1,175 matches
-
de nu știe ce-i aia cur de muiere... Stere nu se amesteca. El o lege avea: să nu plece mușteriul nemulțumit. Când se asprea vremea, le făcea țuică fiartă cu zahăr și piper, să-i sare la inimă pe necăjiți. Clienții nu țineau la băutură. Erau osteniți și vlăguiți. Dintr-o litră, două, se posomdrau. Plecau spre seară pe trei cărări, tăind câmpul. Ce-i păsa lui? De la o vreme nu-l mai părăsea binele. Făcea ce făcea, și pleca
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
v La al doilea cinzec, ochii i se aprindeau de plăcere, băutura îl fericea. N-ar mai fi plecat. Nu-și lua mâna lui frumoasă de pe măsura rece, de sticlă. Avea niște degete de domnișoară, albe și prelungi. Pica vreun necăjit. Cerea dorobanțul lui și-l sorbea îngîndurat; nea Fane se da-n vorbă cu el: - De unde vii, tată? - De la muncă, răspundea Chirică, ștergîndu-și barba țepoasă. - Osteniși? - Ostenii. Ce, e ușor? Dau drumu la douăzeci de trenuri pe zi, m-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu lumina stinsă, pierită a nopții și ofta. Pe drumul Griviței treceau căruțele lăptarilor în goană. În mahalaua gropii bărbații erau altfel. Ea îi vedea în fiecare zi. Ginerii nu erau marchizi, ci salahori ori fochiști, tinichigii sau cizmari, oameni necăjiți, care umblau toată ziua după o pâine. Își luau neveste frumoase dintre fetele ungurenilor sau țigănci mai spălate. Le zvântau în bătăi chiar a doua zi după nuntă. Nu semănau... Veta s-a mai gândit ce s-a mai gândit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tainic, strugurele este zavistnic, intrigant, delator, arțăgos, varza este Îngîmfată, gutuia e nobilă etc. Există și o ierarhie socială. Prazul este mojic, aparține, adică, unei categorii inferioare, este Înfumurat și umblă cu „obrazul tras”. Urzica este și mai năpăstuită: mereu necăjită și contestatoare (zbîrlită). Poemul adună Într-o ingenioasă fabulă un număr mare de specii: Gutuia, Chitra, Lămîia, Cireașă, Vișina, Zarzăra, Părul, Mărul, Coarna, Pruna, Migdalul, Usturoiul, Strugurele, Piperul, Ienibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul, Mărarul, Capera, Măslina, Ciuperca, MÎnăterca, Mazărea, Năutul, cuvioasa
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spuse Ologu, scuturându-și farfuria de tablă, nici nu știu dacă ăsta e cel mai bun loc. Arătă cu cârja în spate, spre magazinul Cocor. Cică, dacă e scump, vine lume cu bani. Dar eu zic că tot obleții ăia necăjiți cred la alți necăjiți ca noi... De mâine zic să mergem mai jos, la Unirea, sau chiar la piață. Mergem unde ne zice șefu’... tărăgănă Fane Chioru. — Da’ noi nu suntem salariați, suntem liber- profesioniști. Te pomenești că trebuie să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
farfuria de tablă, nici nu știu dacă ăsta e cel mai bun loc. Arătă cu cârja în spate, spre magazinul Cocor. Cică, dacă e scump, vine lume cu bani. Dar eu zic că tot obleții ăia necăjiți cred la alți necăjiți ca noi... De mâine zic să mergem mai jos, la Unirea, sau chiar la piață. Mergem unde ne zice șefu’... tărăgănă Fane Chioru. — Da’ noi nu suntem salariați, suntem liber- profesioniști. Te pomenești că trebuie să semnăm și condica... — Nici
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ieși niciun sunet. — Îl aduce soru-sa dimineața, răspunse Ologu, văzând cum flăcăul se înroșește, cu ochii holbați, de strânsoare. — Soru-ta, ai ? Și cu cine lucrează soru-ta ? — Cu nimeni, interveni orbul. Îl aduce că n-au din ce trăi... sunt oameni necăjiți... — Zău, cârtiță ? N-au din ce trăi... Și, dacă toți care n-au din ce trăi fac ca stârpitura asta, noi din ce-am mai trăi, boșorogule ? Nu te mai uita la mine ca o bufniță beată și taci dracului
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
noi... continuă Isaia, iar Iadeș agită cădelnița, răspândind aromele fierbinți ale alcoolurilor tari. Când se lăsă tăcerea, Bunelu se apropie de umărul popii și îi șopti : — Asta venea de trei ori... Isaia făcu o cruce largă. Noi suntem din ăia necăjiți, spuse, cu ochii la cer. Dumnezeu ne înțelege din prima... Puțică își clătinară prapurii, Iadeș dădu rotocoale cu cădelnița, „Amin“, suspină cercul, pe mai multe voci, dintre care mai rămase, câteva clipe, suspendat ciripitul lui Mierlă. Isaia își aminti : Să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
