1,077 matches
-
lui 23 August 1944”, deschisă de Valurile Dunării (1960), în care comuniști ilegaliști, uteciști și copii sabotează „mașina de război hitleristă” într- un oraș din Moldova, pentru ca în final să întâmpine toți, cu entuziasm, tancurile sovietice eliberatoare. Ele, spre deosebire de blindatele nemțești care îl călcaseră cu șenilele, ocolesc cu gingășie un șotron desenat de copii. În 1966 se mai realizează Tunelul, despre frăția de arme româno-rusă, dar aceasta e o coproducție România-URSS, care așază militarii români pe picior de egalitate cu cei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Titus Popovici și Mircea Drăgan și peliculele despre țărani și pământ de la începutul deceniului precedent ! Aidoma lui Mitrea (Cocor), Mitru (Moț) se întoarce de pe front, dar nu mai aduce cu el credința în Stalin și puterea sovietică, ci niște conserve nemțești cu carne de porc. Nici o referire la URSS în Setea. Nimic despre colhoz și colectivizare - acțiunea e restrânsă la perioada împărțirii pământurilor boierești țăranilor sub presiunea activiștilor PCR, în anul 1946. Mitru Moț nu mai este un țăran comunistoid pur
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și bratwurst. La televizor, poliția bate demonstranți care cer salarii mai mari și condiții de viață mai bune. Doina se gândește la prietena ei, Amalia - ce-o face ea acum ? Inventarul nenorocirilor capitaliste continuă minuțios și alert. În timpul scorțoasei petreceri „nemțești” de Anul Nou („Porții mici, porții mici, Doina. Fata asta o să ne îmbolnă vească pe toți de stomac !”), un invitat cu barbă și privire ciudată cugetă hotărât cu glas tare : „În situația actuală, oamenii trebuie eradicați, nu lăsați să se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ori În varianta Mihaly, identică celei maghiare, de 2 ori În varianta Mihail și o dată În varianta Mihál. Afirmația lui Eminescu, după care cine nu-și aduce aminte cum [ungurii] au schimbat numele indivizilor din districte Întregi, Încît bieții locuitori nemțești nu știau În urmă cum Îi cheamă. Astfel cu aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română nu este lipsită de suport. Faptul a creat adversitate În rîndurile intelectualității românești ardelene, În general nemulțumită de tratamentele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sufletesc al neamului [...], pentru care conștiința unității e suprema dogmă. La festivitatea de depunere a jurămîntului În Piața Unirii din Iași, Goga punea În lumină marea schimbare din situația voluntarilor: Voi ați fost oaste fără noroc, fără rădăcini În tabăra nemțească, voi, cătane pribege, voi ați fost batalioanele morții Îndoite, numai trupul vostru vă murea În Galiția, iar sufletul vostru călătorea departe, se ducea să moară la București. În 1917 Goga primește Însărcinarea de a scrie o broșură destinată propagandei pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
consideră ca fiind cele mai bune. În această perioadă viticultura Transilvaniei cunoaște o dezvoltare mai rapidă, ca urmare a evenimentelor istorice care se petrec aici. Sub dominația imperiului habsburgic se manifestă interesul viticultorilor pentru soiurile străine, în special pentru cele nemțești, franțuzești sau italiene, acordându-se o atenție deosebită conservării patrimoniului genetic viticol. Se înființează primele colecții ampelografice din țara noastră: colecția ampelografică de la Mirăslău în anul 1840; colecția ampelografică de la Făget, înființată de F. Betlen, în 1860; colecția ampelografică de la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ea va avea, după cum vom vedea, un ecou considerabil. petru Maior era indignat la rândul său că episcopul Bob sabotează tipărirea multor plase de cărți. și asta când? Întru acest veac prea luminat! I. Budai Deleanu își justifică Lexiconul românesc nemțesc (1818) cu argumentul, după el hotărâtor, că toate neamurile Europei, care au făcut cel mai întâi pas cătră cultură, mai întâi de toate s au grijit de lexicon întru limba sa. Au sosit primăvara luminii neamului românesc, proclamă și C.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
alcătuiește o categorie socială diferențiată. Învățătorul Herdelea e un om inimos, dar trăiește împovărat de o familie grea, având două fete de măritat, fără zestre. Soția lui, ridicată dintre țărani, se consideră deasupra acestei clase sociale,umblând îmbrăcată cu haine nemțești. Sătenii își întâmpină oaspeții veniți la horă,ridicându-și pălăriile în semn de respect.Țăranii cer sfaturi preotului și învățătorului,îi roagă să-i cunune sau să le boteze copiii.În marea lui aspirație de a se mântui de sărăcie
