1,146 matches
-
Național, 20 mai 2005) Levantu’ din fire n-are lecuire În afara celor concepute ca mijloace de represiune, nici o instituție nu este, în sine, nedemocratică. De la cimitire la bordeluri, de la biblioteci la cherhanale și de la universități la aeroporturi, caracterul democratic ori nedemocratic al unei instituții e dat de oamenii care o populează. Nu instituția în sine are o mentalitate; mentalitatea este a oamenilor care sunt instituția cu pricina. Fără oameni, instituția e o abstracțiune. Și o abstracțiune nu poate fi nici democratică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
unei instituții e dat de oamenii care o populează. Nu instituția în sine are o mentalitate; mentalitatea este a oamenilor care sunt instituția cu pricina. Fără oameni, instituția e o abstracțiune. Și o abstracțiune nu poate fi nici democratică, nici nedemocratică. Dezastrului financiar și administrativ al Uniunii Scriitorilor - niciodată înfruntat cu metode adecvate - i-a pus capac ceea ce ar trebui să fie un dezastru moral. Numai că suntem Levant, adică o umanitate șarmantă al cărei modus operandi este „lasă-mă să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
conduce unitatea anticorupție de acolo. Afganistanul este foarte corupt, în primul rând din cauza ajutorului occidental, pentru că, acolo unde sunt așa de mulți bani occidentali, din care puțini ajung unde trebuiau să ajungă, corupția este cauza. Teroarea organizată sau aceste regimuri nedemocratice, dar ideologic coerente atrag oamenii ; șaria și califatul îi atrag pe oameni. După părerea mea, modelul e o formă de naționalism arab, e un fel de a spune : „Valorile noas‑ tre trebuie să fie cele pe care ne organizăm, și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
politica să schimbe cultura și să o scape de sine, 2006). Problema care trebuie să fie adresată, și care nu este deloc ușoară, este cum anume poate ordinea politică și procesul politic să opereze într-o cultură dominată de principii nedemocratice sau doar cvasidemocratice. Poate politica să schimbe acea cultură într-una care să susțină democrația, în loc să i se opună acesteia? "Adevărul central al conservatorilor este că nu politica, ci cultura determină succesul unei societăți. Adevărul central al liberalilor este că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
democratizare, de vreme ce aceasta din urmă presupune intenția de a construi un regim democrat (intenție care i-a lipsit Rusiei). În orice caz, Rusia a început să se reafirme în regiune, folosindu-se în acest scop de un model de guvernare nedemocratic. Criza economică ne împiedică să anticipăm corect deciziile pe care le va lua Rusia, decizii care s-ar putea să fie ceva mai agresive, deoarece conducerea rusă ar putea vedea criza economică drept o posibilitate de a ralia statele din
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
h. C. Julius Zimberlan, nu este decât o îndatorire de minimă etică să facem și portretul avocatului Ludovic L., asta pentru că Justiția suverană îi dă fiecărui personaj posibilitatea de a se apăra ajutat de un specialist. Doar în statele profund nedemocratice, acest drept este neglijat. Vom arăta, așadar, cine este avocatul Ludovic L., fără a-i da numele întreg, spre a nu putea să fim acuzați de publicitate mascată. Așa că îl vom menționa doar drept Ludovic L., deși pe el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
an, nici măcar pentru noi nu părea o naivitate să credem că sunt șanse să trăim mai bine pe dimensiunea noastră civică. Cei ce au câștigat alegerile jucaseră rolul real de opoziție și cel de comunitate de veghe în raport cu toate derapările nedemocratice ale fostei guvernări. Păreau foarte atașați de societatea civilă. Au fost atât de atașați încât au monopolizat-o ca imagine via Alianța Civică, iar mass-media și cea mai mare parte a sindicatelor i-au sprijinit intens. Democrația, ca și instaurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
o extindere cvasitotală a monolingvismului și să se izoleze în propria comunitate educațională: în școli, în loc de clase; în universități, în loc de facultăți. Ceea ce este interesant e că, deși invocă democrația și drepturile omului, aceste grupuri pot manifesta la rândul lor tendințe nedemocratice, vezi de exemplu tendința UDMR de a pune monopol pe statutul de minoritar, inclusiv când deține portofoliul Minorităților și când are secretar de stat în MEN și tendința etniei rome de a căpăta drepturi speciale în condițiile în care își
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
depindă de voința altor oameni, ci de legi. Puterea nu trebuie să fie arbitrară, ci ea trebuie să rezulte din faptul că cetățenii, indiferent de poziția lor socială, se supun legilor și numai lor. Doar așa poate fi împiedicată guvernarea nedemocratică și supunerea la capriciile indivizilor care conduc. Principiul fundamental este acela că orice individ, indiferent de statutul și relațiile sale, trebuie să fie condus și judecat la fel ca toți ceilalți. Lipsa privilegiilor în fața legii este fundamentală. Nu contează nici un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
