2,387 matches
-
linii celulare diferențierea înseamnă totodată și moartea celulelor respective, iar p53 va determina apoptoza atunci când exprimarea sa apare la nivelul unor linii celulare mieloide sau epiteliale [57,100,184]. Proteina p53 reprezintă o zonă „fierbinte” pentru diverse procese mutaționale în neoplazii. Aceste mutații fiind din cele mai diverse și relativ dispersate de-a lungul moleculei, se pare că activarea pentru transformarea malignă a celulei este sinonimă cu inactivarea funcției normale a proteinei [53,82,100,122,123,124,192]. În celulele
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Cancerul glandei mamare - biologie moleculară și markeri tumorali Capitolul 1 DATE GENERALE Anatomie patologică; Biologie moleculară; Markeri tumorali serici Cu aproximativ jumătate de milion de noi cazuri în fiecare an, la nivel mondial, cancerul de sân este cea mai prevalentă neoplazie la femei. În S. U. A. și vestul Europei una din opt femei va dezvolta un cancer de sân și 30 ÷ 40 % din acestea vor deceda. Folosirea markerilor tumorali, după înțelegerea biologiei moleculare a cancerului, este un pas în plus în
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cele fals negative. Utilzarea simultană a mai multor markeri serologici ar putea crește eficiența acestor testări [220]. Antigenul carcinoembrionar (CEA) este o glicoproteină de 180 kD, în care 60% reprezintă componenta glucidică. Este un marker asociat în primul rând cu neoplaziile tractusului digestiv. Există numeroase studii care au încercat să evalueze valoarea prognostică a CEA și în cancerul mamar. Apar o serie de corelații cu supraviețuirea, invazia ganglionară, selectarea pacientelor pentru chimioterapia adjuvantă. Nu s-a clarificat încă în ce măsură concentrațiile plasmatice
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
delimitată de progresia tumorală, prin care se înțelege evoluția fenotipului malign într-o tumoră deja constituită [90,169,196,384,444,471]. Cancerul mamar se caracterizează printr-o istorie naturală îndelungată [196,366,441,444]. Se sugerează faptul că această neoplazie nu este o boală omogenă și că istoria sa naturală este variabilă. Puține din cancerele umane au o evoluție atât de variabilă și de imprevizibilă precum cancerul mamar. Această heterogeneitate a manifestărilor bolii ridică numeroase probleme, nu doar sub aspect
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
239] pe CRS17q și deleții pe 1q, 3p, 6q, 17q, 18q [452]. Există o anumită specificitate pentru stadiul cancerogenezei, o secvențialitate în producerea alterărilor genetice precum și o cooperare a acțiunii diferitelor gene. Cooperarea genică, demonstrată experimental, este evidentă în toate neoplaziile [345]. Stadiul final al cancerogenezei este reprezentat de progresia celulei neoplazice în celula malignă. Acest proces are loc continuu, fie până la eradicarea bolii printr-un tratament eficient, fie până la moartea gazdei. Se caracterizează prin modificări ale materialului genetic ce corespund
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
asocierii expresiei mai multor gene în contextul acumulării aleatorii a unor diverse modificări genetice și celulare [358]. Inițial, tumora este lipsită de legături vasculare cu gazda, nutriția făcându-se numai prin îmbibiție și difuziune. Este faza prevasculară sau albă a neoplaziei, cu leziuni mici și asimptomatice, a căror creștere este limitată de posibilitățile de difuziune a oxigenului și a diverselor substanțe nutritive. Aceste leziuni sunt în general detectabile numai microscopic și au o rată ridicată a apoptozei (7%) față de tumorile vascularizate
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
este limitată de posibilitățile de difuziune a oxigenului și a diverselor substanțe nutritive. Aceste leziuni sunt în general detectabile numai microscopic și au o rată ridicată a apoptozei (7%) față de tumorile vascularizate (2%) [50]. Stabilirea legăturilor vasculare (faza roșie a neoplaziei) corespunde unei transformări calitative a tumorii, moment în care capacitatea de proliferare este dublată de dezvoltarea potențialului de invazie locală și de metastazare la distanță. Celulele endoteliale ale vaselor gazdei sunt inițial stimulate să degradeze membrana bazală a endoteliului, apoi
