882 matches
-
cuprinde în ea germenele descompunerii și al morții. Limba franceză e universală și cultul acesta fără limită al neopăgânismului în artă se vehiculează de la Paris pretutindeni în lume și e una din marile cauze ale descreștinării spiritului modern. Căci reînvierea necontenită în seducătoare forme artistice a viciului în care s-a prăbușit lumea veche înseamnă necontenita moleșire a energiilor morale și ațâțarea animalității din om la opoziție față de disciplina creștină a vieții. Acest decadentism neopăgân își are și în literatura noastră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fără limită al neopăgânismului în artă se vehiculează de la Paris pretutindeni în lume și e una din marile cauze ale descreștinării spiritului modern. Căci reînvierea necontenită în seducătoare forme artistice a viciului în care s-a prăbușit lumea veche înseamnă necontenita moleșire a energiilor morale și ațâțarea animalității din om la opoziție față de disciplina creștină a vieții. Acest decadentism neopăgân își are și în literatura noastră reprezentanți. Alexandru Macedonski, în afară de frumoasele avânturi ale unora din poesiile sale, e și cântărețul pervers
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
romană a sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal i-ar corespunde o modificare de stil artistic, suntem ispitiți să credem că lipsa unei certitudini centrale în ființa catolicismului e cauza atât a necontenitelor adaosuri dogmatice, cât și a deosebirilor de stiluri. Nu vrem să facem din aceste observații judecăți categorice, dar față de unitatea organică a ortodoxiei, care crește dinăuntru în afară ca dintr-o esență neschimbată, ceea ce se poate numi unitatea în catolicism
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o oglindire în negura adâncului a emisferei luminoase a conștiinței. Dacă emisfera conștientă e organizată și articulată din categoriile cunoașterii, la fel emisfera obscură e organizată în categoriile creatoare ale spontaneității. Ca și la Jung, inconștientul e dinamic și în necontenită activitate; pe care noi, firește, n-o știm. Dacă în etajul de sus al sufletului există un logos sau o rațiune cu feluritele ei forme de cunoaștere, există în etajul inferior un dublet al acestui logos, un fel de umbră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
problematica tipurilor statice ale literaturii orale. La urma urmelor, de-abia începem să învățăm cum se cuvine analizată o operă literară în întregul ei; metodele pe care le folosim sunt încă foarte stângace, iar bazele lor teoretice se află în necontenită schimbare. Așadar, mai avem multe de făcut. N-avem de ce regreta că istoria literară are un trecut și un viitor, un viitor care nu poate si nu trebuie să se rezume doar la completarea lacunelor existente în schemele puse în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
omului de a se desăvârși, de a crește În virtuți 1. Calitatea pocăinței din preajma morții depinde de seriozitatea cu care omul s-a străduit după desăvârșire. Sunt cazuri excepționale, când pocăința de la sfârșitul vieții, deși vine după o viață de necontenită păcătuire e așa de puternică, Încât așează pe om În starea În care alții ajung numai prin străduințe de mulți ani. E bine să nu amâne până la sfârșitul vieții pocăința, căci nu se știe dacă tocirea sensibilității lui morale nu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
Priboianu cu ocasiunea trimiterii chitanței și a declarațiunei de locul nascerei mele și despre mórtea părinților mei, - în sensul de a putea obține o bursă de studiu, fiind singurul mijloc pentru a termina studiile și a fi salvat de șirul necontenit de miserii ce ma înconjóră, - sunt văzut dator, - și pe parolă onóre de ofițer, vă afirm, - că trebuind să plătesc datoria pentru casa, masa, spălătorésă etc., - nu remân din 150 de lei, nici cu 5 lei. Momentul fiind destul de favorabil
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
creștinătății, dintre care unii au avut legături amicale cu domnii de la est de Carpați (vezi Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare) și le alcătuiește câte un portret absurd, lipsit de orice justificare. Reia și în articolul de față mitul luptei necontenite care a opus pe domnii Moldovei și ai Țării Românești, bineînțeles, la inițiativa și instigarea celor din urmă. Și reia profetic: „Ce au comun cu Republica Moldova sângerosul cuceritor valah M. Viteazul, teoreticianul mișcării românești profasciste legionare M. Eliade, degeneratul mintal
