841 matches
-
am avut de suferit într-un fel sau într-altul, și nu numai fizicește, ne-au orientat din punct de vedere spiritual spre Franța și Italia. Este de altfel cea mai mare greșeală să se creadă și cel mai mare neadevăr să se spună că noi am fi fost anti[-]francezi. Am arătat la locul cuvenit în ce măsură am fost influențat de lectura lui Charles Maurras, cel mai mare antigerman din Europa (deși a fost condamnat acum două zile la regim celular
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și al schimbărilor de mentalitate - de care nu suntem, vinovate și din care nu a ieșit nimic bun. Mă delimitez, de asemenea, de articolul apărut în „Evenimentul zilei” din 14 iunie 1997. Conținutul acestui articol, presărat cu multe inexactități și neadevăruri „inspirate” de textul meu, nu mi-a fost adus la cunoștință înainte de apariție. Nu l-am cunoscut nici pe autor (ziaristul Corneliu Ciocan) decât după publicarea articolului. Acești patru ani de continuu și absurd proces au alimentat confuzie și interpretări
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în revistă tot felul de cercuri și asociații. I s-a propus lui Păstorel să țină cuvântul de primire, fapt acceptat de umorist, care s-a achitat cam în acest fel: „Într-o epocă în care axiomele de azi devin neadevărurile de mâine iar neadevărurile de azi devin axiomele de mâine, am învățat la școală că punctul nu are dimensiuni. E intersecția a două drepte. Aflu acum că un mare matematician se numește Poincarré, „punctul pătrat”. Când am întrebat ce este
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de cercuri și asociații. I s-a propus lui Păstorel să țină cuvântul de primire, fapt acceptat de umorist, care s-a achitat cam în acest fel: „Într-o epocă în care axiomele de azi devin neadevărurile de mâine iar neadevărurile de azi devin axiomele de mâine, am învățat la școală că punctul nu are dimensiuni. E intersecția a două drepte. Aflu acum că un mare matematician se numește Poincarré, „punctul pătrat”. Când am întrebat ce este „Triunghiul albastru”, mi s-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mitropolitului Nectarie. În contra calomniilor este o cuvântare susținută de mitropolitul Nectarie în ședința Senatului din 14 decembrie 1926, pentru că, așa cum susține el, „am fost atacat pe chestii personale și trebuie să rectific pe cel ce m-a insultat, să evidențiez neadevărurile și să vă arăt purul adevăr”. Atacurile la adresa unui mitropolit sunt un exemplu rău, mai ales atunci când sunt făcute în „zi de târg”, așa cum senatorul Sbiera i-a adus acele „gratuite atacuri”. Cum nu va înjura pe Însuși Iisus Hristos
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
episcop la Cetatea Albă, a renunțat la activitatea din partid, lucru care poate fi demonstrat și cercetat. Ca o concluzie la această lungă cuvântare, mitropolitul Nectarie spunea: „în definitiv tot ceea ce a spus d. Sbiera despre mine, este halucinațiune și neadevăr, că mi s-au adus acuzațiuni și ofense gratuite. Acestea au mai fost publicate prin jurnalul „Dreptatea” din Cernăuți și se aduc încă în Parlament, necontrolate. Eu sunt bucuros că am avut ocaziunea să le spulber aici...calomniatorii mei fac
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
învățătoare a românilor de pretutindeni: "Moldova joacă în dezvoltarea modernă a românilor un rol însemnat. Aici, în mare depărtare de șarlatanismul intelectual, de suficiența și corupția centrului politic al țării, s-a făcut binefăcătoarea reacțiune în contra ignoranței și spiritului de neadevăr al academicienilor"1 . Eminescu e atât de încredințat de incapacitatea culturală a Munteniei, încît, când e nevoit să constate un fapt cultural pozitiv, în București, el își exprimă mirarea: " C-o adevărată părere de bine am văzut însă pronunțîn-du-se, spre
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru că au fost niște simpli cronologiști. Eminescu răspunde: " Acei oameni, acei istorici care au început istoria noastră cu o minciună, după cum zice dl Maiorescu - de au scris tendențios și neadevărat, scuza cea mare nu o găsești tocmai în tendința și neadevărul lor? Trebuie cineva să fie mai mult decât clasic, pentru a pretinde de la cel persecutat ă...î să fie în toate drept ă...