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
linii celulare diferențierea înseamnă totodată și moartea celulelor respective, iar p53 va determina apoptoza atunci când exprimarea sa apare la nivelul unor linii celulare mieloide sau epiteliale [57,100,184]. Proteina p53 reprezintă o zonă „fierbinte” pentru diverse procese mutaționale în neoplazii. Aceste mutații fiind din cele mai diverse și relativ dispersate de-a lungul moleculei, se pare că activarea pentru transformarea malignă a celulei este sinonimă cu inactivarea funcției normale a proteinei [53,82,100,122,123,124,192]. În celulele
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de referință de Dr. Mustafa Bahran, președinte al Comisiei de Energie Atomică din Yemen, in anul 2003. Antigenul carcinoembrionar (CEA) este o glicoproteină de 180 kD, în care 60% reprezintă componenta glucidică. Este un marker asociat în primul rând cu neoplaziile tractusului digestiv. Scopul studiului a fost de a determina concentrațiile serice ale markerului tumoral CEA, la un lot de paciente cu afecțiuni tumorale ale glandei mamare, în vederea integrării noilor metode și determinări de laborator în evaluarea postterapeutică a carcinomului mamar
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
extrem de numeroase, nici unul dintre ei nu a dat deplină satisfacție, în sensul că nici unul nu are valoare absolută; nici unul nu este specific pentru o anumită formă de cancer și nu întotdeauna prezența lor constituie o indicație precisă asupra prezenței unor neoplazii maligne sau chiar benigne, după cum nici absența lor nu înseamnă, în mod automat, absența bolii. Din aceste motive, se justifică continuarea studiilor realizate până în prezent, atât pentru identificarea de noi markeri, mai specifici, dar și de dezvoltare a datelor referitoare
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
sternului; superior la stânga, prima articulație sternocondrală stângă; inferior la stânga, vârful inimii. * Aplicații clinice Pericardiocenteza: aspirarea fluidului din sacul pericardic poate constitui o manevră terapeutică necesară în diagnosticul și tratamentului transudatului pericardic datorat traumatismelor, manifestărilor secundare ale afecțiunilor cardiace, infecțiilor sau neoplaziilor. Tamponada cardiacă poate fi produsă și prin introducerea cateterelor venoase centrale, semnele caracteristice fiind hipotensiunea, scurtarea timpilor respiratori, caracteristică fiind triada lui Beck (cord mic tăcut, presiune atrială scăzută, presiune venoasă crescută). Abord parasternal presupune introducerea acului în spațiile 4-6
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
persoane peste 60 de ani scade incidența herpesului zoster cu 51%. Imunoglobulinele specifice sunt recomandate în primele 3-4 zile după expunerea la infecția cu VVZ, la persoane receptive aparținând următoarelor categorii: nou-născuții de mamă cu varicelă, gravide, post-transplant, bolnavi cu neoplazii sau infecție HIV. Terapia antivirală cu Aciclovir, Valaciclovir sau Famciclovir poate fi administrată profilactic începând din primele 4 zile postexpunere, timp de 7 zile, la persoane cu contraindicații pentru vaccin, care prezintă risc de evoluție severă. Această abordare profilactică nu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
A. Diagnosticul nespecific de pneumonie se bazează pe baza semnele și simptomele clinice compatibile și pe datele radiologice. Aceste criterii sunt comune și altor afecțiuni neinfecțioase, care trebuie să fie excluse în această etapă de evaluare: embolia pulmonară, insuficiența cardiacă, neoplaziile pulmonare. B. Diferențierea pneumoniei bacteriene de pneumonia virală se realizează prin identificarea și analiza particularităților clinice, radiologice și biologice. C. Precizarea etiologiei pneumoniei necesită utilizarea tehnicilor de diagnostic microbiologic direct sau indirect efectuate din spută, lichidul de lavaj bronhoalveolar, sânge
