907 matches
-
anul 1924 și a lucrat ca matematician la IBM, unde avea să descopere ordinea ascunsă în aparenta fluctuație a prețurilor la bumbac, studiind cantitatea enormă de date acumulată timp de sute de ani. Descoperirea sa a fost revoluționară și a nedumerit profund economiștii, care nu credeau că prețul bumbacului poate fi prezis. Ceea ce descoperise Mandelbrot a fost numit ulterior fractal. Un fractal reprezintă o serie recursivă de șabloane repetate la infinit pe diferite scale. Cel mai cunoscut fractal este fractalul Mandelbrot
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Se îndreptă spre un loc. Puse pălăria. Simți în cugetul lui o ușurare caldă și luminoasă. I se păru că icoana și Crucea de pe iconostas se mișcă în lumină; omul își plecă fruntea, cerând și primind iertarea. Paracliserul se uită nedumerit după un om care pleca din biserică cu capul descoperit. 96. Minciuni nevinovate, dar... cu urmări amare Bărbatul trăia atât de bine cu nevasta lui. Casa lor era o oază binecuvântată a adevărului. Dragostea, încrederea și adevărul stăpâneau peste ei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu este deloc binevoitor și îngăduitor, ci, dimpotrivă, autoritar și dur. La fel, dacă un șef își percepe subordonatul ca fiind capabil, dar constată că lucrurile nu stau deloc așa își va schimba brusc comportamentul față de subordonat ceea ce îl va nedumeri pe acesta din urmă. Nepotrivirea percepțiilor celor doi unul în raport cu altul asociată cu inconsistența și nerealismul așteptărilor reciproce, vor conduce la apariția conflictelor interpersonale (intersubiective). Iată alte situații în care pot apărea conflictele de rol intersubiective: când două persoane care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
același timp, fosta capitală imperială emană în continuare aerul acela impunător, chiar dacă puterea ei politică de odinioară e de mult uitată. Rămân clădirile copleșitoare, forța economică palpabilă - orașul vibrează, emană bunăstare - și, desigur, forța culturală a Vienei. Am fost oarecum nedumerit când am aflat că lectura la care fusesem invitat urma să aibă loc duminică dimineața. O după-amiază de vineri sau de sâmbătă - ba chiar orice altă după-amiază Ăîn nici un caz dimineață) - mi s-ar fi părut o alegere mai rezonabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
aur, tolonită-i cu supușenie și evlavie dulce. Cafeaua fierbinte, nealintată de zahăr sau lapte, îmbibată cu mirodenii afrodiziace, izbește statornic în malul ceștii de teracotă. Iar zațul e hărăzit, mai ales dânsul!, hranei de dimineață. Dar mâna mea întârzie slabă, nedumerită-i de mușchii ei ofiliți. Primele trei degete nu se încumetă să-și strângă, neghioabă, puterea la treaba de caligraf. Unghia îmi leșina, palidă, la capătul lor... Desfă-mă de blestemul neîncrederii, scapă-mă de rușinea slăjită în tingirile mucede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
apărute în cărți, care nu par însă să se regăsească în montarea lui Zholdak; regizorul pare să vorbească mai mult despre idiotul care există în fiecare dintre noi și despre idioții din jurul nostru, de la serviciu, chiar și de acasă. Ceea ce nedumerea era vehicularea unei posibile reprezentări a lui Lenin, a puterii sovietice, în personajul Idiotului Vova. Erofeev a explicat: „Există foarte multe interpretări. Cea cu Lenin a apărut din două motive. Vova este diminutivul de la Vladimir, iar astfel a apărut ideea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
să meargă și ea cu mine. După un timp ne-am dus la spital la București unde doctorii și profesorii se uitau la fata mea și nu știau ce să creadă. O consultau toți, chemau și alți doctori specialiști, care nedumeriți spuneau că nu are nimic. Dosarul subliniat cu roșu ca fiind o urgență, devenise o enigmă pentru ei. Astfel doctorița Florina Pintea de la laboratorul de angiografie și medicul primar cardiolog Cristian Gabriel au declarat în urma controlului efectuat că fiica mea
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
și a demnității umane, conform dedicației inserate pe revoluționara sa dramă, Hoții - in tyranos - jos tiranii! Sigur, unii dintre corifeii vechii emigrații pariziene Îmi reproșau că nu am dat prevalență luptei politice; chiar și unii jurnaliști și critici francezi erau nedumeriți că puneam accentul În primul rând pe calitățile estetice ale cărților mele, punând o surdină revoltei mele față de situația din țară. Aici, desigur, discuția e mai complicată, deși, la o privire mai atentă, diferența dintre punctul meu de vedere politic