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pe Socrate, cel care a formulat gîndul că "viața spirituală înseamnă viață interioară, iar spiritualitatea, trăire intensă a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit" (de aici s-a crezut că e mereu nevoie de nou, de primenire necontenită). Un asemenea mod de gîndire urcă pînă la marii maeștri ai confuziei: Bergson, Proust, Gide, iar postulatele unor astfel poziții spirituale greșite vor fi demontate și ridiculizate de J. Maritain, de Scheller sau de H. Massis, care au dat în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
existență față de Creator deoarece el spune "sînt cel ce nu sînt", cu privilegiul tragicului, omul a făcut un troc ordinar schimbînd veșnicia pe devenire și maltratînd viața, transformîndu-se, finalmente, în "marele transfug al ființei"122. Și fără să realizeze că necontenita preocupare de sine l-a dezechilibrat, în loc să se întîlnească, fecund, cu fondul său intemporal, ființa umană și-a îndreptat facultățile "către exterior, către istorie"123. Citind anamneza pregătită de Cioran personajului în care s-a întrupat urmașul lui Adam, ai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui Dumnezeu vârât în rețeaua neuronală a cuiva schimbă circuitele, tocmai prin scurtcircuitare, produce șocuri care sunt echivalente ale unei mutații. „Ședeam acolo pe bancă gândindu-mă la toate astea și eram tot mai pornit împotriva lui Dumnezeu din cauza necazurilor necontenite pe care le îngrămădea pe capul meu. Dacă își închipuia că mă apropie mai mult și mă face mai bun chinuindumă într-una și punându-mi tot felul de piedici se cam înșela. De asta putea să fie sigur. Oare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
eficientă a numelui propriu trebuie să treacă printr-o abordare dezontologizantă: deși numele propriu dă impresia unei totalități, deoarece permite lexicalizarea sintetică a unei forme semantice complexe la nivel textual (Albertine la Proust, de ex.), totuși nu este necesară revenirea necontenită la referent, pentru a-l studia. Concluzia este că numele propriu nu este un semn fără semnificat, nu este vid de sens, așa cum nu are mai mult sens decât numele comun (în acest sens este adusă în discuție poziția lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
miturile, alții le poartă, unii construiesc spectacolul, alții, din inima spectacolului, revelează sensurile ascunse ale miturilor)631. Pentru Ieronim care trăiește "numai pentru teatru", întâlnirea cu naivul, simplul Iconaru, este o scenă "excepțională" dintr-un "scenariu misterios" pe care încearcă "necontenit" și "zadarnic" să-l reconstituie, căci orice intervenție a "ceva" face ca "spectacolul" să dispară. Imaginea, icoana scenei porumbelului rănit aducător de speranță este evocată, reconstituită, zugrăvită, nu amintită: "Decorul e simplu, îl cunoști. O stradă din Bucureștii anilor 1950
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
strâmt". Este singurul basm care "nu se încheie în chip fericit", dar este basmul nostalgiei fericite pentru că e singurul care exprimă "plinătatea, măsura, adevărul a ceea ce se poate numi ființă"783. Mitul eternei reîntoarceri (spre care converg toate celelalte mituri), necontenita aspirație și permanenta întoarcere a omului la starea originară, depășirea limitelor sunt punctele de intersecție ale operei lui Mircea Eliade cu basmul folcloric 784*. Basmul Tinerețe fără bătrânețe..., cules de către Petre Ispirescu, pare a fi "necunoscut în literatura folclorică europeană
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor și doliului, pe care necontenitele năvăliri tătărăști le-au adus în goana cailor, imaginea tătarului crud s-a estompat pentru noi. Mai mult decât atâta, o parte dintre vechii tătari, statorniciți printre români, au sfârșit prin a fi asimilați, confundându-se în masa românilor. Despre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Azov, aproape de Mariopol, la vest de Taganrog. În timpul celor 12 zile de retragere și hărțuială făcută de către Subotai, Gebe își pregătise locul unde avea să primească bătălia. Încurajați de victoria obținută în cele două ciocniri cu străjile și de fuga necontenită a acestora, Daniel Romanovici cu oastea sa și o avangardă alcătuită din cumani, fără să-și odihnească oamenii și să-i aștepte pe Matislav de Kiev cu grosul forțelor sale și pe brodnici, trece, la 16 iunie 1223, pe malul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Totuși, fata își promite ca pe viitor "să nu se mai lase în voia lucrurilor" și "să rămână stăpână pe situație". Nu avem motive să ne îndoim de sinceritatea legământului ei. Într-o seară, Pietro, înfierbântat de sărutările și mângâierile necontenite pe care i le îngăduie Marie, își pierde controlul. Pe palierul unei anticamere, își reînnoiește declarațiile de dragoste pătimașă. O prinde în brațe și o strânge cu putere. Marie e fericită să-l simtă "tot un tremur". Nu îndrăznește să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cărui împrăștiere în afara vaginului femeii, căruia îi este hărăzit în mod natural, duce la slăbirea tuturor umorilor. Masturbarea, confirmă în 1905 și doctorul Surbled în lucrarea sa L'Amour malade, "creează un zdruncin profund al sistemului nervos, iar repetarea sa necontenită nu întârzie să-l deterioreze și să-l dezechilibreze complet. Consecința ultimă este epuizarea nervilor sau, dacă vreți, ruinarea forței vitale". În la Belle Époque, flirtul intră sub incidența acestei reprezentări, care este de asemenea o condamnare. Căci flirtul, la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
