai mult de-a face cu trecerea timpului; căci, la timpul prezent avem de-a face cu stări sufletești lugubre, ursuze, de morocăneală, iar la timpul viitor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
inspirată din științele naturii? Sau să-i adăugăm abordarea comprehensivă, specifică științelor umane, care insistă asupra realului și include reprezentările în acesta?" Nathalie Heinich, 2001, p. 107. La rândul lor, cercetătorii adepți ai metodelor cantitative exprimă adesea un sentiment de neîmplinire față de rezultatele lor și de incapacitatea de a studia ceea ce ei numesc "experiență estetică": "Ancheta care-i permite [sociologului] să furnizeze o reprezentare a ansamblului de practici culturale are un preț: el o condamnă să perceapă practicile culturale prin intermediul categoriilor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe eroii și divinitățile sale nu este altceva decât realitatea pe care ei au trăit-o". Daniel-Henry Kahnweiler, Confessions esthétiques, Gallimard, Paris, 1963, pp. 62-63. În plus, "imaginația artiștilor nu a putut să acopere niciodată complet ceea ce produceau ei". Această neîmplinire trimite la "marja de indeterminare" eliberată prin orice creație, adică "funcțiunea productivă a elementelor non-imaginate, "surprinzătoare", în diverse arte moderne, precum în action painting sau în muzica aleatorie" (Adorno, 1995, p. 64). De asemenea, am fi putut crede, la fel
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de "destin frînt", care lasă de înțeles că parcurgerea secvenței "de depășit-de atins" a fost întreruptă în mod accidental. De asemenea expresia "destin împlinit" nu se opune decât în mod aparent expresiei "destin tragic", deoarece "tragic" nu are în vedere neîmplinirea, ci o împlinire realizată prin sacrificiul suprem. * În chip simetric cu expresia "destin împlinit", care este tautologică, aceea de "destin neîmplinit" reprezintă o contradicție în termeni. Ea nu se justifică, după cum vom vedea, decât în raport cu ratarea, deci în raport cu un posibil
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
onorat proiectele și mi-am realizat posibilitățile? Mi-am folosit oare toate posibilitățile și tot potențialul meu de libertate? Am devenit "cel mai liber"? - În acest caz, când eu mă convoc pe mine pentru a răspunde în privința mea, riscul este neîmplinirea, eșecul vieții mele, iar pedeapsa pe care o suport este căderea într-o maladie de destin: lenea, impostura, ratarea, bovarismul etc. Dezonoarea, desconsiderarea nu vin din partea altora, ci din partea mea: mă desconsider, nu mă pot stima pentru felul în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai îndrepta ceva și că, fiind vorba de o singură viață, nu mai e nimic de făcut). Proasta folosire a libertății în spațiul eului meu poate fi sancționată la limită cu sinuciderea: pentru că nu mai pot suporta spectacolul propriei mele neîmpliniri, eu, ca judecător al meu, mă condamn pe mine la moarte. În cazul în care sânt față în față cu sursa libertății mele și când acel "cineva", care mi-a dat libertatea și pe care nu îl pot determina ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ci față de cel care mi-a dat libertatea? M-am pătruns, folosind-o, de duhul ei? - În acest caz, când Dumnezeu mă convoacă pentru a răspunde în privința lui ca sursă a libertății mele, riscul nu mai este nici dezonoarea, nici neîmplinirea, ci damnarea, iar pedeapsa pe care mi-o atrag, pentru vina de a nu fi recunoscut în mine esența divină a libertății, este suferința eternă ("iadul"). În toate aceste trei scenarii ale răspunderii și vinii avem de-a face cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne bucurăm. Este oare puțin lucru să fii ultima generație a omenirii?" octombrie - decembrie 1980 3 octombrie 1980 Meditez mereu, de câte ori îmi vine în minte cazul lui Petru, la destinele neîmplinite din cultura noastră. De câte elemente ține o asemenea neîmplinire? Dacă lăsăm deoparte problema condițiilor, a marilor factori inhibitivi externi, și ținem seama numai de natura interioară a individului confruntat cu o sarcină culturală - pe care el și-o asumă și și-o impune printr-o justă scrutare a traiectoriilor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Hartmann (vezi vorba lui Heidegger despre el, cu mersul din stație în stație, ca