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de sensuri și conexiuni, frazele criticului dezvoltă semnificații evantai, idei concatenare, dar cave nu-l împiedică pe autorul acestui volum să emită puncte de vedere proprii, diferite de "încadrările" anterioare: "Pentru mine unul, însă, lucrurile nu sunt deloc clare. Sunt nedumerit în legătură cu unele amănunte, care, pentru alții, pot să nu reprezinte nicio însemnătate (...) Dacă ar fi vorba de o conștiință narcisiacă propriu-zisă, poate că Bacovia ar fi trebuit să găsească altceva" (op. cit., p. 103) afirmație ce continuă strălucit ideea conform căreia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
transmodernismului (p. 177-129). Ni se prezintă mai întâi Sfârșitul postmodernismului "proclamat" în 1991, cu ocazia Seminarului de la Stuttgart, de corifeii acestuia Ihab Hassan, Malcolm Bradbury, John Barth, Raymond Federman, William Gass. (Aflat acolo, românul Ion Bogdan lefter "s-a arătat nedumerit de un asemenea generic [al seminarului] tocmai când în România postmodernismul se afla pe culme, biruitor..."). Urmează Hipermodernismul "o radicalizare a modernismului", "o formă de divizare în sânul postmodernismului" și Para-modernismul, care "nu pretinde o depășire a modernismului, ci are
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Malcolm Bradbury, americanii John Barth, Raymond Federmann și William H. Gass. Organizatoarea germană a seminarului, Heide Ziegler, a optat pentru titlul Sfârșitul postmodernismului, având probabil consimțământul principalilor participanți, mai puțin al românului Ion Bogdan Lefter, care s-a arătat vădit nedumerit de un asemenea generic, tocmai când în România postmodernismul se afla pe culme, biruitor și din punctul de vedere al puterii politice. (...) optzecistul nostru a rămas și azi un împătimit ideolog al postmodernismului 11 ca semn al încremenirii în proiect
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acei ani restrictivi ai asaltului proletcultismului malign. În fond, această publicație era un refugiu al deznădăjduiților. Exemplarul fusese dăruit lui Ion Larian Postolache de către înșiși editorii lui, Ion Caraion și Virgil Ierunca, orientați pe atunci spre o stângă ingenuă... "Agora" nedumerea prin amestecul clasicilor Eminescu, Arghezi, Blaga, Philippide ș.a., cu mustul ațâțător al modernismelor sau ale unor tălmăciri hazardate de poezie, care păreau a satisface normele revoluționare, așa cum în Rusia le satisfăcuseră vai! Blok, Esenin, Briusov ori Maiakovski... Dar "Agora" publica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și corecte și așteptam cu emoție și oarecare încredere momentul tezei. Țin minte și acum subiectul dat: „Medo perșii”. Ni se predase bine. Știam aproape tot ce conținea subiectul. Știam cine erau mezii și cine erau și perșii, dar eram nedumerit oarecum asupra „medo-perșilor”... Stau în cumpănă aproape 10 minute, gândesc intens și încep timid cu religia lor dualistă. Profesorul observase ezitarea mea momentană și când a văzut că scriu a venit lângă mine, eu mă ridic în picioare iar el
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
l-am dat? Pe numele mamei. Și nu era mama proprietarul? Era pe naiba! Au sărit bogătanii și mi l-au luat. Deci nu eu l-am furat? Ba da. Dumneavoastră m-ați lăsat la sapă de lemn... Oamenii sînt nedumeriți de această discuție. Ionuț chiar se răstește la mine: Hoților, mi-ați furat și casa și grădina. Încerc stîngaci să protestez. Eu, eu v-am furat ceva? Da, toți m-ați furat. Cu judecători și procurori. Hoți la drumul mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
poporul.” - Mie mi se pare, mărite Spirit, că ultima parte a caracterizării făcute domnitorului de către patriarh - un străin - este eronată. Spun asta pentru că un cronicar molodovean get-beget - Grigore Ureche - a spus despre voievod că era „matcă fără ac.” Sunt apoi nedumerit că vorbim de voievodul Petru Schiopu și noi ne aflăm la Frumoasa. - De ce nu mă lași să termin povestea începută? - Iertar, mărite Spirit, dar eram prea nedumerit. - Trebuie să știi că locul pe care s-a zidit biserica Frumoasa a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Grigore Ureche - a spus despre voievod că era „matcă fără ac.” Sunt apoi nedumerit că vorbim de voievodul Petru Schiopu și noi ne aflăm la Frumoasa. - De ce nu mă lași să termin povestea începută? - Iertar, mărite Spirit, dar eram prea nedumerit. - Trebuie să știi că locul pe care s-a zidit biserica Frumoasa a fost dăruit ctitorului Melentie Balica de voievodul Petru Schiopu. Uite ce spune voievodul Radu Mihne la 17 dec. 1618 (7127): „Din mila lui dumnezeu, noi Io Radul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
