2,398 matches
-
plin stagnarea. A murit Dinu Păturică, dar au venit Cațavencu, Tănase Scatiu, craii de Curte Veche, iar apoi eroii „muncii socialiste”. Astăzi, după un veac și jumătate, s-a schimbat măcar neînduplecata lege a presei, de care se temea pe nedrept uitatul Nicolae Filimon... Trei secole de ortodoxie otomanizată și cincizeci de ani sub comuniști au generat în Biserica noastră criza profetismului și mirajul stagnării sub umbrela „mistică” a atemporalității 1. La rădăcina acestei maladii se află dezangajarea civică a credinței
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
culturii populare adorate în gruparea Gândirii. După șapte decenii de la șocul secularizării din perioada lui Cuza și cu doar un deceniu înainte ca erezia comunistă să paralizeze vocea publică a ortodoxiei (1947), apariția Predaniei marchează un moment de excelență pe nedrept uitată. Dacă Predania mai are astăzi cititori înseamnă că întemeietorii își caută, de dincolo de mormânt, ucenicii. Constituția hermeneutică a tradițieitc "Constituția hermeneutică a tradiției" Tradition is not the past, but the present understood genetically. Robert Taft Etica revoluționarătc "Etica revoluționară
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în aducerea lui Saul Bellow la University of Chicago din 1962 (împreună cu Edward Shils; Stern îl chemase pe Bellow în cadrul cursului său încă în 19562) și rămăsese prieten cu marele romancier în umbra căruia avea să-și scrie propria, pe nedrept subestimată, operă de prozator și eseist. Prin Bellow, de care-l lega o prietenie notorie (una din biografiile marelui scriitor, semnată de Mark Harris în 1980, Saul Bellow: Drumlin Woodchuck, îi era dedicată), Stern s-a întâlnit și împrietenit cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
necondiționat? Îmi spune asta, întotdeauna, o voce lăuntrică? Fără îndoială că noi putem avea adesea această impresie. Nu este o voce lăuntrică cea care ne spune să-l ajutăm pe cel ce suferă, să-l apărăm pe cel asuprit pe nedrept ș.a.m.d.? Există, totuși, situații în care această voce tace și va trebui să reflectăm pentru a stabili ce suntem datori să facem. De ce natură sunt acele reflecții care ne pot ajuta să ne orientăm în asemenea situații? Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că o asemenea maximă superioară ar putea înlătura conflictul dintre maxima de a nu minți în nici o împrejurare și maxima de a recurge la o minciună pentru a înlătura un mare pericol în care se află o persoană prigonită pe nedrept. Alți interpreți ai lui Kant susțin că filosoful nu a acordat o atenție deosebită acestei probleme tocmai fiindcă el ar fi avut o mare încredere în puterea de a judeca a rațiunii comune, ca instanță chemată să decidă asupra aplicării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1939, 8; Marin Sârbulescu, Constantin Z. Buzdugan, TIL, 1942, 1917; M. Nanu, „Poezii, traduse din poeții moderni francezi”, LU, 1943, 1; Presa muncitorească și socialistă din România, I-II, București, 1966-1968, passim; I. Hașeganu, C. Z. Buzdugan, un poet pe nedrept uitat, CNT, 1966, 29; Massoff, Teatr. rom., III, 302-303; Petre Ciureanu, Baudelaire in Romania, Torino, 1970, 31-32, 46-48, 62-72, 74-78, 81-82; Streinu, Pagini, III, 80-81, 88; Z. Ornea, Curentul cultural de la „Contemporanul”, București, 1977, 223-224, passim; [C. Z. Buzdugan], ADLTR
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
să biruiască asupra celuilalt. Numai astfel o creație este și adevărată și pedagogică. Metoda polemică cere însă o îngroșare a liniilor, caricatura în fine, în înțelesul nobil al cuvântului «șarje». Iată o vorbă neplăcută criticilor de modă veche, însă pe nedrept. «Caricatura» e posibilă și în bine și în rău (...). În limbajul critic, trebuie să distingem între caracter și tip ca două fețe ale aceleiași realități din alt unghi de vedere. Spunem despre un erou că este un caracter, atunci când descoperim
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mare tiraj cum ar fi Cultura poporului, Viața militară, colecțiile Albina, Ogoare noi, revista Albina, publicații care se adresează unor mase largi de cititori. În mod condamnabil admit unii redactori și scriitori publicarea unor asemenea lucrări în reviste care, pe nedrept, stau mai puțin în atenția criticii noastre literare. Dar nici publicații ca Viața românească, nici Contemporanul sau Flacăra nu sunt fără prihană în această privință (...). O serie de autori profită de indiferența criticii, de nivelul scăzut al cerințelor din unele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poziția PD-ului: În perioada Petre Roman, partidul era mereu un factor de turbulență, care crea suspiciuni În diverse zone, nu numai În zona Iliescu-Năstase, ci și În cea a ziarului Adevărul sau a Convenției Democratice. Pe drept sau pe nedrept, toată lumea vedea În PD ceva insidios, care nu poate genera Încredere: noua generație a BTT-ului, UTC-ului, uteciștii lui Iliescu care au rupt-o cu el - am tot auzit aceste etichete. Băsescu nu este utecistul lui Iliescu. În momentul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
