4,836 matches
-
drepturile salariale cuvenite personalului bugetar, cât și cele având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a titlurilor executorii privind asemenea drepturi, sunt litigii de muncă. În consecință, titlurile executorii pentru a căror neexecutare sau executare cu întârziere s-a solicitat plata dobânzii penalizatoare sunt hotărâri pronunțate în litigii referitoare la drepturile salariale care decurg din derularea raporturilor de muncă, lato sensu, astfel că le sunt aplicabile dispozițiile art. 278 pct. 1 din Codul
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept. (…) Prin eșalonarea la plată a fost fixat un alt termen pentru executarea obligației de plată, dar, prin aceasta, creditorul nu pierde dreptul de a pretinde și daune pentru neexecutarea obligației la scadență. Modificarea modalității și a termenelor de executare nu are consecințe asupra curgerii termenului de prescripție pentru dreptul creditorului de a solicita acordarea de daune-interese moratorii pentru obligații scadente. ... 116. Astfel, se remarcă faptul că, deși conținutul normativ
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
instanța de contencios al drepturilor omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un „bun“, în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și că neexecutarea plății într-un termen rezonabil constituie deci o atingere adusă dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, precum și faptul că lipsa de lichidități nu poate justifica un asemenea comportament (Hotărârea din 19 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Ambruosi împotriva Italiei, paragraful
DECIZIA nr. 549 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279434]
-
sustragă de la executarea hotărârii. În cazul refuzului debitorului obligației de încredințare a minorului de a executa această obligație, procedura reglementată de textele legale criticate prevede că pot fi luate măsuri de constrângere de natură patrimonială prevăzute de lege pentru neexecutarea obligațiilor de a face, respectiv când obligația nu este evaluabilă în bani [art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar dacă debitorul este de rea-credință legiuitorul a reglementat obligația executorului judecătoresc de a sesiza parchetul de pe lângă
DECIZIA nr. 696 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279722]
-
Beneficiarul face declarații false sau incomplete pentru a obține finanțarea prevăzută în contract sau furnizează rapoarte ce nu reprezintă realitatea. ... Capitolul XVI. RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ Articolul 16.1. În situația în care Beneficiarul trebuie să returneze Autorității Finanțatoare orice sume rezultate din neexecutarea prevederilor prezentului contract, se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere la suma de restituit, conform prevederilor din Codul de procedură fiscală, de la data primirii Notificării Autorității Finanțatoare până la data îndeplinirii efective a obligației. Articolul 16.2. Beneficiarul are
GHID ȘI DOCUMENTAR din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279074]
-
art. 197 se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la alin. (1) care ocupă o funcție de conducere. Articolul 250 Constituie abateri disciplinare: a) refuzul de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite; ... b) absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instituției; ... c) încălcarea normelor de protecție, igienă și securitate a muncii, precum și a
LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278110]
-
de 3 zile consecutiv; ... b) plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator; ... c) refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite; ... d) asumarea de obligații sau responsabilități față de persoane, organe ori organizații, interne sau internaționale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calității de salariat, fără acordul sau
LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278110]
-
în sarcina lor, respectiv în vederea implementării reformelor și/sau investițiilor prevăzute în cadrul PNRR, după caz, garantând asupra activităților desfășurate și răspunzând pentru acestea. (4) În cazul constatării de către instituțiile îndreptățite, a nerealizării unei reforme sau investiții, sau a neexecutării culpabile a unei obligații, dintr-o vină imputabilă uneia dintre părțile semnatare ale acestui contract, aceasta atrage răspunderea civilă a părții aflate în culpă, în condițiile legii. Articolul 15 Forța majoră și cazul fortuit (1) Prin forță majoră se întelege
