1,056 matches
-
de lemn și nu știam dacă să reiau sau nu - și cum? - conversația Întreruptă cu cîteva clipe Înainte, căci fusese oprită exact pe locul unde iarba crescuse lucitoare și multă, eu și Ana stăteam lungiți pe verdele acela de vară, neștiutori, cu soarele În față, se auzeau broaștele În micul iaz comunal, satul nu aducea nici un zgomot, iar sora Anei nu era acolo, și iată că după douăzeci de ani peisajul rămăsese neclintit. Eu nu-mi dădusem seama, dar pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
vorba de împărția rusească și fiindcă guvernul nostru știe importanța împreunată cu această cucerire a lui Mircea cel Bătrân era natural ca guvernul nostru... să nu știe nimic, absolut nimic despre intenția Rusiei, ba, mai mult încă, atât era de neștiutor asupra acestui punct, pe care celelalte puteri îl știau înaintea trecerii Dunări[i] a armatelor rusești, încît au intrat și în război pentru ruși. Ca să arătăm câtă dreptate avea guvernul că nu știe absolut nimic reproducem pasagele de mai jos
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de a fi eliberat Moldova de sub tătari, ci din contra el a dat Moldovei, pe lângă proprietatea și posesiunea liniștită a Basarabiei și a Hotinului, acei tătari n-au trecere, ci sânt pure invențiuni pentru a arunca praf în ochi Europei, neștiutoare de lucrurile noastre de la Dunăre. Acest petec de pământ pe care "Le Nord" ar voi să-l sacrificăm prieteniei noastre cu Rusia nu are pentru noi nici un echivalent în lume. El însemnează misiunea noastră istorică, tăria noastră. La intrarea sultanului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
colorilor, discompune lumina soarelui, află limba ce au vorbit-o asirienii, numără biblioteca lui Ptolomeu și desleagă un vechi papyros ce cuprinde leacuri egiptene. {EminescuOpX 79} E în aceasta... mîntuirea? Fi-va omenirea cultă, omenirea știutoare mai bună decât cea neștiutoare? După câte știm din trecut și vedem azi, nu. Va rămânea într-adevăr un tezaur în urma generațiilor, însă totuși, omul armei si acela al vicleșugului, ostașul și diplomatul, vor însemna mai mult în vremea lor, vor fi mai mult viețuind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
domnia lor. Da, într-adevăr sîntem mai liberali, dar din umanitate, nu din punctul d-lor de vedere, care voiește ca stârpitura să stăpânească pe omul întreg, cel prost și bezmetic pe cel cuminte, cel sărac pe cel bogat, cel neștiutor pe cel învățat. Cultura liberalilor e însă cu totul egală cu cea a tătarilor din Dobrogea, iar caracterul liberalilor e cu mult mai corupt și mai netrebnic decât chiar al cerchejilor. Acești oameni prădători și pe jumătate sălbateci sânt adevărații
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noastre. Dar asupra tuturor acestora vom reveni. [8 iunie 1879] ["ROȘII, ÎNCEPÎND DE LA ORATORII LOR... "] Roșii, începînd de la oratorii lor din Senat și de la ministrul Învățăturelor Publice și sfârșind cu redactorii "Romînului" și ai foii bărbierilor franțuji, sânt atât de neștiutori de carte încît adeseori dau ocazia la cel mai mare haz oricărui om cu oarecare cultură temeinică. D. General Manu de ex. a întrebuințat în ședința de joi a Senatului față cu guvernul actual epitetul de cinic. Deodată toată suflarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la urechea vecinei mele și îi șoptii: Aveți un drac care vă servește?" Ea nu-mi răspunse, ca și când nu m-ar fi auzit. Dar eu n-o slăbii: "V-a văzut într-o zi la gârlă, un drac tânăr și neștiutor, s-a speriat și a fugit și i-a spus lui Scaraoschi: întunecimea ta, am văzut la gârlă un om cu coarne în piept... Prostule, i-a răspuns Scaraoschi, te duci la omu-ăla și îl servești trei ani de zile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
un pantof în fund în plină stradă, ca la cel din urmă nenorocit. Nu e nimic, te-am apărat, săracu băiat, mi-am spus, cine știe, nu l-or fi plăcând fetele (cu toate că Sibi se uita lung după tine!), e neștiutor. Altora li s-a întîmplat mai rău, să-și toace averile cu cîte-o cățea de-asta cu fundul aprins... Bine că nu l-a umplut de boli lumești... Și când credeam și eu..." Mama se opri cu o expresie de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio școală românească. O impresie globală a distribuției spațiale a analfabetismului poate rezulta din cartografia neștiutorilor de carte realizată pe baza recensământului din 1930. Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 Sursa: D. Gusti (1930). Enciclopedia României, vol. I., p. 145. În 1930, din cei 14.485.914 de locuitori cu vârsta trecută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de adulți, pe o durată de minim 4 luni anual în cele rurale, respectiv minim 6 luni anual în cele urbane, cu cel puțin 12 ore de cursuri săptămânal (art. 80). Obligați să frecventeze cursurile de adulți sunt toți tinerii neștiutori de carte, alături de cei care nu au absolvit învățământul primar, cu vârstele de la 12 și până la 18 ani. Persoanele care depășesc această vârstă pot participa la cursurile de adulți în mod voluntar. Limba de predare este exclusiv româna (art. 81