izbăvirea nemincinoasă”. Coborârea lui Isus În iad este o teologumenă Întemeiată pe 1Petru 3,18-19, versete care prezintă mai multe variante În manuscrisele vechi ale Noului Testament: „Căci și Isus o singură dată a pătimit pentru păcate, [El], Drept, pentru nedrepți, ca să ne aducă aproape (prosagogei) de Dumnezeu, omorât fiind În trup, dar viu făcut În duh; În care, mergând, le-a propovăduit (ekeruxen) și duhurilor [aflate] În Închisoare”. Autorul epistolei racordează, două versete mai Încolo, pogorârea În duh a lui
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Durerea metafizică este o situație corelată destinului meu, de la care nu mă pot sustrage. Vom vedea aceste aspecte, mai nuanțate, În continuare, referitoar la sensul suferinței. Suferința Ca și durerea, de care este intim legată și cu care este pe nedrept adesea confundată, suferința este una dintre stările care configurează situațiile Închise ale vieții. Durerea are un caracter destul de precis, net conturat ca delimitare. În raport cu ea, suferința are un cadru mai larg și este o trăire sufletească, morală și metafizică cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o valoare. B. își propune să scrie românul unei generații intermediare, ale cărei eforturi, chiar dacă nu explică geniul lui Mallarmé, Verlaine și Rimbaud, permit identificarea semnelor care îl anunță. Meritul sau este acela de a aduce la lumină lucruri pe nedrept uitate, precum și de a stabili legături subtile, greu de pătruns, între lumea anilor 1860 și marea literatura franceză. Prea discursiva totuși, lucrarea lui B. e interesantă fragmentar, mai ales în ceea ce privește capitolele consacrate tinerilor din jurul lui Catulle Mendès, fondator al „Revistei
BADESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285537_a_286866]
-
Iliescu, Poezia, 13, 192, 251, 274-275; Const. Ciopraga, Alice Călugăru-G. Topîrceanu. Moment epistolar, MS, 1986, 2; Piru, Critici, 155-158; Ornea, Înțelesuri, 158-162; Dicț. scriit. rom., I, 520-522; Ilie Constantin, Restituiri, RL, 1999, 43; Maria Platon, Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. S.D.
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
doua zi toți melcii adunați cu trudă erau împrăștiați prin iarbă. Care încotro. Nu vroiau adăpost. Nici siguranță. Vroiau libertate. Peste ani buni, Areea a reluat povestea și și-a întrebat mătușa : -Îți mai aduci aminte, m-ați acuzat pe nedrept că eu am fost cea care am stricat ceasul unchiului?! -Nu, nu-mi aduc aminte de loc, a răspuns mătușa dezorientată. ... Și a doua zi toți melcii erau împrăștiați prin iarbă. Care încotro. Nu vroiau adăpost. Nici siguranță. Vroiau libertate
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pentru influență, căci și unii, și alții sunt excluși din politică. Ele - din cauza sexului; ei - datorită sta tutului social inferior. Așa că se regăsesc și devin aliați în lumea subterană a intrigilor. — Nu trebuie ca cetățenii să se simtă condamnați pe nedrept, își continuă Livia pledoaria, fără judecată, sau de conivență cu juriul. Sau în urma depozițiilor unor martori mincinoși, suspină Augus tus, ori siliți să mărturisească ceea ce nu știu. Să fie vorba de un dușman al vreunuia dintre protejații ei? îi trece
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
noi și noi rânduri, nu ispitit de ușurința cu care le scrie, ci mulțumit că sunt căutate, copiate și repetate. Sau poate se preface doar că este mulțumit. Un lucru e sigur: își dorește ca posteritatea, pe drept sau pe nedrept, să-l judece ca admiratorii săi de astăzi. Numai că ea se îndoiește. Pe nesimțite o cuprinde remușcarea. Rușinea chiar. Pentru sarcasmul mușcător cu care-l șfichiuie pe Gallus. Ar trebui, din contră, să i fie milă de el. Măreția