î Șincai - chiar dacă n-ar fi atât de mare cum pretindem noi că este, totuși, el a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fi fost introdus în calculator, l-aș fi tipărit chiar și dacă pentru plata tipăririi ar fi trebuit să vând apartamentul, singura mea proprietate. La „Problema evreiască” am lucrat de la pensionare, din 1990 până în anul 2008. Am fost stimulat de neadevărurile și ofensele prezentate de cărțile scrise de evreii din Româia împotriva României și a românilor. Profesorul universitar de la Cluj, D.D.Roșca îl îndeamnă pe tânărul intelectual român: Să-ți cheltuiești cu generozitate viața, căutând să găsești fărâme de adevăr, mânat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nivelul unei întregi societăți scandările publice, demonstrațiile de stradă violente, masacrele pe care le vedem intens mediatizate de televiziuni. Teoria sociologică a predicției creatoare pare că a funcționat foarte bine în Occident (în special în SUA) după 11 septembrie 2001. Neadevăruri abil construite și profesionist mediatizate au dus la convingerea multor occidentali că avem de-a face cu un jihad American, finanțat de saudiți și controlat de extremiști islamici care conduc 85% dintre moscheile de pe teritoriul SUA. De asemenea, s-a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
respectivă care o pui tu acolo... „pe data de... ne-a dus la plimbare” și pe data respectivă nu putea să te ducă la plimbare, pentru că tocmai atuncea Întregul lot În care erai și tu era la bătaie... era un neadevăr, și atuncea te lua că de ce ai mințit, de ce n-ai spus adevărul... și mâncai iar bătaie. Erau niște chestiuni foarte bine Încrângate, din punctul ăsta de vedere, Încât n-aveai cum să greșești... Adică nu puteai să greșești pentru că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să fie însuflețit de sentimentul artistic. Pornind de la această credință, am scris paginile ce vor urma, precum spusei, simplu, fără meșteșugire căutată, le-am scris, cum se spune, „pe înțelesul tuturor“. A doua preocupare mi-a fost să nu spun neadevăruri. Negreșit, nu am pretențiunea să fi înregistrat toate faptele petrecute de la 1870 la 1914, fără să fi uitat pe unele. Memoria unui om, chiar completată cu consultări ulterioare de documente ale vremurilor, are slăbiciunile ei firești. De aceea previu că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără să fi uitat pe unele. Memoria unui om, chiar completată cu consultări ulterioare de documente ale vremurilor, are slăbiciunile ei firești. De aceea previu că lipsuri trebuie să fie în volumul pe care îl pun acum sub ochii cititorului, neadevăruri însă nu. Faptele, câte le-am înregistrat, mi le-a pus la îndemână numai memoria, dar actele autentice, cât și stabilizarea cronologică mi le-au procurat colecțiile ziarelor din răstimpul acestor 55 de ani.1 Nici o îndoială, deci, asupra veracității
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dem. Teodorescu, la 16/28 noiembrie 1871, că „n-a făcut câtuși de puțin aluziune la ziarele române, căci nici un ziarist român n-a venit să-i ceară bani, ci că d-sa a înțeles numai ziarele străine care scriu neadevăruri și când li se trimit dezmințiri cer bani pentru a le insera“ (ibid.). Cu aceasta, incidentul - fără vreo importanță deosebită - a fost considerat închis. bucureștiul în 1871 191 declarați cari sunt ziariștii ce v-au cerut bani, pentru ca să putem lua
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în Românul de la 1 mai: „Domnule redactor, Știu că cele ce se relatează în ziarul oficios al bandiților nu merită nici o dezmințire deoarece publicul român cunoștea că tot ce iese din pana acestor conștiinți vândute nu este decât calomnie și neadevăr. Dar indignațiunea nu mă poate opri de a releva cele scrise de dânsul cu ocazia alegerilor din Capitală în no. său de azi. Se zice în acel ziar că în capul a 300 bandiți aș fi mers de la primărie la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
face nimic decât, din când în când, câte un slab articolaș în Mémorial Diplomatique (care nu are nici o valoare), dar ne este ostil și lucrează contra noastră trădând ce știe și ca lomniind. Toate ziarele financiare răspândesc cele mai infame neadevăruri care ne fac mare rău. Foarte multe ziare publică articole contra guvernului actual, anul 1876 311 Titu Maiorescu au refuzat să se prezinte în fața comisiei fără „mandat de aducere“ (TEL., 18 decembrie 1876, p. 1). 87. C.A. Rosetti sosise