părea pentru cine dorește neapărat să facă raporturi fortuite între lucruri. De fapt au fost accidente foarte explicabile. Era zi de alegeri, trăsura subprefectului a trecut prea repede, lovindu-se de căruța cu boi. Atunci alegătorii care staționau prin apropiere, necăjiți că nu pot trece spre localul de vot, zărind pe subprefect, s-au îndreptat spre el, protestând împotriva samavolniciei. Subprefectul s-a ridicat în picioare și atunci din aer a venit accidental un glonte, care l-a atins în partea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Toți care au venit în contact cu el s-au nizuit să-l nimicească. Inimici cât frunza și iarba, dar amici nici unul n-a avut de când e subjugat; și el ca prin minune totuși n-a pierit, el totuși esistă, necăjit și îmbrîncit ce e drept, dar sănătos, moral și vânjos, și - dovadă persecuțiunile sistematice - el încă și azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și înțelepciunea). Recunoștința, de fapt, nu este deloc o virtute, ci o compensație socială, 114 Giovanni Boccaccio, Decameron, Edizione di riferimento: a cura di Vittore Branca, Utet, Torino, 1956, p. 1. („Omenesc lucru este să-ți fie milă de cei necăjiți”, trad. Eta Boeriu) 115 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 519. (trad. n.) 49 aparținând mai mult sferei manierelor, decât celei a religiei. Cu alte cuvinte, Boccaccio acordă prioritate unei virtuți umane, o virtute care aparține în totalitate contextului social, care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau parțial scutiți de dări. Ei corespondau cu vechii poslușnici 2 ce se învoiau cu boierii, fie să le slujească, fie să le plătească o anumită sumă. Bejenarii, cei veniți din alte sate (tărnicenii), nu plăteau nici un bir, fiind socotiți necăjiți, locuitori fără căpătâi. Totuși, sub domnia lui Ghica, au plătit și ei bir. Înainte de primul război mondial, bărbații între 18-60 de ani, dacă aveau propria casă, datorau 4 zile cu brațele, iar cei ce aveau o vită la jug sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru bătaie. Relatăm această activitate din Moldova: femeile care știu depăna au câte o șură mare unde fac foc, punând deasupra câte o căldare cu apă, care fierbând, pun într-însa coconurile și pe urmă trag de pe ele borangicul cel necăjit... Țesătura rafinată, folosită ca fâșii de borangic și piepți, se utiliza și ca suport pentru țesăturile din lână țigaie, obținându-se o stofă fină, de calitate. Pentru vopsitul vegetal, femeile foloseau cu pricepere rețetele învățate de la mamele lor. Ele obțineau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și atâta bunătate în ochii Ei, încât îți vine să șoptești și tu în taină, în spatele tuturor: „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, care ești mai presus decât heruvimii și mai cinstită decât serafimii, Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria celor necăjiți; dă- ne mângâiere și nouă celor ce suntem în necazuri, că afară de tine, altă scăpare și ajutor nu avem.” Maica Domnului, pentru că a fost mamă, știe ce înseamnă dragostea de prunc, știe ce înseamnă să naști un prunc. Prezența ei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și înțelepciunea). Recunoștința, de fapt, nu este deloc o virtute, ci o compensație socială, 114 Giovanni Boccaccio, Decameron, Edizione di riferimento: a cura di Vittore Branca, Utet, Torino, 1956, p. 1. („Omenesc lucru este să-ți fie milă de cei necăjiți”, trad. Eta Boeriu) 115 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 519. (trad. n.) 49 aparținând mai mult sferei manierelor, decât celei a religiei. Cu alte cuvinte, Boccaccio acordă prioritate unei virtuți umane, o virtute care aparține în totalitate contextului social, care nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poziție socială și, sper că, se vede asta de către toți acei care ne cer sprijinul. ... Bafta vieții mele a fost S| POT discuta și cu președinți de stat sau prim-miniștri, parlamentari și oameni de afaceri, dar și cu mulți necăjiți ca cel din com. Voinești, șchiop, bătrân, cu vierme în ochi și fără vreun sprijin. Dintre candidații la Președinție a fost până acum la noi Marian Petre Miluț (Alianța Populară Cre știn Democrată), indirect Gigi Becali, ceva mai înainte Th.