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
81). Școli de adulți trebuie înființate în așezămintelor școlilor primare, dar și în fabrici și ateliere, particulare și de stat deopotrivă. De asemenea, Ministerului de Război îi incumbă organizarea de cursuri de adulți în cazărmi. Acestea sunt obligatorii atât pentru neștiutorii de carte iar aceștia erau mulți, în 1899, 667 dintr-o mie de recruți ai armatei române erau analfabeți! (Colescu, 1905, p. LXIV) cât și pentru cei care nu știu românește (art. 84). Subiecții acestei agenții terțiare de naționalizare erau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să le ascunzi nimic sub pretextul că sunt încă mici și e prea devreme pentru ei să știe ceva. Ce idee tristă și nefericită! Și ce bine își dau seama copiii că părinții lor îi cred prea mici și prea neștiutori, când ei, în realitate, înțeleg totul. Adultul nu știe că, până și în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi poate da un sfat util. O, Doamne! Doar atunci când păsărica asta frumoasă te privește încrezătoare și fericită, îți e rușine s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de ruble, adică toată suma care, după calculele mele, ar fi putut s-o cheltuiască Pavlișcev pentru mine... — Cum? Numai zece mii? strigă Ippolit. — Ei, prințe, nu sunteți prea tare la aritmetică sau, dimpotrivă sunteți foarte tare, dar o faceți pe neștiutorul! strigă nepotul lui Lebedev. — Cu zece mii nu sunt de acord, spuse Burdovski. — Antip! Acceptă! îi șopti boxerul, vorbind repede și deslușit, aplecându-se din spate peste spătarul scaunului lui Ippolit. Acceptă și pe urmă mai vedem noi! — Stați puțin, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
investigații, să vă etalați față de noi și față de prinț în toată strălucirea dumneavoastră de anchetator, de detectiv? Sau veți fi având cumva intenția să-l scuzați și să-l absolviți de greșeală pe Burdovski în virtutea faptului că s-a amestecat neștiutor în această chestiune? Dar asta e o impertinență, stimate domn! Burdovski n-are nevoie de justificările și scuzele dumneavoastră, asta trebuie s-o știți! E mâhnit și îi e greu și fără asta, se află într-o situație penibilă, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ne facem cu el? exclamă Lizaveta Prokofievna, se repezi la el, îi luă capul și i-l strânse tare-tare la piept. Ippolit plângea convulsiv. Gata-gata! Hai, nu mai plânge, ți-ajunge, ești băiat bun, Dumnezeu o să te ierte, căci ești neștiutor; hai, gata, fii bărbat... Pe deasupra, o să-ți fie rușine... — Am acolo, spuse Ippolit, încercând să-și ridice puțin capul, am un frate și niște surori, care-s copii mici, sărmani, nevinovați... Ea o să-i depraveze! Sunteți sfântă, sunteți... un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
obiele, petice de stofă, de pânză, le aducea câteodată cărți pentru mântuirea sufletului și le împărțea celor care știau să citească, fiind pe deplin convins că le vor citi pe drum și că știutorii de carte le vor citi celor neștiutori. Îi întreba rar despre crimă, doar asculta, dacă ucigașul începea singur să-i povestească. Toți criminalii erau pentru el pe picior de egalitate, nu făcea nici o deosebire între ei. Le vorbea ca și cum i-ar fi fost fii, așa că până la urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
originară e chemată să contrazică formula, convenția utilitaristă: „Gângăveala unui copil ceresc nedeslușită alfabetului atâtor registre de comerț și dicționare”. Și, în același sens, aceste propoziții din textul semnificativ intitulat A doua lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vânturau și adevărul s-a ivit întotdeauna aceluia ce nu se îngrijea de adevăr, nu-i căuta cu voință conturul, nu-i isca în preștiință flacăra”. Totul apare însă canalizat, în ultimă instanță
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