4) logica dominației, cea prin care justificăm subordonarea, distribuția inegală a puterii sau chiar lipsa de putere. Cred însă că Warrenxe "„Warren,Kareen" ignoră partea pozitivă a „puterii asupra puterii”. Există forme autoritare, coercitive de impunere a democrației în comunități nedemocratice. În acest sens, de exemplu, intervenția trupelor ONUxe "„ONU" în țări cu regimuri fundamentaliste este menită să așeze bazele democratice, inclusiv să submineze regimul de oprimare a femeilor. Acest tip de valorizări (dualist-ierarhice) se regăsesc în calitate de fundamente culturale pentru „naturism
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
prin excelență patriarhatulxe "„patriarhat", așa cum pentru liberali (de stânga, centru sau dreapta), inamicii comuni sunt colectivismulxe "„colectivism", dirijismulxe "„dirijism", autoritarismul, planificarea centralizată. Or, deocamdată, patriarhatulxe "„patriarhat" este forma de puterexe "„putere" care modelează relațiile de gen, mai ales în comunitățile nedemocratice și în cele în care feminismul nu l-a contestat cu succes. Voi defini schematic patriarhatulxe "„patriarhat" ca ideologiexe "„ideologie" (tacită sau explicită) potrivit căreia ceea ce gândesc, exprimă și produc în genere bărbații este mai important, mai apreciat și mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
conceapă. Este un patriarhatxe "„patriarhat" cu „față umană”, chiar și cu un conținut feminist. Este aceasta un rău în sine? De bună seamă, nu este. Cred că trebuie să distingem între puterexe "„putere" (în sens de dominație) democratică și putere nedemocratică. Dominația poate să fie folosită și ca să-i subjugi pe alții, dar și ca să inițiezi sau să menții democrația, inclusiv mișcările de emanciparexe "„emancipare" (Yeatmanxe "„Yeatman,Anna", 1997, p. 199). În acest sens, intervenția UE în procesul de aderare înseamnă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și ne pun banda cu „asta cere publicul“. Sunt, vezi bine, posturi comerciale și se în chină la ceea ce „cere piața“. De fapt, lucrurile stau exact pe dos: înainte să dicteze preferințele publicului, cea care dă tonul în mod total nedemocratic și fără să țină cont de realitățile pieței este însăși oferta. Aceasta influențează apoi și cererea. Sunt destule cazuri în care televiziunile, animate de rațiuni subterane, au impus publicului tot felul de indivizi care nu erau ceruți de nimeni. Așa
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să nu dai doi bani pe opțiunile (cel puțin la fel de onorabile) ale altora. Și e de prost gust să declari, în aceeași frază, că Hobbes e inconturnabil, dar Scripturile sunt o farsă. 2. Nu șade bine să gândești discriminatoriu și nedemocratic, condamnând la deriziune credința unei majorități. Nu se cuvine să faci turnee în lumea arabă cu parodii la Coran, să faci bășcălie de Vishnu sau de Buddha în India, să batjocorești pe Moise în mediul iudaic, și nici măcar să pretinzi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și s-o recâștigi, să capeți atâta libertate câtă acoperire în responsabilitate ai. Nu e indiferent cine e liber. Îndrăznesc să spun că miș carea (prea) liberă a anumitor personaje pe scena publică mă neliniștește. Mi-ar plăcea, în chip nedemocratic, să-i știu mai îngrădițiă Constat, pe de altă parte, că cei care au reușit să se păstreze liberi în condițiile universului totalitar sunt liberi cu mai mult talent și cu mai multă grație în universul post-totalitar. Cine a ignorat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și un nou regim. Gazetarul Darie Novăceanu, de exemplu, a sprijinit și lăudat, cu aceeași ardoare ce l-a caracterizat în vremurile construcției socialismului, noul regim Iliescu. În anul tulbure 1990, în ziarul Adevărul, acesta a încurajat măsurile dure și nedemocratice ale lui Ion Iliescu împotriva opoziției. O parte însemnată a foștilor lingăi de partid nu s-a mulțumit cu gazetăria în sprijinul noului regim, ci și-au descoperit chiar vocații politice. Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor (cei ce formează, împreună
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Principalii lideri ai studenților au fost bătuți și arestați, refuzându-li-se până și dreptul de a avea opțiuni politice. O întrebare firească este aceea: cu ce au greșit acești tineri? Pentru că s-au opus corupției din politică și alegerilor nedemocratice? Pentru că n-au dorit să li se confiște Revoluția de oameni care i-au deturnat idealurile, înlocuindu-le cu interesele personale și de grup? Nu întâmplător împotriva tuturor disidenților (potențiali conducători ai României) s-a declanșat atunci o vastă campanie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