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
poeții sunt filmați în parc culegând frunze și recitând versuri, iar în pauzele dintre poeme se aud acorduri de muzică folk, interpretate de amatori de la Uzina de tractoare. Vom scăpa, poate, de reportajele mincinoase și liricoide cu meșteri populari, oameni necăjiți, speriați că sunt filmați, și vom vedea tragedia de neimaginat a satului basarabean - o inepuizabilă sursă de subiecte horror. Societății noastre încă nedeprinsă cu exercițiul democratic, o televiziune publică primenită îi va pune în față o oglindă, în care ea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de a ști mai multe despre anul și ziua în care s-a născut, despre frații și părinții lui, ba chiar s-au întrebat "în ce zodie este". Alții au vrut să știe dacă a trăit bine sau a fost "necăjit", cum a fost în bătăliile lui, cum a murit. Mulți adolescenți au vrut să afle exact "câte femei a avut", unii știau deja că "au fost multe" și că a avut numeroși copii. 190 Spre deosebire de manuale, legendele publicate pe seama domnitorului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ne-am certat cu persoana respectivă și suntem supărați. Nu întrerupem o persoană care vorbește. Așteptăm să termine ce are de spus (chiar dacă durează destul de mult) și numai după aceea vorbim. Când un coleg, un prieten, cineva din familie este necăjit, abătut sau trist, trebuie să-i fim alături și să-i vorbim. Câteva cuvinte calde și sincere sunt bine venite în asemenea situații. Când suntem într-o vizită, vom avea grijă să nu tăcem prea mult. Gazdele ar putea crede
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
prost?" Ce pot să-i răspund, decât că dacă nu e prost, să stea cuminte pe laviță și să nu încerce să se „esprime notoriu". Și voi încheia seria acestor exemple, luate de pe net cu of-ul unui alt om necăjit: „da de ce te iei de mine, ca doar pe net pot si eu sa imi spun parerea? nevasta imi zice sa tac, seful ma da afara daca nu tac, prietenii nu sunt atenti la ce zic, rudele nu ma iau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
numai după ce încercase mai întâi să o alunge pe bătrâna nevoiașă din grădina palatului. El învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru cei asupriți și necăjiți. În partea a doua a basmului, HarapAlb probează aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
doilea cadru didactic calificat pentru clasele de gimnaziu, spre bucuria sătenilor care aveau copii elevi, și a autorităților școlare, mai puțin pentru cel în cauză, care a ales postul pe baza informațiilor oferite de o hartă a județului. Decepționat și necăjit, a fost îndrumat să locuiască la o familie de bătrâni nevoiași, în camera lor de curat și, pentru că acolo nu aveau sobă, când a venit frigul i-au oferit profesorului un pat în odaia în care locuiau ei. În plus
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și păstra încă în vîrf un fel de frunze în formă de spini cu care înțepa cerul. Crengile laterale erau mai sfioase și semănau cu două babe despletite, sau împletite, după gust. În jur mai erau niște copăcei, dar mai necăjiți. Un peisaj expresionist, dezolant, doar mîl și nisip cît vedeai cu ochii. Bate Strigătul lui Munch de departe. Atunci m-am scărpinat adînc în buric cu un țîbric (un obicei de la naștere) și mi-am adus aminte cine sunt. M-
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
În curțile oamenilor, ispravnicii strângeau zeciuiala în numele lui vodă. Scoteau în plânsete de copii datornicii din bordeie. Surzi la rugămințile și bocetele nevestelor, îi despuiau de haine și, beștelindu-i, îi biciuiau fără milă. Îi snopeau în bătaie pe acești necăjiți care nu-și plătiseră dijma. Prin pielea crăpată de lovituri, șiroia sângele țăranilor. Îndurau pe spate bătaia nemeritată a sărăciei trăite de veacuri, care sporea sub nesațul arendașilor. Mergând mai departe, la marginea târgurilor, străinul vedea înălțându-se în soare
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu chiciuri arhitectonice și urbanistice de te ia cu fiori pe șira spinării, ce să arătăm? În 1998, Sibiul era un loc în care nu se întîmpla aproape nimic, îmi amintesc că aveau un singur album în librării, și ăla necăjit. Uitați-vă unde a ajuns Sibiul în zece ani. Am vizitat recent Avignonul. Este un oraș încremenit în medievalism, unde spiritul locului, cultura sa vorbesc prin orice piatră atent îngrijită, iar ma-nifestările se țin lanț, nu doar celebrul festival de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]