2,055 matches
-
Divorț în stil italian”. Cu mâna goală nu ar fi venit din Italia după divorț, că de, oameni suntem. Adriana la terminarea facultății a revenit în Constanța. Tatăl îi dispăruse din viață, încă din timpul facultății în urma unui cancer esofagian necruțător, iar mama rămasă singură avea nevoie de ea. La început a încercat să-și găsească un loc de muncă în domeniul în care își luase licența, dar nu l-a găsit la nicio firmă privată. Printr-o împrejurare norocoasă a
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
între două inimi Plouă cu singurătate. Plouă între doruri stinse Vorbele demult uitate. Ochii tăi sunt numai lacrimi, Ochii mei - cărări bătute... Am pierdut iubirea toată, Am uitat ce nu se uită... CÂT AM IUBIT Pustiu și rece trece timpul... Necruțător, mereu grăbit... El s-a oprit doar pentru-o clipă - Atât cât ambii am iubit. Atât cât n-am cerșit iubire, Săruturi și îmbrățișări, Cât n-a contat ce va fi mâine, Cât n-a durut ce a fost ieri
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Viața unui adolescent premiant, bolnav de o formă rară de cancer, depinde de fiecare dintre noi Cristian Filip, un elev premiant, în vârstă de 15 ani, se luptă din răsputeri cu o formă rară și necruțătoare de cancer, care îi pune viața în pericol. Intrat primul pe listă la liceu, adolescentului i s-a făcut rău în prima zi de școală, iar medicul din Brăila, care l-a consultat, l-a trimis de urgență la Spitalul
VIAŢA ADOLESCENTULUI PREMIAT, CRISTIAN FILIP, DEPINDE ŞI DE NOI ! de TĂNASE TASENŢE în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370502_a_371831]
-
parcă într-o clipită. Am fost întâmpinați de artist și s-au făcut câteva fotografii la intrare, mai apoi în interior, printre tablouri. S-au scris multe impresii în cartea de vizită și, pentru că toată capitala gemea surd de căldura necruțătoare, am hotărât să ne retragem undeva, la răcoare. Unde era mai aproape și bine? În Cișmigiu, desigur! Cafea și bere. Nu era nevoie de ceva în plus. Nici apa nu se recomanda în acele clipe. Amintiri se derulau cu repeziciune
PRINTRE PLĂCUTE AMINTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370562_a_371891]
-
spui că ai suferit cumplit la moartea lui.” (p.21) Unul din mentorii săi, profesorul Ivan Evseev, alias Unchiul Vanea, cel mai strălucit slavist al UVT, care a pus bazele predării disciplinei Semioticii la Timișoara, se stinge secerat de un necruțător cancer al laringelui în 2008. Cu moartea lui, notează cu durere în suflet naratoarea, „S-a răsfoit cartea unui OM-SIMBOL.” (p. 164) În același fatidic an, au mai trecut la cele veșnice Doina Comloșan, G.I. Tohăneanu și Dumitru Crașoveanu. Nu
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
în timp ce, însuflețite parcă de flăcări, reprezentările se materializează și îl sfâșie cu ghearele și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită crucea Mântuitorului. Este vorba
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
fiind prieteni din același cin nobiliar, pentru că, prietenia în luptă, era considerată și ea o virtute. Aici, exemplele lui Achile și Patrocle, sau Castor și Pollux, era favorite. Lecțiile și antrenamentele erau foarte dure, iar batjocora față de cei slabi era necruțătoare. Astfel putem explica de ce regii sau comandații militari, de orice rang, erau bărbați căliți, lipsiți de beteșuguri. Iar pentru un rege, la urcarea pe tron, multă vreme, integritatea fizică, era o condiție sine qua non. Putem aminti, specifică orientului, deci
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
de mesaje purtătoare, însoțesc vorbe alese. Mărțișorul e prețuit și însemnătate are, când din iubire-i dăruit, cu tandrețe și candoare. Câtă vreme-i prețuită tradiția-n sărbătoare, ființa dragă-i iubită, cu sau fără mărțișoare. Cu-al său destin necruțător, mama-i ca un dar de suflet. Când poartă ghiocei în păr și tristeți ascunde-n zâmbet. Numai cugetu-i rămâne curat, ca cel de fecioară. Să se dăruie-n destine, cu simbol de primăvară. Dar sentimente materne cu nostalgii de
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]
-
RTv), „Băsescu, un nou atac la Iohannis” (dcnews), „Victor Ponta, mesaj de ultimă oră pe Facebook.” (A3), „Ești un cocălar! Să-ți taie ăia capul...” (RTv), „Carmen Iohannis și-a angajat al patrulea creator de modă!” (B1), Victor Ponta, ATAC NECRUȚĂTOR la Klaus Iohannis” (A3), „Răsturnare de situație în PSD” (Realitatea Tv), „LOVITURĂ DURĂ pentru IOHANNIS!” (RTv), „Mișcarea de care se temea FMI” (A3), „BULUCEALĂ pe scaunul lui Ponta.” (A3), la care revin, periodic vechile teme-sperietori „meteoritul, vine meteoritul!”, „canicula/ vijelia