determinism de tip economic, ci de dezvoltarea unui set coerent de norme, proceduri, legi, instituții publice. Nimic nu se va întâmpla de la sine, doar pentru că așa ar trebui. Se știe ce trebuie făcut, dar forțele politice ale stângii, democratice sau nedemocratice, sunt în imposibilitate logică și pragmatică de a dezvolta capitalismul.” În final, același autor mai adaugă: „În loc să se orienteze către coagularea unei mișcări liberal populare, care să vină cu un program credibil de cucerire a puterii și de guvernare, PNL
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
interbelică, a făcut în asemenea fel încât să câștige toate alegerile organizate între 1946-1989. Caracterul direcționar și inutil al acestor consultări populare era evident. Partidul nu s-a mulțumit doar să legitimeze prin vot o alegere neligitimă prin caracterul ei nedemocratic. Partidul nu dorea atât să reprezinte societatea, cât să devină societatea însăși. De asemenea, acest partid a strâns mai bine de 30% din populația adultă. În afară de aceasta, a instituit o rețea de structuri (organizații ale democrației și ale unității socialiste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
întrebare cu privire la direcția spre care conduceau pașii parcurși, la unele acțiuni care nu prea apăreau ca reflectând "voința întregului popor". Astfel, era privită cu neîncredere mimarea unei judecăți drepte a celor vinovați de înfometarea populației României și de instalarea complet nedemocratică a unui grup de semidocți, pe ici pe colo chiar sfertodocți, la congresul ordinar al p. c. r. din noiembrie 1989, dar credincioși până la condiția de supunere necondiționată față de familia domnitoare, condusă în ultima perioadă de fapt de o analfabetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Dan Pavel și Iulia Huiu, care identifică drept marea problemă a politicii românești de după 1989 „coexistența și clivajul legitimităților”, constată, absolut corect, că în România „naționalismul avea să fie folosit după 1989 atât de partide democratice, cât și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. în istoria CDR ș...ț partidele vor încerca să-și câștige legitimitatea jucând cartea naționalistă în raport cu UDMR” (p. 107). Fără îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul în România postdecembristă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Cu alte cuvinte, `ncrederea bazată pe rețelele interetnice, și nu intraetnice, este de o importanță crucială”. De asemenea, Michael Shafir formulează unele comentarii critice la adresa „organizațiilor civile” al căror „scop poate fi c`t se poate de «ne-civil» și nedemocratic”. Michael Shafir, „Radical Politics in East-Central Europe, Part X: The Romanian Radical Return and «Mainstream Politics»” (A), RFE/RL Eastern European Perspectives, vol. 3, nr. 6, 21 martie 2001, pe internet la www.rferl.org/eepreport/. Pentru cazul României, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aici tot fundamentele economice sunt cele care decid pînă la urmă (vezi cazul lirei sterline din 1992). Nici o monedă supraevaluată, nici una subevaluată nu pot fi menținute astfel mult timp. Băncile centrale au cîștigat în ultimele decenii o putere enormă și nedemocratică. Au devenit independente și exercită controlul monedei. Guvernele au pierdut această putere de care au abuzat o vreme, nereușind să asigure stabilitatea relativă a prețurilor. Azi, băncile centrale funcționează ca un fel de intermediar între populație, guvern și piețele financiare
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
climat organizațional stimulativ, va conduce la adoptarea schimbării, a inovației strategice. Din perspectivă socială, structura societății și nivelul de trai sunt două variabile aflate în raport de interdependență, prima generând-o inevitabil pe cea de-a doua. Astfel, o structură nedemocratică, puternic centralizată, hiperautoritară, închisă, va respinge tot ce poate schimba ordinea deja instituită. Într-o astfel de societate, schimbarea reprezintă un concept tabu. Importantă nu este doar delimitarea clară a acestor factori, cât mai degrabă cunoașterea implicațiilor lor în promovarea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ci marcată de efecte de monopol și duopol, cel mai mare fiind cel al băncilor centrale. Iar autorul pledează în final pentru "structura de guvernanță a băncii centrale" (!). E clar. Deja puterea aparține preponderent băncilor centrale și a fost dobîndită nedemocratic, deja ele manipulează și piețele și statele. Transparența deciziilor lor, care dețin monopolul monetar, tinde spre zero. Elitismul demonstrat și eficacitatea lor stîrnesc deja îngrijorări. Și totuși ne-am afundat în cea mai teribilă criză din ultimii 80 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]