5,468 matches
-
Însă don Francisco nu era dispus s-o treacă cu vederea: O să-mi ung versurile cu slănină să nu poți mușca din ele, Gongorilă... Începu să improvizeze chiar acolo pe loc, În echilibru instabil, nelăsând mânerul din palma crispată, pe când necunoscuții dădeau să-și ceară scuze, iar căpitanul și ceilalți meseni Îl țineau pe don Francisco, Împiedicându-l să tragă spada și să se repeadă la tipii ăia doi. — Asta-i o insultă, pe legea mea! zicea poetul, sforțându-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
făcea veacul la biserica alăturată, San Pedro y San Pablo. Bunătatea-i Înnăscută și latinismele lui savante acționau ca un sedativ puternic, pentru că pe acestea din urmă obișnuia să le pronunțe pe un ton plin de bunăvoință. Însă cei doi necunoscuți nu știau latinește, iar rima aceea cu hidalgii și nădragii era prea greu de Înghițit. Pe deasupra, mijlocirea bunului cleric era subminată de ironiile acide ale Licențiatului Calzas: un clănțău de avocățel deștept, cinic și potlogar, asiduu prin tribunale, specialist În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
unei acțiuni din cele care a doua zi apăreau prin oraș publicate În foile de Avisos (Înștiințări) și Noticias (Știri). Iar căpitanul Alatriste, În ciuda eforturilor de a-și potoli prietenul, Începea să accepte ca inevitabilă Încrucișarea oțelurilor În stradă cu necunoscuții, pentru a nu-l lăsa singur pe don Francisco În atare Împrejurare. — Aio te vincere posse, conchise Dómine Pérez resemnându-se, pe când Licențiatul Calzas Își ascundea râsul, cu nasul Într-o stacană cu vin. Cu un suspin adânc, căpitanul dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de Îndoială asupra rezultatului. Se puneau rămășaguri câte lovituri de spadă vor apuca să dea străinii, care nu știau cu cine au de-a face. Prin urmare, căpitanul, deja În picioare, mai bău o gură de vin, se uită la necunoscuți În semn de scuză că lucrurile merseseră prea departe și făcu din cap un gest spre ușă, ca să nu paradească taverna lui Caridad Lebrijana, care părea sincer preocupată de starea mobilierului ei. — La dispoziția domniilor voastre. Ceilalți Își Încinseră și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
a escorta vreun fante spilcuit, pentru ca fratele iubitei să nu-l Înjunghie la colț de stradă, sau de a reteza urechile cuiva din Însărcinarea unui creditor. Ori vei Începe să bați bordelurile și tripourile, ca să-i ușurezi la cărți pe necunoscuți și pe popii care toacă banii din cutia milei sau din pantahuza Sfântului Eufrasio... În doi timpi și trei mișcări o să dai iar de bucluc: o Împunsătură de spadă, un scandal, un denunț. Și iar o iei de la capăt. Trase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
strălucitori, pe care candelabrul de pe jos Îi lumina scoțându-i din umbră și Împrumutându-le o expresie amenințătoare și fantomatică. Cu o privire de expert, Diego Alatriste remarcă cizmele de piele și vârful spadei care ridica puțin, la spate, capa necunoscutului. Ținuta lui era aceea a unui spadasin sau a unui soldat. Nici unul nu-i adresă celuilalt cuvântul, ci rămaseră acolo nemișcați și tăcuți de o parte și de alta a candelabrului care Îi lumina de jos În sus, studiindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu tălpile bine Înfipte În dușumea, hotărât să nu se lase impresionat nici de o Excelență, nici de Pontifex Maximus. Nu-i plăcea să primească banii În rate, nici să fie probozit, noaptea și la lumina unui felinar, de doi necunoscuți care se ascundeau după niște măști și nici măcar nu plăteau peșin. Însă colegul lui cu fața ciupită de vărsat, mai puțin exigent, părea interesat de cu totul alte chestiuni: — Cum rămâne cu pungile celor doi ageamii? Îl auzi Întrebând. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
unor stafii tăcute: Intrai În casă, dar aicea sfada petelor pe pereți menea pieirea; Încovoiată-i cârja bătrânească. Învinsă-n vârstnicie-mi simții spada, și n-aflai colț să-mi odihnesc privirea, care de moarte să nu-mi amintească. Niște necunoscuți tocmai intrau În tavernă, și Diego Alatriste Își puse mâna pe brațul poetului, liniștindu-l. „Care de moarte să nu-mi amintească!“, repetă don Francisco În chip de concluzie, abătut și Însingurat, așezându-se și primind noul clondir pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
vâlvă; Însă influențele lui Guadalmedina Îl puseră la adăpost pe ucigaș. Cu toate acestea, neplăcut impresionat, Alatriste avusese timp să ia cu sine amintirea spaimei de pe fața palidă a tânărului care nu dorea câtuși de puțin să se bată cu necunoscutul acela cu mustață țanțoșă, ochi Înghețați deschiși la culoare și aspect amenințător; dar care s-a văzut silit să scoată spada fiindcă amicii lui și doamnele Îl priveau. Fără altă introducere, căpitanul Îi străpunsese gâtul cu o lovitură simplă descriind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