spunea că-i glumă și-l chema Nică. Era târziu, pe aproape de miezul nopții, când am ajuns la bariera târgului. M-am dus tot înainte în celălalt capăt al orașului, la mătușa Irina. Porțile încuiate, târgul dormea demult sub scurgerea necontenită a cerului; am sărit peste porți, am ciocănit pe la uși, pe la ferestre și, într-un târziu, în casă a clipit o luminiță și a urmat o întrebare. Am răspuns că sunt eu, s-a tras un zăvor, mătușa Irina a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mult pentru a evita să fie linșat de oamenii furioși pe cel care a pricinuit sistarea profețiilor Pythiei. Sursa puterii provine din informațiile acumulate pe ecranul unde se aglomerează noi și noi imagini ale prezentului. De la un timp, curgerea lor necontenită a ajuns să stârnească mai mult lehamitea decât interesul spectatorilor. Îmbătrânită, pierzându-și farmecele, Pythia e dezgustată de ceea ce socotește drept mereu aceleași porcării (III, p. 91). Marcos se uită cu spaimă la aceste imagini fără sens care sunt înghițite
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îndeplinește fapte de mirare de a ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate și prejudecăți. În aceste urne sacre, în care poeții și cugetătorii și-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte care mișcă umanitatea înainte în progresul ei necontenit. Între calamități și catastrofe, oameni nobili care nu mai sunt ne dau putere acumulată în operele lor ca să răzbim spre adevăr, justiție socială și pace.” Mihail Sadoveanu 339. „În mijlocul mulțimii de cărți care ne înconjură, un îndelungat studiu al lor
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
peregrinările Maicii Domnului sau zugrăvesc istorii de jertfă din Viețile Sfinților. În basmele rusești, figura cea mai reprezentativă este aceea a lui Ivan Țarevici, varianta slavă de Făt-Frumos, dotat cu excepționale însușiri fizice și morale, care aflat într-o luptă necontenită cu răul, găsește soluții și ajutoare doar pornind la drum, în pelerinaje fără număr, menite să-l inițieze, să-i descifreze simboluri și să-i transforme personalitatea trecându-l prin experiențe fantastice. Astfel, Ivan Țarevici va călători în împărații subpământene
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ani au fost mai darnici, alții mai puțin. Ne amintim oare, însă, să ne fi pus vreodată, în noaptea dintre ani, dorința de A ÎNȚELEGE? De a înțelege sensul acestui suiș și coborâș nesfârșit de bulgări de pământ, sensul căutării necontenite a frunzei celei mai hrănitoare, a cuibului celui mai cald și mai apărat, nu sensul destinației, căreia toți îi spunem cu încredere „fericire”, ci sensul călătoriei. Auzim pretutindeni, în jurul nostru, „Aș fi atât de fericit dacă aș absolvi cutare facultate
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care Eminescu derivă poeme dintre cele mai originale din sugestiile, când nu și din stihurile transfigurate ale cântecelor de lume, e o temă demnă de urmărit... Culegător de folclor de toate speciile și magician inspirat, este capabil să transforme, prin necontenite filtrări, materialul brut al basmului în supracelesta poemă a "Luceafărului". Poetul nostru național s-a aliniat tradiției folclorice din literatura română pe care a slujit-o cu devotament pleiada unor spirite luminate ca Vasile Alecsandri, George Barițiu, Nicolae Bălcescu, Alecu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ar putea fi atunci când rândurile scrise cu simțământ, chiar dacă ele descriu, să spunem, un caz de domeniul suferinței și deznădejdii ca pe o proprie aventură sufletească, pot izvorî lumină și încredere, convingere în adevăr și frumos. Atâta timp cât libertatea noastră tinde necontenit și peremptoriu spre vârfuri înalte, numai acolo unde ea, libertatea, se poate lăsa în voia adierii seninului, avem nevoie de încredere și lumină. Aceasta ar fi forța miracolului degajat din scrisul nemărturisit hârtiei. Speranțele din sufletul omului sunt de diamant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]