GHID SPECIFIC din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278726]
-
imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil intervenit după data intrării în vigoare prezentului contract, care împiedică executarea în tot sau în parte a contractului și care exonerează de răspundere partea care o invocă. Forța majoră exonerează de răspundere părțile în cazul neexecutării parțiale sau totale a obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează și numai dacă a fost notificată corespunzător celeilalte părți. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a
GHID SPECIFIC din 15 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278726]
-
fiind sancționată conduita părților, în toate situațiile în care condițiile răspunderii contractuale sunt îndeplinite, chiar dacă părțile nu au stipulat nimic în contract referitor la daune. De asemenea, ca principiu, daunele-interese trebuie dovedite, întrucât, potrivit legii, simpla dovadă a neexecutării obligației de către debitor nu îl scutește pe creditor de a proba și prejudiciul suferit, adică de a proba existența și cuantumul daunelor-interese pe care le pretinde, cu excepția cazurilor în care legea sau convenția părților prevede altfel (art. 1.537
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
1) Forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil intervenit după încheierea prezentului contract și care împiedică executarea în tot sau în parte a acestuia. Forța majoră, constatată în condițiile legii, exonerează de răspundere părțile în cazul neexecutării parțiale sau totale a obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează și numai dacă a fost notificată corespunzător celeilalte părți. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a
GHID DE FINANȚARE din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279929]
-
1) Forța majoră este orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil intervenit după încheierea prezentului contract și care împiedică executarea în tot sau în parte a acestuia. Forța majoră, constatată în condițiile legii, exonerează de răspundere părțile în cazul neexecutării parțiale sau totale a obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează și numai dacă a fost notificată corespunzător celeilalte părți. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a
GHID DE FINANȚARE din 8 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287406]
-
în aplicarea acestora; ... (ii) performanța financiară a instituției de credit; sau ... (iii) soliditatea sau continuitatea serviciilor și activităților sale; ... ... b) privește sarcinile operaționale ale funcțiilor de control intern, cu excepția cazului în care din evaluarea instituției de credit rezultă că neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a sarcinilor operaționale externalizate nu ar genera un impact negativ asupra eficacității funcției de control intern; sau ... c) privește activitățile instituției de credit prevăzute la art. 18 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
REGULAMENT nr. 8 din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286999]
-
privește criteriile de stabilire a activităților, serviciilor și operațiunilor pentru funcțiile critice și de stabilire a liniilor de activitate și a serviciilor asociate pentru liniile de activitate esențiale, cu excepția cazului în care din evaluarea instituției de credit rezultă că neexecutarea funcției externalizate sau executarea necorespunzătoare a funcției externalizate nu ar avea un impact negativ asupra continuității operaționale a liniei de activitate de bază sau a funcției critice; 3. externalizare în lanț - externalizare în cadrul căreia furnizorul extern subcontractează altor furnizori
REGULAMENT nr. 8 din 24 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286999]
-
de apărare ale drepturilor fundamentale ale individului. Astfel, se apreciază că interzicerea recuperării cheltuielilor legate de executarea silită poate părea ca fiind în contradicție cu art. 44 și 53 din Constituție, având în vedere că acestea au fost cauzate de neexecutarea de bunăvoie de către debitor a obligațiilor contractate, prejudiciu produs din culpa acestuia. ... 44. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale, reiterează cele statuate în Decizia nr.