TABLETA DE WEEKEND (124): TRĂIASCĂ ISTERIA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369756_a_371085]
-
și îmi lăcrimează ochii... Acum cîteva zile, soarta ne-a lovit, din nou... cu o mare și dureroasă pierdere... O rudă, foarte apropiată nouă, ne-a părăsit, în liniște, fără a se plânge de dureri (deși suferea de o boală necruțătoare), luînd calea... veșniciei. In aceste zile am simțit aceeași durere, tristețe și apăsare în suflet... Suferim, plângem, ne amintim de orice moment trăit alături de ființa ce ne-a părăsit... Dar, moartea mea...? Niciodată nu am gândit la mine, la... Sfârșitul
MOARTEA MEA... NU MĂ DOARE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369753_a_371082]
-
menționate de doamna Harțuche, lacrimile îmi umpluse toată culoarea ochilor. Știam din sursă foarte sigură de la o persoană care l-a ajutat a ajunge la un mare spital din București pentu o investigație temeinică, că Ion suferă de o boală necruțătoare. Nu spusesem nimănui despre acest lucru fiindcă promisesem, și nici nu puteam crede ! Cei din preajma mea, prieteni foarte cunoscuți, mă tot întrebau ce am. Le-am răspuns că nu-mi este prea bine... Pereții Galeriilor De Artă, erau toți tapetați
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
parcă în gropi încet, încet, m-ama apropiat de el. L-am apucat de braț și totuși continua să aibe aceiași expresie pe chip. În acel moment mi-am dat seama că drumul cel drept și adevărat este mai curând necruțător. Mă feream să-l privesc în ochi pentru a nu le citi amărăciunea. Știam că lacrimile mele vor curge șiroi din milă și durere pentru un suflet care mi-a fost mereu aproape. Văzându-mă cu întârziere în fața lui, chipul
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
mi ușurez sufletul. La atelierul lui nu am mai ajuns așa cum îi promisesem, ultima oară când ne-am văzut. Nu am putut să-mi înving sentimentele de tristețe, de milă și regret aflând cu mult timp în urmă desire boala necruțătoare care pusese stăpânire pe el. Cu puțin timp înainte de moarte, m-am hotărât să merg la spital pentru al vedea. Pe hol, m-am întâlnit cu mama lui care, văzându-mă, a început să plângă transmițându-mi și mie același
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
a găsit pe dumneavoastră amatori să-l înfiați, iar pe numele copilului după ce devenea Pleșoianu, urma să se emită un certificat de deces, din cauze naturale, care l-ar fi făcut pe unchi stăpânul absolut al averii nepotului. O boală necruțătoare la pus la pat pe Corcoduș, unchiul băiatului, din nefericire acum este într-o stare critică. Cu ultimele forțe Florea Corcoduș a dat o declarație prin care recunoaște că Pleșoiu Gheorghe este nepotul său și singurul moștenitor al averii. Crina
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
zări nesfârșite. Și inima-mi plânge de jalea frunzelor. Pe covorul lor aștern lacrimă de dor. Vântul rece suflă prin copaci desfrunziți, când de iubite frunze au fost părăsiți. În rădăcini coboară dorul frunzelor, prin iarnă să-și ducă destin necruțător. Speranța vieții din muguri să răsară, cu iubirea renăscând în primăvară. © Maria Filipoiu 22.09.2014 Referință Bibliografică: VALSUL FRUNZELOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1374, Anul IV, 05 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]
-
reușit să metamorfozeze viziunea critică a lui Ion C. Pena asupra economiei de concepție socialistă într-o lucrare literară care merită citită și apreciată la nesfârșit pentru satira subtilă, de factură swiftiano-orwelliană: Moneda fantazienilor. O satiră subtilă, dar atât de necruțătoare și de bine argumentată, încât, citind-o, înțelegi de ce acest autor dispărut de timpuriu, după o viață chinuitoare, marcată de lipsuri și eforturi continue, a ajuns în „fondul special (S) - interziși” al cenzurii comuniste. Acest lucru însemna că nici măcar lectorii
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
62 DE ANI ! Autor: Mariana Brăescu Silveștri Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Astăzi, 19 martie 2015, ARTUR SILVEȘTRI (19 martie 1953 - 30 noiembrie 2008) ar fi împlinit 62 de ani! Dacă... Dacă boală necruțătoare nu i-ar fi curmat firul vieții pământene atât de brusc și atât de devreme, frângându-l în plină perioadă de maturitate și efervescenta creatoare. Dacă nu s-ar fi consumat, poate, prea mult, prea intens, pentru prea multe țeluri
ARTUR SILVESTRI AR FI ÎMPLINIT 62 DE ANI ! de MARIANA BRĂESCU SILVESTRI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370196_a_371525]
-
