3,243 matches
-
frumos aliniate pe masă, turte subțiri. Le tăia în patru și apoi le cocea pe marginea plitei fierbinți. Se mișcă foarte repede ca să nu se ardă turtele. Odată coapte acestea erau puse pe un ștergar mare, din cânepă alb că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu se ardă. Odată rumeniți tavă era
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
Se aude de-acolo. O fi moșul? Cine-o fi? Ați fost cuminței copii? Casa toată-i luminată, Un brad mare se arată, Sclipesc globuri și betele, Luminițe și mărgele. Moșul este prietenos, Barbă albă, glas duios. Haina roșie, cu nea. Ține-n mân-o mică stea. O agață-n vârf la brad, Artificii multe ard. Se aud colindători, Clopoței și urători. Știți copii o poezie? Daruri, moșul are-o mie. Deschide sacul ușor, Uite sare-un puișor! O papușă, un
MOŞ CRĂCIUN de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363259_a_364588]
-
se face să nu-i salutați. Eu vă aștept aici. Stați câteva minute cu ei, apoi ne plimbăm puțin prin piață și mergem repede la părinți, că ne așteaptă castraveciorii. Pe Zamfirescu îl enervară vorbele lui Trache: ia uite la nea...Mototolu! Îmi dă sfaturi. --Auzi, domnu’ Trache! Fac ce cred și stau cât vreau, unde vreau. Dumneata ești la dispoziția mea și mă aștepți aici în mașină. 4.Colegii de altădată Și coborâ nervos, trântind portiera. Apoi se îndreptă către
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
Stihuri > Nuante > SEMEȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. *** SIMBOLIC Simbolic eu, Efemer fulg de nea, Cristalizată într-un, Microorganism, Instabil. Gândire zburdalnică, În nesfârșitul Univers, Figură șăgalnică, Plină de interes. Referință Bibliografică: SEMEȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate
SEMEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368313_a_369642]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > JOC VIOLET Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului JOC VIOLET O fată ca o viorea Juca șotron sărind cochet, Ușoară ca un fulg de nea, Sub liliacul violet. Oglinda florilor e-n lac, O acuarelă violet; În ramuri lungi de liliac Bobocii se deschid încet. În părculețul însorit Și parfumat de ieri discret, Șăgalnic astăzi mi-a zâmbit Pe-alee-o fată-n violet. Sub cerul clar
JOC VIOLET de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368345_a_369674]
-
în mugur, O hibernare luată cu-mprumut. Iar în licoarea, lacrimii de strugur, Mai cad poeme râncede... și-amut Se pierde toamna, iar, în reverie, Un ritual nescris se-adapă-n ea Mantaua-i verde, azi, e ruginie, Parfumu-i, sugerând miros de nea. Mai e puțin... și soarta ei postumă Se v-a uni cu dezbrăcatul crâng; Atât, cât roua v-a cădea nebrumă, Și-atât... cât crizantemele mai plâng Referință Bibliografică: Cât crizantemele mai plâng / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CÂT CRIZANTEMELE MAI PLÂNG de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368333_a_369662]
-
nuanțe de senin mi-așterne Pe tot ce pot să văd,din ce respiri Sunt în culoarea mea însingurata (doar tu pătrunzi, tu cu nuanță ta) Mă-ntreb cum poate geana-ți luminată Sa imi topească-n ochi, priviri de nea De... mai pot eu să duc...? oare se poate Tot ce-am știut că sunt și ești, cândva ? Sau cel mai bine-ar fi să fim în toate, Doar unul, picături în apă Să! Și contopiți ,privire-albastra... verde Pe Cerul
...SĂ MĂ PĂSTREZI de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368369_a_369698]
-
fără tine nu văd răsărit Căci soarele îl regăsesc prin tine Și aș apune-n cerul azurit Stingând văpaia ce mă întreține. Fără de tine n-ar fi nici o stea, Lumina către noapte nu înoată, Un cer senin al dorului de nea De printre neguri fost-a să mă scoată. Eu, fără tine, cum să mă compun Când tu ești temelia vieții mele? Eu, doar cu tine, pot să fiu imun La patime și suferințe grele. Și fără tine lumea n-o
POEMELE VISULUI IMPLINIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368365_a_369694]
-