altul, se așteaptă la ceva neplăcut. După primele cuvinte, păru a se destinde puțin, când l-am asigurat că nimeni nu Întrebase de el, nici În timpul nopții, nici de dimineață. Lebrijana Îi spuse același lucru și În privința tavernei: nu tu necunoscuți, nu tu Întrebări. Apoi, când mă depărtasem nițel, am auzit-o Întrebându-l Încet În ce daraveri necurate se vârâse iar. M-am Întors să mă uit la ei pe furiș, cu urechea ciulită; dar Diego Alatriste era din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
torturez mintea cu corespondențe și articole. Nimeni nu mi le citește. Ele nu mă privesc. Conțin prea puține. Romanele lui Balzac, m-a învățat bunicul, conțin mai mult de patru mii de oameni. într-o după-amiază din primăvara trecută un necunoscut a venit până la modesta mea casă de pe munte. Avea bocanci grei, ținea în mână un baston și era îmbrăcat într-o salopetă cu pete, provenită din depozitele armatei. S-a prezentat și a spus: Nu peste mult timp are loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Așa a început cunoștința noastră ca să nu spun prietenia. El venea tot mai des la mine după-amiaza, cel mai adesea cu o carte în mână. Cartea era mereu aceeași, Cugetările lui Blaise Pascal. Acest filozof, relativ uitat și cu totul necunoscut în interiorul Västerbottenului, a devenit veriga care ne-a unit. în ceea ce mă privește, până atunci avusesem doar cunoștințe superficiale despre Pascal, dintr-o conferință a lui Ingemar Hedenius pe care o auzisem la radio. Dar acum sunt convins că tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
arest; și a lui putea să fie umbra, susțineau câțiva. Cei mai mulți nu zăreau nimic, au fost puse pânde; vreme irosită... Apoi a umblat vorba că terfeloagele acelea scrise într-un grai necunoscut fuseseră furate de către un pelerin. Nimeni altul decât necunoscutul care îi adusese Ceasornicarului porumbeii, în noaptea aceea cu viscol. Aproape fiecare localnic știe o istorie adevărată a celor petrecute. PAGINĂ NOUĂ SINDROMUL G. Într-o dimineață, privindu-se în oglinda mare cât un stat de om, fixată în capătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
dea nimeni dreptate. Adevărul trebuie spus în șoaptă, altfel obții efecte contrare. Nu-ți pasă, o să-l strigi. Chiar dacă îți vei pierde prietenii. Nici nu ai. Decât cunoscuți. Colegi. Străini. Vă despart baraje. Baricade. Teritorii. Lumi. Necuprinsuri. Te vor bloca necunoscuții. Și așa o fac. Subtil, brutal, în toate felurile. Te-ai săturat. „Circul! Ajunge cu tot circul ăsta! Cât credeți că o să vă mai suport scamatoriile? Cât o să mai scoateți panglici din jobene și iepuri din sân? Teorii din mâneci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
-i întâmplătoare. în popor se crede că dincolo te întâmpină faptele proprii, bune, rele, căldicele, milele și iubirea către cei de lângă tine, aici pe pământ. Ca unui egal înțelegător și hâtru ce-ți face trecerea mai lină din peisaj în necunoscut, i te poți adresa flatarisindu-l cu o expresie modernă și care trebuie să aibă efect bun: ,Luntrașule Charon, hai patroane,/ să așteptăm măcar până mâine...", el intervine cu îndemnuri prețioase de ultim moment: ,Hai, omule, fii isteț și vino cu
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
numere. Primitivii foloseau cele 10 degete de la mână și două de la picioare pentru a arăta un număr, deoarece nu puteau să numere decât până la 12. Ceea ce se afla dincolo de acest număr, era un mister impenetrabil pentru ei. Deci frica pentru necunoscut s-a transformat în superstiție, odată cu trecerea timpului. Conform altei teorii, 13 reprezintă feminitatea. Unii cred, că preoții au dat un sens negativ deoarece corespunde cu numărul de menstruații pe care îl au femeile în decursul unui an. De asemnea
Teorii conform cărora vineri, 13 este considerată zi ghinionistă. Tu ai avut ghinion vreodată în această zi? () [Corola-journal/Journalistic/70040_a_71365]
-
Al Pacino va interpreta în lungmetrajul "Gotti: Three Generations" rolul unui mafiot care a existat în realitate, Aniello "Neil" Dellacroce. Actorul american în vârstă de 71 de ani, care era practic un necunoscut înainte de a fi distribuit în "Nașul" în 1972, s-a alăturat distribuției filmului "Gotti: Three Generations", în care va interpreta rolul lui Neil Dellacroce, asociatul și mâna dreaptă a mafiotului John Gotti, capul clanului Gambino, scrie . Al Pacino a fost
Al Pacino este din nou gangster. Va juca în filmul "Gotti: Three Generations" () [Corola-journal/Journalistic/70075_a_71400]
-
