6,250 matches
-
niște nemți i-a dezbrécat cu pielea și i-a spînzurat cu capul În jos de sîrmele de la stîlpi, ca sé-i curenteze. Se ridicé și se duse la oglindé și, ca și cum ar fi avut un automat În mîné, lovi un neamț În burté, pe urmé Îi trase un picior În cap, cînd neamțul se prinse cu mîinile de burté și-i mai trase un automat În cap și neamțul a murit. Afaré era cald și nu bétea nici un vînt. Șasa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
capul În jos de sîrmele de la stîlpi, ca sé-i curenteze. Se ridicé și se duse la oglindé și, ca și cum ar fi avut un automat În mîné, lovi un neamț În burté, pe urmé Îi trase un picior În cap, cînd neamțul se prinse cu mîinile de burté și-i mai trase un automat În cap și neamțul a murit. Afaré era cald și nu bétea nici un vînt. Șasa se dezbrécé de cémașé și rémase În pielea goalé. Ochii i se Închideau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
oglindé și, ca și cum ar fi avut un automat În mîné, lovi un neamț În burté, pe urmé Îi trase un picior În cap, cînd neamțul se prinse cu mîinile de burté și-i mai trase un automat În cap și neamțul a murit. Afaré era cald și nu bétea nici un vînt. Șasa se dezbrécé de cémașé și rémase În pielea goalé. Ochii i se Închideau de la soare și el se frecé foarte repede cu mîinile pe burté, pe urmé o umflé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
moarte, transportase, înapoi la Iași, averea Conservatorului și a Filarmonicii. Casa noastră continua să rămînă nereparată și-n toamna anului '46. Era mai important să se zbată pentru un sediu. Localul clădit, cu atîta trudă, pe Lăpușneanu fusese dărîmat de nemți (dărîmaseră sala, ca să sape adăposturi antitanc), iar cele două odăi din strada "Coroi" erau de tot neîncăpătoare pentru Conservator și pentru Filarmonică. Așa s-a făcut că Iordan a ajuns, din Ungaria, înaintea tatei, de la Iași. Că gîndăcelul care eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu-i nouă nouță, asta v-o garantez eu. Nu sîntem orbi ca să nu vedem cît de încîlcită e situația. Aș putea face pariu că la noi o să iasă groasă de tot, situația de aici nu seamănă cu cea a nemților, cehilor sau ungurilor. Dictatura noastră nu are nici o legătură cu comunismul lor, sau cum dracu’ s-o fi numind. — Ba o să aibă foarte mare legătură, atîta timp cît la mijloc sînt interese mari, spune domnul Președinte. Băieții și-au pregătit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de plăcere când Ionel scotea din gură un sunet specific și Împroșca uniform caiușul. După ce se umezea, pielea de porc căpăta elasticitatea necesară prelucrării artistice. Ionel calcula Îndelung, măsura și tăia Îndemânos cu „custurea” (un cuțit rămas sau dăruit de către nemții aflați fie În retragere către Jdogină, fie În atac spre ruși, un cuțit din inox și bine ascuțit pe o piatră de râu de către „maistrul” Ionel) de pe o parte și de pe alta a caiușului două curelușe de lungimea porcului Ghiță
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
la amicul său, doarme buștean și a doua zi erau amîndoi la "locul special". Era o atmosferă plăcută, vinul curgea susurînd în locurile care aveau probleme cu jegul și buturelele aveau rolul de unguent. Se făcuseră orele 21 cînd un neamț, cel care i-a recomandat profesorul, vine la masa lor. Era mohorît și fără chef de glume. Se adresează lui Gabi: Profesorul este negru de supărare. De ce? sar într-un glas cei doi amici. Este dezastru. Nu-ți dă voie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
așteptînd slobozirea puhoaielor cerești. Un băietan negricios la față și negru la suflet tremura de emoție și frică. Venise seara potrivită pentru a fura Icoana Făcătoare de Minuni. Se spunea că francezii ar fi plătit cîteva milioane (naiba știe de ce!), nemții ar mai fi adăugat ceva, iar americanii, ce să mai spun! Icoana aceea era de pe vremea Sfîntului Andrei, sau chiar mai veche și-l reprezenta pe Iisus Hristos răstignit. Numai ce te rugai la icoană, o sărutai și puneai acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