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
din compoziție, apoi umplutura de mere și cealaltă jumătate de compoziție și se coace la 170 grade circa jumătate de oră. Se scoate, se lasă să se răcească și se pudrează cu zahăr pudră. Se porționează. Prăjitura Milch Schnitte (rețetă nemțească) Cunoscută prăjiturica pentru copii din comerț Milch Schnitte sau în traducere: Felia cu lapte, poate fi de-acum și pe mesele voastre datorită acestei rețete minunate!!! INGREDIENTE: pentru blat: * patru ouă, * 120 grame zahăr, * 100 grame făină, * 15 grame cacao
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
iar tata punea murături în butoaie. Vindea heringi vrac. Erau oameni de afaceri, care încercau să vândă tot ceea ce voiau oamenii. Aveam vecini irlandezi, germani și italieni. Îmi amintesc că unii irlandezi îi spuneau tatei: „Ia să vedem, aveți marfă nemțească, de exemplu fi cârnați afumați, dar cremă irlandeză aveți?”. Și tatăl meu căuta oameni care importau aceste mărfuri. Într-o zi a găsit și cremă irlandeză. Acum mă și amuz, doar pentru a mulțumi câteva persoane. Anii ’20 și începutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mari. E din noua programă școlară, pentru bac. Ați scris, băi, maimuțelor? Gheorghiță, lasă vorba. Nici n-am dictat subiectul și deja vrei să copii de la Ilaș? Clasă de oligofreni! Deci, lui Dogbănel îi plac pantalonii scurți, culoarea albastru, mașinile nemțești, filmele de comedie, Anna Lesko, cartofii prăjiți și profesoara de informatică. Se știu următoarele: Dogbănel are xy ani, o înălțime de 1,a metri, unde a egal cu xy, totul la pătrat, + 4, și greutatea de a + 2 kg. Punctul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
mobilierul interior (camera de zi are un aspect victorian degajat de căminul autentic, dar rareori folosit, fotoliile confortabile din Heal, fără televizor, dar cu o combină de înaltă fidelitate - cu un DVD player alimentat din plin de înregistrările unui gramofon nemțesc etc.). Toate aceste detalii ale spațiului schițează inteligența, bunul gust, prosperitatea, valorile rafinate ale proprietarului, și subliniază depărtarea de cei pe care i-am putea numi emigranți sau activiști ecologiști. Prezentarea stereotipă de mai sus nu reflectă neapărat caracteristicile caselor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
varianta Mihál <footnote Viorica Goicu, Nume de persoane din țara Zarandului, Editura Amphora, Timișoara, 1996, p. 130. footnote> . Afirmația lui Eminescu, după care „cine nu-și aduce aminte cum [ungurii] au schimbat numele indivizilor din districte întregi, încît bieții locuitori nemțești nu știau în urmă cum îi cheamă. Astfel cu aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română“ <footnote Mihai Eminescu, Echilibrul, în Idem, Scrieri politice, Scrisul românesc, Craiova, 1931, p. 23. footnote> nu este lipsită de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
habsburgică“ (Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București, 1991, p. 366). footnote> . La festivitatea de depunere a jurămîntului în Piața Unirii din Iași, Goga punea în lumină marea schimbare din situația voluntarilor: „Voi ați fost oaste fără noroc, fără rădăcini în tabăra nemțească, voi, cătane pribege, voi ați fost batalioanele morții îndoite, numai trupul vostru vă murea în Galiția, iar sufletul vostru călătorea departe, se ducea să moară la București“ <footnote „România“, 10 iunie 1917. footnote> . În 1917 Goga primește însărcinarea de a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
greșit, inevitabil să spui Budăi, orfelinat, din care aurolaci cu legănări perpetue, m-am abținut o stație, pruncul cu Sîrca redevenită prezent, celelalte în nedescifrarea lor pe timp de calculator, Und das hat, mit ihrem Singen, /Die Lorelei getan! suficiență nemțească în aprecierea perfectului compus, a fost bucurie durerea țipetelor de nou-născut, acolo toate detaliile, iazul în benzi de stuf, undița lîngă bicicleta culcată, pescuiești întors la țară sportiv, restricție de viteză depășită, orizontul Tîrgu Frumos la cititoare, la feminitate caută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
viitoarele cadre. Eu i-am învățat pe vicepreședinți. Bine, unii erau cu experiență înaintea mea, unii tineri, dar luau modelul de la cei cu experiență. Dar am ținut foarte mult la oganizare, că mie mi-a plăcut organizarea așa impecabilă, brici, nemțească. Și țineam foarte mult ca atunci când recompensam sau sancționam un student să avem evaluare făcută la fiecare în parte. Să nu fie scandal, discuții, conversații, reclamații. S.B.: Da, sigur, să fie dovada. Înainte de informările politice de sinteză, UASC aduna sau