tramvaiul), iar la noi, cazul lui Blaga, cu monumentalitatea lui artificială (opera văzută ca "templu" al persoanei, construcție de dragul construcției). La această categorie - "glorioasă" - a neîmplinirii, destinul este gândit în prea mare măsură ca realizare de sine a eului, opera devenind o faptă cantitativ calculată în raport cu "împlinirea vieții". Trilogia valorilor de pildă, operă obosită, apare ca realizare exterioară, ca un fel de pariu cu sine dus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pare singura scrisă cu verva ideii spontane. În acest prim caz, autorul nu își realizează condiția de simplu mediu traversat de idee, ci se resimte excesiv pe sine ca ins, mutând accentul de pe operă pe realizatorul ei. Cealaltă formă de neîmplinire - și care la noi dă regula - vine din absența unei conștiințe ferme a destinului propriu, adică din incapacitatea de a gândi fiecare gest cultural ca element al unei coerențe de ansamblu. Viciul este aici tocmai lipsa de "construit"; viața ta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fără să selectezi oferta în raport cu unica articulație a proiectelor proprii. Această pierdere în fapte mărunte și ocazionale (cronici, articolașe, emisiuni la radio, prefețe, traduceri care îți sânt propuse - toate, forme de anexare la "întîmplările" climatului cultural) reprezintă calea curentă a neîmplinirilor noastre. Mă uit fascinat la tabloul risipirii de-o viață a lui P., omul tuturor putințelor și tuturor nevrozelor în sfera culturii umaniste; zeci de poteci, părăsite de îndată ce au fost încercate, cel mai adesea deschise de câte o mică comandă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în urmă cu doi ani la Păltiniș, nevrozat de trac, să îi asculte părerea lui Noica, una la care ținea fără să simtă și nevoia de a ține cont de ea - și îl văd parcă și acum adunîndu-se din spaima neîmplinirilor lui, din ceața tuturor nesiguranțelor și orgoliilor lui refulate, ridicîndu-se înaintea noastră și înfruntîndu-ne cu această Faptă a sa, cu acest Ersatz de destin. 5 octombrie 1980 Condiția "coruptă" a geniului în comunitățile moderne mici (temă obsesivă în Jurnalul lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însăși esența sa de om, este chiar obligat să o facă. Voința de cultură este cea care decide asupra împlinirii sau ratării unui destin uman, și nu angajarea, niciodată liberă (și întotdeauna vinovată), într-o faptă sau alta. Iar pentru neîmplinirea acestui destin, nimeni nu cunoaște scuze; de vreme ce "s-au citit cărți și la lumina felinarului" înseamnă că nici un argument sociologic nu poate fi invocat pentru a-i scuza pe cei ce nu au intrat în cultură sau care s-au
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
românesc „tratează numai câte una din aceste probleme”, informațiile fiind împrăștiate, lipsite de coeziune și continuitate, „așa încât, despre o bibliografie a studiilor istorice privind satul moldovean și evoluția lui sub toate aspectele, în timp, nu se poate vorbi încă”. Cauza neîmplinirii ar consta în lipsa, apoi raritatea și precaritatea documentară, sub aspectul cantității și calității informațiilor, impedimente invocate și de către alți preopinenți în problemă. Apreciem că nu trebuie acceptată, în cazul satelor noastre, concepția potrivit căreia acolo unde nu sunt documente scrise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Viena (Austria) și Jena (Saxonia), cu care ocazie au fost investite sume exagerate, fără ca fiii săi să reușească a obține rezultatele așteptate și dorite de părintele lor. Vina nu a fost a copiilor, ci lipsa sănătății a fost cauza neîmplinirilor. Gavril Conachi a deținut înalte funcții de stat, urcând de la dregătoria de ban la aceea de mare vornic. A fost un bun inginer hotarnic, documentele relevându-ni-1 în această postură de foarte multe ori. Prin cumpărături, își va extinde stăpânirea de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
linii/ Iar tu să ieși din plan cu sânii." Ion a purtat o permanentă luptă cu cuvântul, convins că "în pușcăria limbii române/își păstrează și alții cuvintele". Darul vieții lui a fost un talent uriaș, cu pierderi uriașe, cu neîmpliniri uriașe ! A trăit însă pentru expresivitatea cuvântului. Recunoaștem în el harul puținilor aleși. Poate nu vom observa lipsa lui decât atunci când ne întrebăm de poezia vieții și sufletului. Care ne trebuie ! Ce făceai acolo întins în pat ? Aveai pe torace