4. Se îmbrăca fără gust, purta haine uzate, cămăși roase pe la guler, pantaloni dintr-o velură spălăcită, sacou cu căptușeala ruptă, ghete cu ștaiful căzut, pulovere destrămate și alte vechituri SH, țoale ale unor generații ieșite din uz: Put a neamț nespălat, le storc și curge untură dine ele, fuge apa peste textilă, precum ploaia pe acoperișul casei, sunt ignifugate cu grăsime, zile și nopți de patimi în fibrele acestea (coton suta de procente). Bundița de la mămuța parcă este o aripă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
trupele elvețiene. Grație mișcărilor lor sprintene ca și scuturile mici și rotunde cu care se apărau, spaniolii au izbutit să se strecoare pe sub sulițele dușmanilor și ar fi putut cu siguranță să-i lovească și să-i ucidă pe toți nemții, fără ca aceștia să poată face ceva împotrivă; căci dacă n-ar fi fost cavaleria care să-i lovească pe spanioli, aceștia i-ar fi nimicit pe adversari. Cunoscînd ceea ce lipsește atît unei infanterii cît și celeilalte, se poate alcătui o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Trebuie să spun un cuvînt și dcspre aceste brave trupe; căci este neîndoielnic că francezii au cîștigat multe bătălii cu ajutorul lor, că ei au adus servicii însemnate acestui imperiu, și că dacă Franța i-ar concedia pe elvețienii și pe nemții care fac parte din infanteria ei, ar fi mult mai puțin redutabilă decît este astăzi. Acestea despre erorile de judecată; să le vedem acum pe cele de morală. Relele exemple pe care Machiavelli le propune principilor sînt tot atîtea răutăți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Ai zice că fiecare e capătul dinafară al unui tunel ce coboară În pîn tecele pămîntului. Înăuntru, sub bolțile de cărămidă, butoaie ce nu mai apune din ce În ce mai mari, pe măsură ce te afunzi În grotă. Meșteșugul cultivării viței și al stoarcerii vinului nemții l-au adus din Valea Dunării Superioare și de pe țărmurile Mării Suabiei. Pare se că, În Europa, vița-de-vie nu răzbate la nord de linia care unește Tokaj cu Sătmarul, ținut unde oricare așezare nemțească ar fi putut să-și sape
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să asculte același vuiet din cosmos la Kossuth Rádió Budapest, care e cu o oră În urmă față de noi și unde și cosmosul ajunsese pesemne mai tîrziu. Weisz bácsi era tare bucuros, dar pe ungurește: — Vedeți că n-au fost nemții primii, vedeți? ... Apoi a spus același lucru pe românește și m-a trimis să-l chem neapărat la el pe tata: — ...că am ceva bun pus deoparte... Înțelegi ce Înseamnă „pus deoparte?“ — Separat! m-am fudulit eu și am tuns
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
românește și m-a trimis să-l chem neapărat la el pe tata: — ...că am ceva bun pus deoparte... Înțelegi ce Înseamnă „pus deoparte?“ — Separat! m-am fudulit eu și am tuns-o la fugă cu invitația. Treaba asta cu nemții care trebuiau să fie primii a stîr nit multă sfadă prin Rătești. Erau oameni care se Îmbătau ca să se poată supăra și să spună că rușii nu aveau cum să ajungă ei cei dintîi În cer, „În cerul lui Dumnezeu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
descurcați-vă!“ atît de cunoscut de toate nea mu rile din această parte de lume, chiar dacă de unii mai mult, de alții mai puțin. Iar ei s-au descurcat, hotărînd să se des cotorosească de incomodul deportabil, dîndu-l pe mîna nemților care, În Împrejurările cu pricina, trebuie să știe ce e de făcut cu un invalid de război evreu, fost supus al Împă ratului de la Viena. L-au dat În seama a două grade infe rioare germane cu ordinul de a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de război evreu, fost supus al Împă ratului de la Viena. L-au dat În seama a două grade infe rioare germane cu ordinul de a-l duce și a-l preda la cel mai apropiat comandament al armatei lor. CÎnd nemții au obiec tat, ofițerul ungur le-a reamintit că la mijloc e un ordin emis de un grad superior și le-a făcut semn spre vest. Weisz, cu actele și medaliile recuperate, a fost suit Într-o altă că ruță