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sătucul său, golite de bombe. Vuk visa o armă sofisticată cu care să le doboare, să scufunde și flota de război din Adriatica, să distrugă bazele din Italia, din Turcia și chiar statuia Libertății. Apoi să doboare turnul Eiffel, Reichstagul nemțesc, refăcut recent și chiar turnul Londrei cu Big-Ben-ul său cu tot. Vuk zîmbește amar. În casă, soția sa Marița doarme după o grea zi de muncă. Lîngă ea este micuțul Vuk, moștenitorul său de opt luni. Prin somn își suge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care Mădîrjac era capitală de regiune. Dar benzinării nu sînt pe acolo? mă întrebați curioși. Ei, aflați că mai sînt, dar mai rare decît părul din barba spînului. Și apoi, doar nu vă așteptați să găsesc acolo experți în mașini nemțești, cu piese de schimb pe alese! În mod normal, drumul îl pot face în patru ore, o oră a trecut, ar mai fi trei ore de trăit într-un cuptor cu aburi. Deschid geamurile și aerul umed-cald spre fierbinte îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fața în sus. Era o minunăție. De jur-împrejur, bâzâit de gâze, concert în aer liber dat de greierași și un conglomerat de ciripit de tot felul de păsări și păsărele. Numai că, în înaltul cerului cârduri de puncte argintii - bombardiere nemțești - zburau încet spre răsărit. Abia li se auzeau zumzetul motoarelor. Fiind, cum spuneam, cu urechea la pământ, auzeam niște bubuituri înfundate, venind de undeva de departe. Sunt tunurile de pe Prut, bă Grigoraș, m-a lămurit moș Ion Mocănașu, bărbatul uneia
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Da, așa este, mi-aduc aminte. Pungeștiul, desigur, nu a prea fost afectat de război. În mod direct. Îmi aduc aminte că în toată acea perioadă au căzut peste localitatea noastră doar câteva bombe, pierdute, probabil, de niște avioane răzlețe, nemțești sau rusești, nu se știe, explodând în preajma morii boierului Jak Marcopol, situată la ieșirea din târg spre Siliștea-Armășoaia. Marele bombardament s-a soldat doar cu câteva cratere minuscule, rămase mult timp ca piese de muzeu. Încolo, cum știi, dragă prietene
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
tabără, cu dormitul în aer liber. Cum știi, dragă prietene de demult, era o vară fierbinte și un culcuș în pădure era mană cerească pentru cei mici. Liniște deplină. Doar ziua mai bâzâia pe deasupra, în lupte aeriene, avioane de vânătoare nemțești și rusești. Le priveam zbenguitul cu fascinație. Dar, cum spuneam, toată această poveste, cu refugiul în pădure, nu a ținut decât vreo două - trei zile. Văzând că nu se întâmplă nimic spectaculos ne-am întors cu toții pe la vetrele noastre. Și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Țin minte că moș Șutu era singurul bărbat din Pungești care umbla permanent îmbrăcat cu ițari, cămașă de in înălbit, încins cu bârnețe cu mărgele și cu cojocelul de rigoare. Nu l-am văzut niciodată îmbrăcat în așa zisele țoale nemțești. Moșul era, cum s-ar spune, funcționar la stat, salariat al primăriei. Îngrijea de buhaii comunali și, când era nevoie, bătea darabana de la un capăt la altul al satului. Când era să-și scoată câte unul dintre tauri la plimbare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă fiertura mai dulce, să le placă mai mult celor ce vor veni la șezătoare, că așa am înțeles de la Lențâca, că va fi în seara aceasta la noi, răspunde Vasile la îndemnul mamei. Feciorii, amândoi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în școlile elementare rurale a limbii germane, "limba stăpânirii împărăției", instituită prin reformele iosefiniste, lăsându-se locuitorilor din comunitățile rurale libertatea de opțiune în această privință: "prin sate fieștecui să lasă slobodă voe a învăța sau a nu învăța limba nemțească". Spre a nu se închide complet copiilor din mediul rural accesul în școlile de nivel superior, unde predarea se făcea în limba germană, se poruncea învățătorilor, ca acolo unde părinții vor dori să-și învețe copiii lor nemțește, acesta să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
grenadele rusești, cum se trage cu “pușcă cu roată”, învățăcel fiindune câteodată chiar câte un “moscal” mustăcios, cine știe de prin ce stepa sau Siberie... și care poate a lăsat și el acasă niște neastâmpărați că noi.... În retragere trupele nemțești abandonaseră și ele multe arme și materiale de război, iar mulți copii, din curiozitate sau bravada au căzut victime unor accidente. Apoi am fost martorii evacuării forțate de către ruși a tuturor satelor din această zonă, până aproape de Suceava, de frica
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]