Italia am violat, Domn - domn să-nălțăm, Și-acasă ne-am făcut palat Domn - domn să-nălțăm. Și fiindcă sunteți tot mai buni, Domn - domn să-nălțăm, În Spania sugeați căpșuni, Domn - domn să-nălțăm. Și fiindcă sunteți albi ca neaua, Domn - domn să-nălțăm, Frecați în Spania căpșuneaua, Domn - domn să-nălțăm. În Franța noi intrăm prin case, Domn - domn să-nălțăm, Și violăm fete frumoase, Domn - domn să-nălțăm. Palate avem cu zeci de moațe, Domn - domn, să-nălțăm
COLINDUL ŢIGANILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368398_a_369727]
-
curat și de ger de-afară nu-i strică nici lui. I-a pus acest nume tot bunicul, fiindcă a auzit el că Nix ar însemna „noapte”, chiar dacă motanul are o lăbuță și o ureche albe. Pe poteca făcută prin neaua moale de lopata bunicului o ia și el în vârful lăbuțelor. Întâi bunicul, apoi câinele, apoi pisicul. Bătrânul Negrici îi scapă din simpatie lui Nix o lăbuță peste căpșorul lui rotund. Nu s-au certat niciodată. Bunicul își vede de-
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
Bălăceanu-Stolnici și Neagu Djuvara, pentru coama cailor de la Mangalia și Mausoleul de la Mărășești, pentru aurul de la Brad și brazii de la Sinaia, pentru lacrimile mamelor ale căror feciori erau luați la oaste cu arcanul, pentru ușa lui Păcală și papornița lui Nea Mărin, Pentru troița de pe marginea drumului, pentru pastramă, brânza de Hârlău și salamul de Sibiu, pentru Dumbrava minunată, Moartea căprioarei, Mistrețul cu colți de argint și Cloșca cu puii de aur, pentru Gherla, Jilava, Sighet, Târgu Ocna și Pitești, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
E O ROCĂ DIN VEȘNICII CARPAȚI (POEM) Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului (Stihuri dedicate prietenului drag, George Roca) Iarna brodată în beteală de chiciură, Iarna în veșmântul hlamidei de nea, Peste pământ, peste viață se scutură, Peste bucuria din care sufletul bea. Pământ și Cer sunt în veșminte albe, Regală se așterne heralda promoroacă, Iriși de Heruvimi întreabă stihuri dalbe: Există oare-n Soartă, Destinul ce-o provoacă? Trecute vieți
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
iarna, cotropindu-l Pe față și-n cotloane cu voluptatea rece. Cel Soare-Nun zâmbește, când peste lume trece La jurământ de taină, cu foc pecetluindu-l. Adună de departe ca oaspeți, zburătoare, Chiar Moș Martin agale pășește din bârlog Pe neaua toropită, rămasă de zălog Și zestre a miresei de verde născătoare. Decor de iarbă crudă, tușat cu vioriu Și bâzâit de-albine ce harnic robotesc Flori oaspete în voie grădinile gătesc, Aruncă-n jur arome, mălinul coliliu. S-au risipit
JUPÂNA IARNĂ, DOMNIŢA PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367857_a_369186]
-
Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1455, Anul IV, 25 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367897_a_369226]
-
trecu ultimul gând prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n nafura ei dă viață! Numitul nea Titi, patronul cârciumii, pe numele lui de familie Cataroiu zis și Fleașcă, un om cu nebănuite resurse de psiholog, nu se lăsă intimidat de strigătul de luptă al profesorului, mai ales că acesta, trecea cu destulă indulgență, de cinci zeci
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
afară din sală. Când deschise ușa, se ciocni nas în nas cu Negru-Cioară care numărase harapnicele încasate de general, în hazul cioroipanilor de gardă. Când îl văzu, generalul înțelese de pe chipurile cioroipanilor care fusese distracția. Îl luă de urechi pe nea Ciorică (ceilalți cioroipani se făcură dispăruți), și-l întrebă: - Ai convocat, mă, pe vitejii Măriei Sale? - Nu mi-ați spus! Unde? cârâi Negru-Cioară, roșu de durere. - Cum unde, mă, cum unde? La mine, mă! îi șuieră în ochi generalul. - Trăiți, domn
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
picioare, își dădură pumni (așa, ca să-și ridice moralul războinic). De priceput nu pricepuseră nimic. Ce tactică? Ce strategie? Ei știau să se bată, să distrugă, să facă prăpăd, vorba generalului comandant de oaste. De fapt, esențialul îl știau de la nea Ciorică (cum îl alintau ei pe maestrul Negru-Cioară). La hotare a apărut blestemata de vrăjitoare, cu un trădător terorist, de aici din țară, împreună cu o armată de tâlhari, mulți dar slabi, nedisciplinați, pe care ei îi pot ronțăi singuri. Și-
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