autorității din dragoste de libertate”. Cât privește educația, Splény este necruțător: „nobilul ca și clerul nu are nici un fel de studii sau altă educație și, prin urmare, țăranul este încă și mai primitiv” 35. Alte aprecieri ca „popor leneș și neștiutor, nu exercită nici o activitate în cultivarea pământului” pentru care „lenevia este considerată baza fericirii” unde „hărnicia se întinde numai până la acoperirea necesităților anuale”<footnote Ibidem, p. 59 și 61. footnote>, trebuie privite cu multă circumspecție și judecate din perspectivă istorică
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și cusutul cămășilor și a ițarilor. Stăpânirea austriacă a dat o atenție deosebită agriculturii, în sensul că a introdus culturi noi și tehnici noi de cultivare și lucrare a pământului. Aprecierea jignitoare a guvernatorului Splény că „acest popor leneș și neștiutor nu exercită nici o activitate în cultivarea pământului” <footnote Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice, op. cit. p. 61. footnote> nu poate fi luată decât ca o exagerare tendențioasă. Același guvernator, vorbind despre comerțul exterior, denumește principalele produse de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sunt dependente de capacitățile profesionale, intelectuale și moral caracteriale ale dascălului. Profesorul care se consideră singurul deținător al cunoașterii complete a informațiilor din disciplina ce o predă dorește să le demonstreze elevilor cât de învățat este el și cât de neștiutori sunt elevii lui. Nefăcându-se înțeles, îi obligă pe elevi să reproducă mecanic noțiunile abstracte ale disciplinei respective fără să-i ajute să descifreze și să-și însușească noțiunile ei fundamentale. Mulți dintre profesorii adepți ai unui asemenea comportament didactic
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
te poți împotrivi libertății Lui, pentru că El este totul, care ne include ți pe noi ca moduri. Omul spinozist, care-și dobândește umanitatea în măsura în care se apropie de divin, avansează de la o stare pasivă la o stare activă, de la situația pietrei neștiutoare de cauza externă ce o determină la o stare privilegiată întrucât posedă idei adecvate. Deoarece ordinea lumii este ordinea ideilor adecvate, ”eu sunt un principiu activ pentru că sunt determinat de mine însumi”. Căci, determinarea de sine este echivalentă cu necesitatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mod special drama societății omenești sfâșiată de tot felul de contradicții. Spre exemplu, Adam, o ființă minunată se ridică pentru prima dată spre lumi‑ nă; Eva neconcepută încă, pe jumătate ascunsă de figura Creatorului, castă, grațioasă, privește cu ochii limpezi, neștiutori, plini de curiozitate, necunos‑ cutul. Însă sensul fantasticei istorii a dramei omenești se desfășoară în conti‑ nuare: Adam și Eva, ființe frumoase, puternice, fericite, sunt părinții unei rase care se zbate între foc și apă, cutezătoare și îngrozită, gigantică și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Aristide Penu, fruntaș liberal în orașul de pe Dunăre. Vasile Penu mai avea doi frați, pe Gheorghe și Aristide, de care fostul președinte al României nu vrea să-și mai amintească. Vasile se va căsători cu o femeie de origine bulgară, neștiutoare de carte, pe nume Marița, cu care va avea doi copii: pe Alexandru și pe Eftimie. Într-un interviu pe care Ion Iliescu îl va acorda în 1998 revistei ”Vip”, spunea: ”Tatăl meu (...) a fost primul copil ditr-o familie de
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
De la mine de la unitate au fost disponibilizați, restructurați cum s-a spus atunci, 127 de ofițeri și subofițeri. În august 1991, a fost puciul de la Moscova și urlau telefoanele. Și conducerea unității s-a trezit că are ca angajați niște neștiutori într-un moment politic delicat. Din 127 de disponibilizați, în sistem s-au întors doi. S.B.: Nu le-a mai trebuit. G.Ș.: Acum îmi pare rău că nu m-am întors, sincer să fiu. Treceam și eu în rezervă
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Versuri, Editura Eminescu, București, 1971, p. 337. 32 Augustin Buzura, op. cit., p. 357. 33 Idem, p. 34 34 Ibidem. 35 "O, suflete, privește-i! sunt triști și singuratici/ Ridicoli fără voie, sinistre manechine,/ Țintind spre nicăierea priviri de umbră pline,/ Neștiutori de lume, cu umblet de lunatici./ Pe fața lor se stinge a cerului lumină!/ Ei ochii și-i îndreaptă spre larga depărtare/ Și-așa cum trec pe stradă spre-o-nchipuită zare/ Oricât de greu li-e gândul, ei fruntea nu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]