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Diagnosticul diferențial se face cu alte diarei acute infecțioase cu manifestări clinice asemănătoare, determinate de Campylobacter jejuni, Yersinia enterocolitica, Clostridium difficile, Salmonella enteritidis, Entamoeba histolytica. Dizenteria poate fi confundată cu alte afecțiuni însoțite de rectoragii: hemoroizi, rectocolita ulcero-hemoragică, boala Crohn, neoplazii colo-rectale, invaginația intestinală la sugar. Tratament Tratamentul etiologic de primă intenție este Ciprofloxacina 15 mg/kg (500 mg) po bid timp de 3 zile. În funcție de sensibilitate și vârstă se mai pot folosi: Acidul nalidixic, Tetraciclina, Ampicilina, Cotrimoxazolul, Cefriaxona. Rehidratarea are
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sensibilitate scăzută. Alte date de laborator au valoare orientativă: leucopenie cu limfocitoză, aneozinofilie, anemie. Viteza de sedimentare a sângelui este normală, dar poate crește în complicații. Diagnosticul diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14 zile. Pentru tulpinile sensibile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
declanșatoare ale infecției sistemice severe, precum și asupra terenului biologic al pacientului: Evenimente declanșatoare de sepsis: investigații invazive, intervenții chirurgicale, tentativa de avort, extracții dentare recente, tratamente parenterale Terenul biologic favorizant al pacientului: afecțiuni anterioare intestinale, biliare, pelvine, valvulopatii, splenectomie, ciroză, neoplazii, imunodeficiențe primare sau dobândite. III. Examenul clinic general evidențiază modificări indicatoare pentru poarta de intrare a agentului patogen: cutanată, urinară, biliară, digestivă, ORL, pulmonară, venoasă; uneori poarta de intrare nu se poate identifica și rămâne necunoscută localizările secundare (metastaze septice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
unei vegetații sau al unui abces intracardiac SAU Vegetație sau abces intracardiac cu aspect histologic de endocardită evolutivă. b. Criterii clinice: 2M sau 1M + 3m sau 5m Diagnosticul diferențial al endocarditei se face cu: alte boli febrile prelungite (tuberculoză, colagenoze, neoplazii), infecție intercurentă fără legătură cu cardiopatia, puseu de RAA la copil sau adolescent, endocardita lupică, boala tromboembolică, mixomul atrial. După protezarea valvulară, endocardita pe valvă protezată se diferențiază de: sindromul postcardiotomie, flebită, osteite, infecție cu CMV posttransfuzională. Tratament Principiile tratamentului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oportuniste (My. tuberculosis, MAC, B. henselae, CMV, VHS, VEB, adenovirusuri, Cryptococcus, Candida, Nocardia, Aspergillus, P. carini, Cryptosporidii. Multe dintre medicamentele antiretrovirale, ca și alte medicamente utilizate la pacienții cu infecție HIV (TMP-SMX, Ketoconazol) au potențial hepatotoxic și determină hepatite iatrogene. Neoplaziile de tipul limfoamelor, S. Kaposi sau leiomiosarcomului pot afecta orice segment al aparatului digestiv. Afecțiuni renale asociate HIV/SIDA Deși sunt relativ frecvent întâlnite (40%), afecțiunile renale asociate HIV sunt rareori severe, manifestate mai ales prin proteinurie (80%), piurie (50
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nosocomiale chirurgicale (INC) Etiologia INC depinde de tipul intervenției chirurgicale: în chirurgia “curată”: Stafilococul auriu (40%), Stafilococul coagulazonegativ (10-30%) în chirurgia cu contaminare: E.coli, enterococi, enterobacterii, plurimicro-biană Factorii de risc pentru INC sunt: Endogeni: vârstele extreme, bolile asociate (diabet, neoplazii, SIDA), obezitatea, subnutriția, infecțiile sistemice Spitalizarea prelungită Tipul de intervenție chirurgicală, conform claselor de contaminare Altemeier Prevenirea INC se face prin măsuri specifice aplicate pre-/ intra-/ sau post-operator. * preoperator: scurtarea duratei de spitalizare preoperatorie, tratamentul infecțiilor preexistente, reechilibrarea biologică, pregătirea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tratamentul adecvat. Anamneza Motivele internării sunt deseori nespecifice. Întrebările