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de moarte, de durere, de umi lință, de trai prost... Observă fără să vrea că necunoscuții au dispărut. Ră suflă un pic mai ușurată. Măcar atât...! Sallustius tocmai îi asigură cu un aer bonom: — Chiar dacă Pollio l-a acuzat pe nedrept pe unchiul meu că a încurcat termenii pentru traversare pe mare și pe uscat 1, eu nu-i port pică... Labienus se pune și el pe râs. — Las’ că și mie mi-a reproșat limbajul comun și expresiile prea banale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Și mîna-i care poartă destinele lumești, Cea grupă sdrențuită în cale-i o salută. Mărirea-i e în taină legată de acești. {EminescuOpI 62} Convins ca voi el este-n nălțimea-i solitară Lipsită de iubire, cum că principiul rău, Nedreptul și minciuna al lumii duce frâu; Istoria umană în veci se desfășoară, Povestea-i a ciocanului ce cade pe ilău. Și el - el vârful mândru al celor ce apasă - Salută-n a lui cale pe-apărătorul mut. De ați lipsi
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
10. "Eu, Domnul, cercetez inima, și încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui." 11. Ca o potîrniche, care clocește niște ouă pe care nu le-a ouat ea, așa este cel ce agonisește bogății pe nedrept; trebuie să le părăsească în mijlocul zilelor sale, și la urmă nu este decît un nebun. 12. Scaun de domnie plin de slavă, înălțat de la început, loc al sfîntului nostru Locaș, 13. Doamne, nădejdea lui Israel! Toți cei ce Te părăsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Aum. Mi-a spus că s-a întâmplat în Tokio și că se credea că Aum era implicată. Eram ferm convinsă că nu e așa. Nu știam cine o făcuse, era clar că altcineva și că Aum era acuzată pe nedrept. Înainte de asta s-a zvonit că în Kamikuishiki a fost pus gaz otrăvitor, parcă sarin. M-am gândit că se putea să fie adevărat. Tot mai mulți oameni din jurul meu se simțeau rău. Nici eu nu eram prea bine. Scuipam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
placă. Acum sunt obișnuită să-i consolez pe războinici! De două luni nu fac altceva, închipuie-ți! Ca pălmuit, Sebastianus se retrase. Deși era aproape întuneric, văzu fulgere țâșnind din ochii Lidaniei. Pentru o clipă, se simți jignit, învinuit pe nedrept, fiindcă acele cuvinte îl făcuseră să se simtă meschin, să se simtă un neghiob; în fond, ce era atât de rău în faptul că, în împrejurările acelea deosebite și mai ales după toate ororile la care asistase în acea zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o altă cale decât în vederea acestui scop. Cineva spunea: Prostiile și absurditățile celor de aproape mă înfurie. Ale celorlalți mă amuză. Nu te lăsa ofensat din bunătate, căci devii rău. Dacă ai făcut-o până acuma, ofensează și tu pe nedrept, ca să redevii bun. Nici o durere nu e mai mare decât gelozia care nu poate găsi motive să învinuiască. Un roman stoarce lacrimi de admirație naturilor artistice prin pasagiile lui frumoase, și lacrimi de compătimire naturilor sentimentale prin pasagiile lui patetice
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
când nu-i acută și trecătoare, e aceeași deteriorare, aceeași rușine, o bătrânețe prematură. Iar moartea, definitiva victorie a naturii asupra omului, este suprema rușine. Un bărbat de o anumită vârstă se apără cu moliciune când i se impută pe nedrept păcate juvenile. Fața unei femei trece într-o singură zi prin mai multe vârste. O femeie, care are treizeci și cinci de ani când e liniștită, are patruzeci când e morocănoasă, treizeci când e veselă și douăzeci când vibrează de iubire. Oamenii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sudoare rece Îi brăzda șira spinării: frigul era tot mai pătrunzător, Înțelegând de fapt, Gică Popescu fusese acela care Îi salvase de la o moarte atât de stupidă...!!! Reuși să articuleze: „Prietene, domnule Gică Popescu, cer scuze,te-am ponegrit pe nedrept, ai avut o inspirație dicolo de orice imaginație! Sticla de vin comandată și plătită de dumneata a salvat viața mea și-a prietenei mele! Nu am suficiente cuvinte pentru a-mi exprima recunoștința.Mulțumesc...!” Auzind vaietele mai bine zis, urletele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
se mai apere, În timp ce cătușele Îi provoca o stare de halucinație. Îl contră totuși cu Îndrăzneală. „Domnule colonel, nu am furat așa cum am declarat În toate mărturisirile mele...!! la mijloc e o neânțelegere. În mod sigur, voi fi pedepsit pe nedrept... Nu sunt criminal, nu am omorât pe nimeni...!! Atunci dece mă anchetați legat...? Dacă doriți să mai răspund la Întrebări, să mi se desfacă aceste blestemate fiare ce-mi sfârtecă Încheietura mâinilor...!” „Nemaipomenit...!” - Îl ironiză Lct.Col.Tudose Ion. „Domnul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]