fond aceea (spunea foarte exact Ibrăileanu) de a viola secretul vieții. Conține opera, dincolo de suprafața ei materială, sugestia unui astfel de secret, mai important decât toate, își propune ea (cu sau fără știrea autorului) să execute acel salt eroic în necunoscutul care ascunde în sine posibilitatea divulgării, latența și așteptarea revelației ? Iată întrebarea criticii." (pag. 1) La Raicu, dincolo e investit abil cu o semantică imanentă. Dincolo de literatură va trebui, deci, înțeles, ca înăuntrul literaturii. Doar că într-o zonă mai
O cale de acces by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7011_a_8336]
-
pe care Providența mi le-a scos în cale, Tomas Spidlik, iezuitul morav, un fel de avva la Roma, Marko Ivan Rupnik, artist, teolog, ambii traduși cu numeroase volume de spiritualitate. - Ați avut experiențe de viață în care niște simpli necunoscuți (nu literații!, nu oamenii bisericii!) să se fi transformat, pentru dumneavoastră, în mesageri ai Providenței? - Am trăit astfel de întâmplări cu sensul ascuns. De pildă, un taximetrist sârb a acceptat să mă ducă de la Belgrad la granița cu Croația, într-
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
interesat sensibilitatea mea poetică (Marin Sorescu, Marin Preda, Ana Blandiana). Doresc să vă prezint câteva poezii pe care le-am scris și mi-au fost traduse în românește de Andreea Florea. "Ignorantă devii/ cunoașterea mea// nu-i de înțeles/ un necunoscut// între viață/ și durerea mută" (Rugăminte); Acestea și multe altele astăzi știm/ că nu sunt adevărate.// Pentru mult timp/ noi am crezut/ și mulți au murit/ fără să știe.// Până acum/ nu evoluase/ necunoscutul." (Notă la piciorul paginii); Noaptea/ dezbrăcăm
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7373_a_8698]
-
mea// nu-i de înțeles/ un necunoscut// între viață/ și durerea mută" (Rugăminte); Acestea și multe altele astăzi știm/ că nu sunt adevărate.// Pentru mult timp/ noi am crezut/ și mulți au murit/ fără să știe.// Până acum/ nu evoluase/ necunoscutul." (Notă la piciorul paginii); Noaptea/ dezbrăcăm haina/ de ceremonie// devenim adevărați/ eterni/ în corpul nostru nud.// Noaptea/ ascunși de lume/ suntem toate popoarele." (Noaptea); "Singurătatea mea/ îmi alinți/ ca și vântul frunza.// mergând cu tine/ iubirea mea/ îmi voi salva
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7373_a_8698]
-
state. Cartea, un ghid de factură turistică, apare în Editura "Vremea", din Capitală, care tipărește, de altfel, o colecție de ghiduri, pe țări și orașe. Autorii, Santo Cilauro, Tom Gleisner și Rob Sitch, australieni, se pare, îmi sunt cu desăvârșire necunoscuți - vina e împărțită. Molvania? "Iată ghidul indispensabil pentru descoperirea uneia dintre țările cele mai subestimate din Europa de Est." Cunoscută odinioară doar de către istoricii specializați în războaie și de traficanții de droguri sovietici, "această republică începe să fie în sfârșit descoperită de
Din Vodenia în Molvania by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7377_a_8702]
-
ATP, a uimit lumea tenisului mondial după ce l-a eliminat pe Rafael Nadal, locul 1 ATP, în optimile de finală ale turneului de la Wimbledon, scor 7-6 (7/5), 5-7, 7-6 (7/5), 6-3. De atunci, toată lumea se întreabă cine este necunoscutul care a reușit să îi dea o astfel de lovitură celui care, alături de Novak Djokovic, domina tenisul mondial al ultimilor ani, potrivit news.com.au. În vârstă de doar 19 ani, Nick este văzut de legenda americană John McEnroe drept
NICK KYRGIOS, copilul minune care l-a învins pe Rafael Nadal. Cine este australianul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/73802_a_75127]
-
Covrig Roxana În urmă cu ceva timp, o știre din Daily Mail explica cum o femeie a fost convinsă să-și dea datele contului din bancă unor necunoscuți. Hoții preferau cardurile Visa. Escrocheria a ajuns în România, dar mult mai șiret concepută. Poate afecta sute de oameni, deținători ai cardului Visa. Totul se desfășoară pe pagina de Facebook numită "VISA Romania" (Vezi aici pagina). Pagina copiază coperta, imaginea
Atenție! Cea mai mare escrocherie a ajuns în România by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/74032_a_75357]
-
Filiala Iași a Arhivelor Naționale, precum și un studiu introductiv (N.I. Herescu - o carieră, un destin), destul de întins, de aproape 20 de pagini. Acest volum, deși există în marile biblioteci și e semnalat de mai multe ori pe internet, a rămas necunoscut domnului Mihai Sorin Rădulescu. Dacă domnia sa l-ar fi deschis, ar fi găsit acolo corijate o serie de inexactități ce persistă în "marile instrumente de istorie literară" (data nașterii, de pildă, etapele activității scriitoricești și universitare etc.), ar fi găsit
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]