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
iminență ! Unii poftesc la mâncăruri scumpe, alții la femeia altuia, cei mai mulți la averea altuia ! (De aici gesturi neașteptate, săritul pârleazului și... hoția !). Pofta nu are de-a face cu talentul, chemarea divină sau "revelația" de moment ! Ea există ca o neîmplinire și rămâne mereu nesăturată pentru că pe măsură ce se împlinește una apar altele și mai mari... Până la urmă ajungem la vorbele lui Mihai Eminescu: "a lumii-ntregul sâmbur: dorința și mărirea !" adică ceea ce-l mână pe om să progreseze este sexul (dorința
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o adevărată surpriză pentru mulți dintre noi. Când numărul celor prezenți în studio este mare, cum a fost în cazul emisiunii despre traduceri, discuția și subiectul pus în dezbatere au de suferit, iar publicul se alege cu o impresie de neîmplinire, de parțialitate. Celor care m-au întrebat cine este Grigore Grigorev (G.G.), pe ce state de plată poate fi găsit, le răspund și în acest colț de pagină că nu știu. Le recomand să răsfoiască atent dicționarele și enciclopediile sau
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a povestirii despre regimul comunist în Bulgaria se contura cu fiecare nouă pagină: regretul pentru jumătatea de secol pe care Bulgaria o traversase cu grave prejudicii politice, patrimoniale, morale. O umbră de tristețe plana peste toată această istorie plină de neîmpliniri și ea nu poate fi etichetată, simplist, doar ca un puseu naționalist. Pierderile teritoriale erau amintite pasager, în contextul marilor tulburări aduse peste tot în lume de cel de-al Doilea Război Mondial. Ceea ce a deranjat mai mult pare să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alăturat, întinzând "o frumoasă horă împrejurul monumentului (s.n. C.M.)" (Ibidem, f. 96v.). Gestul respectiv exprima, probabil, nevoia participanților de a lega unirea (și victoria) de sacrificiile din recentul război. Raportul școlii din satul Sticlăria (com. Scobinți) menționa ca pe o neîmplinire faptul că "nefiind morți de război [în localitate]", participanții s-au "mărginit a sărbători această zi în sala de clasă, nu și în curtea școlii" (Ibidem, f. 110v.). 189 Faptul că serbarea de 10 mai se sfârșea, în unele locuri
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Soldatul Basilide a fost numit pentru a însoți copila spre locul martiriului. Încurajat fiind de ea să persevereze în credință, în scurt timp a refuzat să mai presteze jurământul declarându-se creștin: pedeapsa capitală ce a urmat a fost rezultatul neîmplinirii unui act idolatric străin punerii în discuție accepțiunii serviciului militar. Episodul relatat de istoricul Eusebiu ne prezintă cea mai veche mărturie de credință, deși indirectă, a unui soldat martir. 2.1. Persecuția lui Decius În scurta sa perioadă de domnie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
conduce la developarea și conștientizarea propriilor probleme care, la rândul lor, au determinat schimbări ale atitudinii și comportamentului. Departe de a considera strategiile de intervenție utilizate drept soluția tuturor problemelor pe care le au copiii cu ADHD și conștientizând inerentele neîmpliniri, legitimitatea eventualelor observații critice, putem concluziona că, la nivelul copiilor implicați În programul de intervenție, s-a constatat o Îmbunătățire a pattern-ului comportamental și a performanțelor școlare.
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
învățare. Metacogniția Gândirea de după gândire oferă prilejul aprecierii critice a strategiilor folosite în învățare, în cunoaștere, după monitorizarea și selectarea operațiilor mentale, facilitând astfel creativitatea și gândirea critică. Arată nivelul realizării responsabile a învățării, progresul realizat, nivelul dificultăților și al neîmplinirilor mai ales procedurale, găsirea metodelor alternative de rezolvare. Educatorul sprijină autocunoașterea acestor aspecte, oferă consiliere, îndrumare, contexte adecvate. Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Contextul învățării Învățarea este influențată de factorii de mediu, inclusiv cei culturali, tehnologici sau de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]