adresate pacientului sau anturajului acestuia trebuie sa precizeze debutul, durata, severitatea și evoluția simptomelor condițiile gazdei cu risc pentru evoluția severă a unor infecții: asplenie, boli hepatice cronice, infecție HIV, diabet, neoplazii comportamentele cu risc pentru anumite infecții: etilism, utilizare de droguri, mai ales intravenoase utilizarea unor medicamente cu efect imunodepresiv: chimioterapie neoplazică, corticoterapie, antibioterapie prelungită călătoriile în zone cu risc pentru anumite endemii (malarie, holeră, gripă, poliomielita, etc.) expunerile casnice, agrementale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
plastia defectului cutanat rezultat prin extirparea tumorii folosind tegument de aceeași textură și colorație cu tegumentul înlocuit. Sechele postoperatorii: cicatrice cutanată hemifacies stâng (prejudiciu estetic minim). Particularitatea cazului. Concluzii. Carcinomul bazocelular al feței este una dintre cele mai puțin agresive neoplazii. Particularitatea cazului o reprezintă tarele organice asociate. Dat fiind tipul activității zilnice desfășurate de pacientă, este de presupus că noncomplianța în legătură CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 97 cu expunerea la agresiunea actinică fără protecția
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Altele: Angiolipom Hibernom Leiomiom Hemangiom 2. Maligne: − Condrosarcom − Hemangiopericitom − Histiocitom fibros malign − Sarcomatoza meningeala − Rabdomiosarcom − Liposarcom − Fibrosarcom − Leiomiosarcom − Osteosarcom − Hemangiopericitom anaplazic − Angiosarcom − Sarcom Kaposi − Sarcom Ewing-PNET. Leziuni melanocitice primare 1. Melanocitoza difuză 2. Melanocitom 3. Melanom malign - melanomatoza meningotelială Alte neoplazii mezenchimale cu origine incertă − Hemangioblastom. C. Tumori ale nervilor cranieni si spinali 1. Schwanom (neurilemom, neurinom) − celular − plexiform − melanotic 2. Neurofibrom − plexiform − circumscris (solitar) 3. Tumori maligne ale tecii nervilor periferici (MPNST) − epitelioid MPNST − MPNST cu diferentiere mezenchimala sau epiteliala
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
astrocitom benign este apariția unei cascade de modificări genetice în cazul celui de al doilea [7], (vezi schema de mai jos). EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE CRISTIAN IONEL ABRUDAN, DANA MIHAELA CERNEA EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE LA ADULȚI Tumorile cerebrale primitive nu sunt neoplazii foarte frecvente, mai mult de 50% din tumorile cerebrale sunt reprezentate de metastaze (cele mai frecvente de cancer pulmonar de (50%), de sân (15%), melanom (10%) și rinichi (8%). Numărul lor este în creștere ca urmare a prelungirii duratei medii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
malign 1-2% - Angioblastom < 1% - Papilom < 1% - Chist epidermoid < 1% - Craniofaringiom < 2% - Tumori neuroepiteliale primitive (PNET) < 2% - Lipom < 1% - Alte tipuri < 2%. Tumorile supratentoriale. Tumorile selare, de chiasmă și regiune pineală considerate și tumori de linie mediană reprezintă 8-12% din toate neoplaziile intracraniene. Adenoamele hipofizare (6-8%) sunt cele mai comune, urmate de craniofaringioame (5%), pinealoame și glioamele de chiasmă. Pinealoamele apar mai ales la adulți 126 tineri (germinoamele). Ependimoamele și papiloamele sunt localizate la nivelul ventriculului al treilea. Dintre tumorile localizate în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dermoide sau epidermiode. În trunchiul cerebral se dezvoltă rar tumori la adulți fiind în cea mai mare parte astrocitoame grad II și III. În unghiul pontocerebelos întâlnim frecvent meningioame și schwanoame. EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBRALE LA COPIL La copii dintre toate neoplaziile tumorile cerebrale sunt pe locul doi ca frecvență, după leucemie, (aproximativ 25%). Rata diagnosticului histologic este de 85-90%, anumite localizări ca nucleii bazali și trunchiul cerebral fiind diagnosticate numai pe CT sau RMN. Metastazele cerebrale sunt mai puțin frecvente la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]