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
orice daune sau prejudicii cauzate celeilalte părți prin neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere și/sau defectuoasă a obligațiilor ce îi revin, conform prevederilor prezentului contract. (3) În cazul constatării de către instituțiile îndreptățite, a nerealizării unei reforme sau investiții, sau a neexecutării culpabile a unei obligații, dintr-o vină imputabilă uneia dintre părțile semnatare ale acestui contract, aceasta atrage răspunderea civilă a părții aflate în culpă, în condițiile legii. Articolul 18 Forța majoră și cazul fortuit (1) Prin forță majoră se înțelege
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286307]
-
imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil intervenit după data intrării în vigoare prezentului contract, care împiedică executarea în tot sau în parte a contractului și care exonerează de răspundere partea care o invocă. Forța majoră exonerează de răspundere părțile în cazul neexecutării parțiale sau totale a obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acționează și numai dacă a fost notificată corespunzător celeilalte părți. Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286307]
-
privind protecția datelor cu caracter personal. Articolul 25 Toate modificările intervenite în contract se realizează numai prin act adițional, semnat de părți. Articolul 26 Utilizatorul declară expres că a luat cunoștință și își asumă toate clauzele contractuale. Articolul 27 Pentru neexecutarea, în totalitate sau parțial, a obligațiilor prevăzute în prezentul contract, părțile răspund conform prevederilor legale în vigoare. Prezentul contract s-a încheiat astăzi, ...................*), în 3 (trei) exemplare, deopotrivă originale, dintre care unul la utilizator, unul la OTS și unul la
METODOLOGIE din 30 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286491]
-
potrivit următorului algoritm: suma decontată de Ministerul Culturii și decontată/transmisă spre decontare la Administrația Fondului Cultural Național sau din alte fonduri publice sau private x 2. Capitolul VIII Forța majoră Articolul 16 Forța majoră exonerează de răspundere părțile, în cazul neexecutării parțiale sau totale a obligațiilor asumate prin prezentul contract. Prin forță majoră se înțelege un eveniment independent de voința părților, imprevizibil și insurmontabil, apărut după încheierea contractului și care împiedică părțile să execute total sau parțial obligațiile asumate. Articolul 17
SCHEMĂ din 19 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287805]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 în forma anterioară modificărilor succesive intervenite cu dispozițiile rezultate ca urmare a modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2014 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2015. Astfel, pentru neexecutarea unei sancțiuni complementare de suspendare a activității reglementate de „legea veche“, care nu prevedea continuarea activității ca fiind contravenție, a fost aplicată sancțiunea amenzii în noua configurație legislativă. Însă această sancțiune a amenzii ar fi trebuit să se aplice doar
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
care se puteau aplica dacă legea ar fi retroactivat sau dacă ar fi existat norme tranzitorii. Solicită să fie declarat neconstituțional art. 10 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 în măsura în care se aplică consecințelor neexecutării unei sancțiuni complementare de suspendare a activității dispuse sub legislația anterioară. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate reglementează o contravenție de sine stătătoare și nu are relevanță
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
penală“ în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Transpunând acest principiu în prezenta cauză, consideră că toate consecințele unei fapte contravenționale săvârșite, inclusiv sancțiunile principale și complementare aplicate, precum și consecințele executării sau neexecutării acestor sancțiuni sunt și rămân guvernate de legea în vigoare la momentul săvârșirii respectivei fapte potrivit principiului tempus regit actum, singura excepție fiind incidența unei legi contravenționale mai favorabile, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție. În același timp, conform
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
Constituționale nr. 265 din 6 mai 2014 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, autoarea excepției susține că legea contravențională mai favorabilă urmează să se aplice în ansamblu, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile complementare și toate consecințele/urmările acestora (inclusiv neexecutarea lor), neputându-se combina dispoziții din legi succesive. Or, în speță au fost aplicate, prin procesul-verbal întocmit la data de 27 martie 2017, atât sancțiunea amenzii pentru nesuspendarea activității - reglementată prin „legea nouă“, adică ulterior dispunerii prin procesul-verbal din 7
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
acest context, se apreciază că art. 10 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 încalcă principiul neretroactivității legii instituit de art. 15 alin. (2) din Constituție și este neconstituțional în măsura în care se aplică și consecințelor neexecutării unei sancțiuni complementare de suspendare a activității unității aferente unei fapte contravenționale săvârșite și sancționate sub imperiul și în baza prevederilor „legii vechi“, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]
-
inviolabilitatea proprietății private. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că solicitarea autoarei este aceea de a fi declarat neconstituțional art. 10 lit. dd) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 în măsura în care se aplică și consecințelor neexecutării unei sancțiuni complementare de suspendare a activității unității aferente unei fapte contravenționale săvârșite și sancționate sub imperiul și în baza prevederilor „legii vechi“, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 51 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287760]