am frecat ochii, molcom, lenevos. În mădulare simțeam o oboseală plăcută. Când am deschis ochii, mi-am dat seama că soarele dimineții scăpase dârlogii unei raze care, furișată printre perdele, își găsise de hârjoană cu pleoapele mele...M-am uitat nedumerit în jur, rămânând cu privirea la masa de lucru, unde ceva mi-a atras atenția...Ceasul deșteptător trona maiestuos pe un manuscris frumos orânduit...Pe coperta manuscrisului, era scris citeț: „”. 1 iulie - 6 noiembrie 2005
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sau oricare alt boier ar fi depus pentru fiecare dintre boii lor frumoși câte 30 de florini, profitând cu această ocazie încă 30 de florini la fiecare pereche, fiecare bucată fiind totuși pusă în vânzare pentru 2 ducați, ceea ce a nedumerit toată Moldova, căci Bucovina este privită acolo drept un adevărat loc de refugiu și a descurajat mai multe familii de a se stabili acolo. Ogoarele, pajiștile, râurile, pășunile și pădurile se găsesc, de asemenea, conform cu obișnuita dezordine a guvernării orientale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la oi? Și mă mai gândesc dacă, la câte probleme avem și câtă sărăcie, ne putem permite să aruncăm pe apa sâmbetei În fond munca noastră. Ce-am câștigat În Irak ori În Jugoslavia? Pagube. 3. Recensământ Mărturisesc că sunt nedumerit, mai ales În privința utilității, când mă gândesc la un recensământ care nu oferă decât o imagine prestabilită/cosmetizată a unei țări. Deși un oarecare gospodar știe câți pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și locurile de acolo. Oamenii sunt aproape aceeași, dar locurile diferă mult. Este un oraș cu mult mai mare, un oraș dunărean care în relieful său expune Câmpia Brăilei, terasele Dunării și albia acestui fluviu. O perioadă am fost ușor nedumerit cu terasele Dunării, pentru că nu pricepeam de ce sunt mai multe și, desigur, cum se formează. I-am cerut ajutorul mamei și printr-un simplu desen, mai degrabă o schemă logică, am înțeles că apele curgătoare produc eroziune în adâncime, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota: „Posteritatea va rămâne nedumerită dinaintea omului care, minte critică atât de limpede, a putut trăi un sfert de veac alături de Alecsandri fără să-i fi studiat opera, alături de Eminescu pentru a-i închina câteva pagini literare de dreaptă prețuire, dar străine de problemele criticii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
sunt, de cele mai multe ori, exterioare operei analizate, cu considerații de ordin foarte general, în care se vorbește de prelucrarea limbii și de idealurile morale și instructive pe care trebuie să le urmărească literatura, definită la 1829, într-un mod care nedumerește astăzi: "Productul mintei și a învățăturilor unei nație se numește literatură, și părțile ei sînt poezia, filozofia, istoria și ritorica, aceste învățături se numesc cu drept încă umanitate, căci prin ele omul cîștigă cugetări de moral, simțiri delicate cei filantropi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și niște ciudat de grăitoare balene. Să fi pornit oare oamenii de pe aici la vânătoarea de balene? O anume piatră mă atrage în mod deosebit. E gravată cu o frumoasă ancoră încâlcită și cu simpla inscripție „Mutulică 1879-1918“. M-a nedumerit cumplit, până ce mi-am dat seama că „Mutulică“ trebuie să fi fost un marinar surdomut care nu și-a putut dobândi nici o altă identitate. Bietul amărât! Și acum să ne reîntoarcem la Capul Shruff. Fațada dinspre drum nu e prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
rămas numele. Ne-am apropiat foarte curând unul de celălalt, dar într-un chip vioi, copilăresc, fără să încercăm, în acele zile de început, emoții adânci, după câte îmi amintesc. Emoțiile au început cam pe la doisprezece ani. Întâi ne-au nedumerit, ne-au uluit. Ne-au zgâlțâit așa cum terierii zgâlțâie șobolanii. Dacă aș spune că eram “îndrăgostiți“, cuvântul acesta vag și uzat n-ar exprima nimic. Ne iubeam unul pe celălalt, trăiam fiecare în celălalt, prin celălalt, pentru celălalt. Fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a acestei păduri este un lac, sau poate chiar marea. M-am deșteptat în plină lumină a soarelui, și cu toate că în fiecare dintre celelalte deșteptări din cursul acestei nopți îmi dădusem seama pe dată unde mă aflu, acum eram foarte nedumerit, continuam să văd fața moartă a lui Hartley, capul atârnându-i moale, în felul acela îngrozitor; și m-am simțit cuprins de o presimțire și o groază pe care nu le încercasem în vis. M-am proptit într-un cot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]