câmpul de luptă din Sciția, făcând de râsul geților mult trâmbițata forță a Romei!). Dar tu, Valeriane, care față de slujitorii lui Dumnezeu ți-ai dat în vileag aceeași sete de sânge: și la tine s-a văzut până la urmă aceeași necruțătoare judecată când, prins în luptă și dus legat (cu toată mantia ta de purpură și celelalte însemne ale demnității împărătești), Sapor-regele perșilor- a poruncit să fii jupuit (de viu) și îmbălsămat, spre a le fi (altora) de-a pururi pildă
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
șfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsat Și ați pângărit iubirea și sângele sacru vărsat! Decebal , Viteazul, Ștefan, Țepeș cel de toți temut, Se ridică din istorii peste TIMPUL ce a trecut. Glasul lor se zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rațiunea îi apasă ... Ce-ați făcut din țara lor? Referință Bibliografică: TIMPUL / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1766, Anul V, 01 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TIMPUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353288_a_354617]
-
românilor, oriunde s-ar afla ei. Spre detractorii neamului, spre năvălitori, spre străinii veniți în țară cu gânduri rele de îmbogățire prin speculă ori prostirea populației prin minciuni și tot felul de elucubrații doar de ei știute, Eminescu a devenit necruțător, demascându-i direct așa cum o face în poezia Doina: ”De la Nistru pân-la Tissa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la mare Vin muscalii de-a călare, De la mare la Hotin Mereu calea
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
cu un premiu special al Ministerului Culturii, pentru cea mai bună realizare scenică a anului.(Gheorghe Șvitchi , În luminile rampei) Ulterior, scriitorul Petru Cărare a prezentat acestei trupe de teatru un reportaj satiric pentru oamenii serioși, piesa “Străinul”, o satiră necruțătoare, împotriva carierismului. O altă piesă originală a lui Arhip Cibotaru “Frunza de la urmă” a văzut lumina rampei în stagiunea XVI a Teatrului Vasile Alecsandri din Bălți, eroul central Moș Terinte, premiera fiind, de fapt, debutul scenic al scriitorului. (Regia artistică
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
scris cu acea eleganță firească omului Radu Tudoran avea să fie complet ignorat din două motive, care erau total opuse politicii noului regimului de la București controlat de Kremlin. Unul era spațiul evocat, Basarabia iar al doilea era, desigur, analiza lucidă, necruțătoare și critică a lumii panslaviste, adică a lumii aflate sub controlul rus-sovietic. „Un port la răsărit” consfințea nu numai un debut strălucit, ci reprezenta romanul care tăia un drum nou în epica românească, un moment de referință în evoluția genului
RADU TUDORAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354247_a_355576]
-
ca generalii ce s-au predat erau de diferite naționalități: cinci erau unguri, care nu prea știau bine să vorbească ungurește, trei erau germani, doi armeni, un croat și un sârb, nici asta nu a mai făcut vreo diferență în fața necruțătorului Haynau . Generalul Bem, deși rănit în luptele de lângă Cetatea Timișoarei, nu acceptat ideea prizonieratului și din nou a ales vechea lui cale de a dispărea cu un moment mai devreme din năpastă. Împreună cu o mână de combatanți devotați a trecut
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
blestem, Pași neritmați, vis de-mprumut , nori de-ndoială în priviri, Calești de freamăt, zbor tăcut în răsărit de-nchipuiri. Poveste pusă-n acolada de zei păgâni, străini și goi, Amestec de pelin și cer cu îngeri răstigniți în noi, Necruțătoare neiertări, inseparabile visări, Vers necitit dintr-un poem, definitive neuitări. Eu, licuriciul unui vis, parfum de lotus pătimaș, Răscumpărat de-un curcubeu, salvat de vânt și ger vrăjmaș, Nedivizat de stări de fapt, de legi proscrise sau furtuni, Iubind etern
ANOTIMP CU PLOI DE MACI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353812_a_355141]
-
pe alții se creadă) că e paradis. În încheiere, avem a consemna trimiterile la existența indiferentă, la viața diurnă, cu întâmplările ei bonome, plate (nici bune, nici rele, celebrele adiafora), unde, însă, ochiul lucid și expert al artistei surprinde veghea necruțătoare a reptilei de la începutul vremii și al vremurilor. Să se observe, spre exemplu, în Cafea cu papagal, similitudinea izbitoare dintre privirea personajului situat în stânga tabloului (din perspectivă frontală) și teribila căutătură a șarpelui din Primul păcat. (Și dinții aceluiași șarpe
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]