poftă de bătaie, mamă, mamă! Afară, nea Ciorică le strigă: - Băieți, luați-vă după agenții mei! Ei vă duc la sigur și îi veți lua prin surprindere pe năvălitorii vrăjitoarei și teroristului, ca din oală. - Ura! La luptă! - Noroc cu nea Ciorică, șopti Viscorilă. Cretinul ăsta de Prăpădenie doar atâta știe: “Prăpăd, prăpăd să faceți!” Și ce mă doare este că porcul se umple cu medalii, iar scumpa noastră stăpână nici nu-și dă seama cât este de incapabil. - Dă-l
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > GÂNDURI DE IARNĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului gânduri de iarnă zboară fulgii de nea ca fluturii osteniți peste o natură mâzgălită cu cerneală, lebede se rostogolesc pe cer ca niște morgane solitare în estuarele de azur ale zilei; gavote de melancolii, tăceri, ispite și regrete trec prin cetatea sufletului bântuită de singurătate; colind cu
GÂNDURI DE IARNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367927_a_369256]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CORBII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CORBII A nins ieri și ninge azi, Neaua-mbracă munți și brazi, Corbii sunt nepăsători, Că au mai văzut ninsori, Lipsa soarelui pe cer, Norii alergând prin ger. Stau pe ramuri nemișcați, De vânt aspru legănați; Se gândesc că va veni Primăvara într-o zi. Fulgii cad ca
CORBII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367925_a_369254]
-
atâta timp cât moșul și ai lui sunt aici, în Pădurea Soarelui. - Cum adică nu ai voie să-ți faci de cap, Viscol? întrebă nedumerit stăpâna cotanelor. - Nu am voie să mă dezlănțui cum îmi place mie iarna, căci moșulului îi trebuie neaua liniștită pe pământ, să-i stea podoabele agățate pe brazii verzi și să-i cânte lăutarii, să fie frumos. - Da, așa este, Moșului îi trebuie în fiecare an să fie sărbătoare, pentru că Fiul Domnului îl trimite pentru oameni, ca să-și
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
Iar voi ce-ați mai nega, de răi și urâcioși Ce-ntr-una clevetiți că "Moșu"-i basm curat, Vă rog, pe cinstea mea, fiți oameni serioși! Pe Moș Crăciun îl știți că este-adevărat... E drept, bătrânul "Moș", care odinioară Venea prin nea în zbor, din nordul depărtat, Cu barbă, nasul roș', cu reni la sănioară, Chiar de-i nemuritor, a mai evoluat, E tuns, chiar mai mereu, și-i zilnic bărbierit, De sac a și uitat, cu VISA-n portofel, Iar nasu
BĂTRÂNUL MOŞ CRĂCIUN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367935_a_369264]
-
din 07 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Hai, vino, afară ninge fabulos, iarna răsfață cu fulgi de-argint; eu te iubesc fanatic și chiar zelos, hai, vino afară-i totul maiestos! Mă dor aceste feerii și-s bucuros, fulgii de nea, de ieri, s-au întețit; hai, vino, este atât de fastuos, minunile iernii, iarăși, au sosit. Referință Bibliografică: Minunile iernii au sosit / George Pena : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1499, Anul V, 07 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
MINUNILE IERNII AU SOSIT de GEORGE PENA în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367939_a_369268]
-
că-l ține vioreaua. Și printre nori căzuți în risipire, El, soarele, ascuns de-atâta vreme, Vădit timid, de parcă azi s-ar teme, Trimite semn, o palidă sclipire. Plâng streșini, lacrimi reci de gheață, Parcă, torcând, dintr-un fuior de nea. Natura... parcă s-a trezit și ea, Jur împrejur, plutește altă viață. De pe iubire s-a săltat tăcerea Și glasu-i strigă-n orice ciripit. Pe firul ierbii... abia ivit, Austru'-și plimbă-n tihnă adierea. Miroase-a mugur, Doamne... și-
MIROASE-A MUGUR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367998_a_369327]
-
dedesubt, în slăvile înălțimilor pornite din adâncuri. Aș vrea să-mi pot frânge pumnul destinului, ce-mi tescuiește timpul în lacrimi. NOSTALGIA FULGILOR M-ai culcat între două veșnicii să nu aud cum doare iarna. Mi-ai smuls brațele de nea fără să știi că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geană, vine cu o depărtare, iar fereastra deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea sa albă. MĂ DOARE... ACEASTĂ DURERE Mă doare cuvântul tău
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]