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general, de către ziarele străine răuvoitoare acestei țări, subsemnații, în numele tuturor coreligionarilor noștri din România, cari suntem foarte indignați de neadevărurile inventate de nu știm cine, cum că am fi maltratați de români în căminurile noastre, mai rău decât au fost sârbii și bulgarii de bașibuzuci - și pentru a se convinge lumea întreagă de ce credință trebuie să pună în calomniile cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în cea mai bună armonie cu românii, fără a ni se cauza nici cel mai mic rău, după cum insinuează acele ziare străine prin esorbitantele și meschinele 2 lor invențiuni. Rugăm, prin urmare, pe zisele ziare a nu mai produce așa neadevăruri cari scandalizează lumea, pentru că sunt vădite calomnii date la lumină de niște oameni ce, pe lângă reaua lor voință, nu au cel puțin nici cea mai mică idee despre ce este România și ce sunt românii. Vă rugăm, deci, d-le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cartea de piatră nu s-au vindecat încă. M-a abordat, în curte la Lucica, unul Constantin Julinschi (născut în 1939), care mi-a spus că n-am făcut o treabă bună publicînd jurnalul lui Camilar, deoarece „sînt în el neadevăruri” și „știi, mătușa (probabil Catrina) are niște emoții din cauza lor”. I-am răspuns că pe mine mă interesează numai emoțiile cititorilor. A schimbat vorba, chipurile, să mă înveselească. M-a întrebat: „Cei mai bun pe lumea asta?”, și tot el
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de cele mai multe ori În partea neoficială, adevărată lucrare științifică) se trimite celor vizați În el, șpaltul spre confruntare și eventuale corijări de date; numai În urma acestei operații se definitivează. Așa se evită susceptibilitățile, omisiunile fără și cu voie, exagerările și neadevărurile. și aș dori ca Monografia noastră să nu dea loc la polemici inutile, de vreme ce nu se mai pot repara inadvertențele, ca să le numesc așa fără răutate. Îl compătimesc pe d. Nichita, căci are o ingrată muncă și toți Își vor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
li se conferă (în mod artificios, cum vom vedea, dacă nu am și văzut), ci și prin fetișizarea de tip asiatic, străină obiceiurilor noastre, spiritului național, atât cât ne-a mai rămas. Se dorește a se impune încă un imens neadevăr pe lângă celelalte născute între congrese, și anume că la acest forum al comuniștilor se decide soarta țării și a partidului pentru o etapă de timp judecată pe toate părțile și pusă ca într-un dispozitiv miraculos capabil, fără șovăire sau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
segment al biografiei, care nu l-ar fi privit decât pe cel În cauză și numai pe el. * Terminând de citit interviul din Tribuna am regretat că Mircea Zaciu nu continuase, după 1994, dialogul nostru. Unele dintre exagerări, neînțelegeri și neadevăruri s-ar fi lămurit, poate. Răspuns la interviul său ultim, i-aș fi citit, probabil, un text apărut În revista studenților Universității din Chicago, Chicago Maroon, În noiembrie 2000, tocmai când avusese loc, Înțeleg, convorbirea radiofonică transcrisă și publicată În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sărmanul maior german fusese un pion nevinovat, prin sacrificarea căruia trebuia să se declanșeze mecanismul ucigaș, pe care dacă nu însuși generalul îl manevra, în cel mai bun caz îl ocrotea și monitoriza. Desigur că prin această carte, plină de neadevăruri și exagerări, legiunea a putut fi compromisă doar față de dușmanii ei și o parte din cei indiferenți, marea majoritate care simpatizase cu Mișcarea Legionară privea argumentația ei cu foarte multă neîncredere, cu atât mai mult cu cât fiecare putea găsi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Zbuciumul Tău nu-și află alinare în sufletele noastre, iar umilințele la care ai fost supus ne cutremură de atâta nedreptate. Rănile Tale în noi nu se vindecă niciodată și eroica Ta înfruntare a unei lumi clădită pe nedreptate și neadevăr a devenit linia propriului nostru destin. Ascultă, Căpitane, ecoul inimilor legionare. De acum și până la captul vieții noastre vom sta în neclintire sub comanda Ta. Miile de legionari din toate depărtările pământului românesc nu simt altă chemare mai sfântă în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tipuri de contradicții: „1) contradicția dintre condițiile interne și instituțiile moderne; 2) contradicția dintre cultura română și civilizația modernă; 3) contradicția dintre scopurile civilizației moderne și mijloace existente într-o țară rămasă în urmă, 4) discrepanța dintre real și ideal, neadevărul formelor și autenticitatea fondului intern” (p. 198), pe care le analizează distinct. Pentru a înțelege de ce formele fără fond sunt „un reflex al evoluției societății moderne românești”, autorul examinează fazele modernizării, contextele istorice, cauzele economice, construcția instituțională, agenții modernizării și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]