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ținea la vedere. — E prizonierul meu, le-a spus din vorbe și prin semne gărzilor maghiare care veniseră să-l ia la Întrebări. I s-a adresat nemțește și prizonierului, dar ăla a dat din cap a nepri cepere. Atunci neamțul i-a arătat șinele de cale ferată și ora 2 pe ceas. Pesemne că la acea oră urma să vină ori să plece un tren... Nu putea s-o ia decît spre nord sau spre vest. Înainte de război, exista un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a recunoscut fețele altor deportați de la Havas Mezö, fiind și el recunoscut de aceia. Au avut cu toții Înțelepciunea de a nu-și vorbi și a nu-și face semne. N-a apucat să vadă Însă ce se mai Întîmpla, pentru că neamțul avea multe Întrebări de pus slujbașilor și militarilor și-l mîna cu pistolul din spate peste tot pe unde-și căuta interlocutorii. La un moment dat, părea că a găsit ce-l interesa și l-a dirijat pe Valeriu drept
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Încolo, captivul n-a mai priceput nimic, dar bănuia că se dau amă nunte privind destinația și predarea lui În mîinile vreunei autorități. Îl durea capul de cînd căuta și nu găsea un șiret lic prin care să-i smulgă neamțului pistolul. De aceea nu a izbucnit În urale, asemenea celorlalți călători, cînd trenul s-a pus În sfîrșit În mișcare. Vagonul lui, Împins și tras de colo colo, fusese strecurat Într-o garnitură care, iată, se aș ter nea la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
De aceea nu a izbucnit În urale, asemenea celorlalți călători, cînd trenul s-a pus În sfîrșit În mișcare. Vagonul lui, Împins și tras de colo colo, fusese strecurat Într-o garnitură care, iată, se aș ter nea la drum. Neamțul a scos din raniță o bucată de pîine și două mere și i le-a Întins: — Trebuie să-ți fie tare foame, ia și mănîncă, i-a spus el ungurește. Cum, s-a minunat prizonierul, nu sînteți german? — Ce importanță
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mă dați pe mîna jandarmilor? TÎnărul Îmbrăcat În uniforma Wehrmacht-ului să fi avut cu vreo cinci-șase ani mai mult decît Valeriu Ruba. Nici la despărțire, În gara Ghilvaci, n-a vrut să-i spună Încotro merge și dacă e neamț sau ungur. De două ori Clara și o dată fata din Bagdad Weisz nu a crezut pînă nu a atins cu degetele fața și mîinile minunii răsărite În pragul casei lui În 1947. Era Într-adevăr semn că Dumnezeu există: o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În 1947, Maria era gravidă cu Weisz, care făgă duise că o va lua de nevastă. Și-a informat și fiica de intenția lui, nebănuind Însă că detonează o bombă: — Cum?! Una mai tînără ca mine și pe deasupra odraslă de nemți?! Știi ce mi-au făcut nemții mie?! Uiți c-au omorît-o pe mama, la ea nu te gîndești, fățarnicule! Mama-i fum și scrum, iar ție ți arde de ibovnică! Urechile paterne au mai auzit multe: el cum de a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Weisz, care făgă duise că o va lua de nevastă. Și-a informat și fiica de intenția lui, nebănuind Însă că detonează o bombă: — Cum?! Una mai tînără ca mine și pe deasupra odraslă de nemți?! Știi ce mi-au făcut nemții mie?! Uiți c-au omorît-o pe mama, la ea nu te gîndești, fățarnicule! Mama-i fum și scrum, iar ție ți arde de ibovnică! Urechile paterne au mai auzit multe: el cum de a scăpat să nu fie Îmbarcat În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tînăr s-a văzut silit să se ducă, alături de alți săraci, dar aceia ne voiași de cînd lumea și care se uitau cam chiorîș la nevoia lui Încă crudă, Într-un sat vecin și să muncească la șvabi. Iar de la nemți, din vorbă-n vorbă, a aflat ceea ce avea să-i schimbe curînd viața. Așa că Într-o seară, Întors de la sfatul cu alți bărbați, a hotărît: — Mă duc la o țară, America. Nu știu unde Îi, nimeni nu știe, atîta că-i tare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Însă mult mai mult de nerecunoașterea germanității ei, nu de către autoritățile comuniste din țară, ci de cele libere, vest-germane. Tocmai din cauza acestui refuz, o femeie dintr-unul din Homoroade Își dăduse foc În fața ambasadei Republicii Federale a Germaniei din București. Nemții o ținuseră una și bună că petiționara ar fi fost ungu roaică, după cum figura Înregistrată oficial În România, po tri vit propriei declarații. Și sora Ericăi se declarase de națio nalitate maghiară Încă Înainte de a pleca din țară, așa că nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]