896 matches
-
-și cămașa de pe el. Că pe cuvântul lui, nu a mai văzut una ca asta, dar, când să scoată rola din casetă, în plin soare, o fi primit lumină. Și c-ar putea să-l recompenseze cu un film nou, neprihănit și să nu se descurajeze, pentru că sigur e foarte talentat. A doua greșeală a fost că, în speranța unui câștig cât de cât, s-a dus să informeze poliția. Acolo, pe motiv că ar denigra țara și stațiunea balneară, plutonierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
încuia aproape niciodată, din cauza neglijenței părinților fetei, strecurându-se abil în casa unde locuia aceasta, stăpânit fiind de o ură cumplită, își slobozi tot veninul și toată frustrarea în victimă, așa cum o face, fără șovăială, crudul măcelar cu bietul animal neprihănit și blând, încât, din gingașa și catifelata făptură, ce fusese odată Calra, acum mai rămăsese doar o pată mare și roșie pe un pat diform. Muri fără să poată articula nici cel mai mic sunet. Pe el nimic nu-l
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cochetărie. Cu excepția momentului când, din vanitate, a cedat ispitei de a se prezenta la Judecata lui Paris, nu i se cunoaște nici un moment de slăbiciune. În timp ce existența rivalei sale, Afrodita, e plină de scandaluri și de pasiuni, a Athenei e neprihănită și pustie. Favoriții ei nu pot fi, așadar, decât cei care judecă exclusiv cu creierul. Ceilalți nu merităm decât o divină compasiune. N-avem o cerebralitate curată, inima ne trage înapoi. Vedem că viața trece, că îmbătrînim, că avem amintiri
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
umeri, se reped către ieșiri, ca în fața unui mare prăpăd pe care eu nu îl văd, nu îl înțeleg, nu îl cunosc rămân singură, sub cerul înstelat înconjurată de un zid înalt de cadavre. nouă în primul loc: tu ești neprihănită, nu ai furat nimic niciodată, nu ai uneltit împotriva vreunei oștiri dușmane, nu ai batjocorit pe nimeni, nu ai călcat nici gâze cu tălpile tale ușoare, numai cineva ca tine reușește să ridice grădini care distilează dragostea până la puritate. nu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în stare să învețe ceva neașteptat. Sunt oameni, și Viky este printre ei, ce nu-ți rezervă surprize, căci știi cu siguranță cum vor proceda, orice eveniment ai imagina pentru dânșii. Cu toate că Viky era expresia cea mai perfectă a fecioarei neprihănite, cu fruntea ei fără un creț, cu ochii luminoși, cu zâmbetul lilial, poate ar fi putut fi a unui bărbat (nu din senzualitate, ci numai fiindcă fusese cerută cu insistență și nu avusese tăria să refuze), fără ca cea mai mică
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
prea puțin îmi pasă dacă sunt judecat de voi sau de un scaun omenesc de judecată. Ba încă, nici eu însumi nu mă mai judec pe mine. 4. Căci n-am nimic împotriva mea; totuși, nu pentru aceasta sunt socotit neprihănit: Cel ce mă judecă, este Domnul. 5. De aceea, să nu judecați nimic înainte de vreme, pînă va veni Domnul care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric, și va descoperi gîndurile inimilor. Atunci, fiecare își va căpăta lauda de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
preacurvarii, nici malahii, nici sodomiții, 10. nici hoții, nici cei lacomi, nici bețivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. 11. Și așa erați unii din voi! Dar ați fost spălați, ați fost sfințiți, ați fost socotiți neprihăniți, în Numele Domnului Isus Hristos, și prin Duhul Dumnezeului nostru. 12. Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpînire pe mine. 13. Mîncările sunt pentru pîntece, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
vieții. (...) Nu arta cenușie a Fiilor sinuciderii, ci Arta războinică a nemuririi o dorim”. Este citat, între alții, Péladan cu teoria lui plastică, în care „a arătat primejdia atîtor veacuri de literatură și galanterie care au sexualizat sufletul occidental, răsturnînd neprihănita statură a inițiaților pentru a cocoța pe piedestalul ei barbarul și josnicul simbol al instinctului”. Robi ai acestei mentalități vulgar hedoniste, denunțată ca fiind proprie modernității a-spirituale, „toți se vor lăsa să fie păcăliți cu plăcere”, arta ajungînd astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
groază, mă oprea să le ating cu putere, să le simt printre degete. Să simt acea mantie de catifea cum îmi dezmiardă fiecare parte a trupului, acea mantie care îmi îmbracă ființa în iubire nemuritoare, în frica continuă, în pace neprihănită. Voiam să privesc spre cerul inundat de ultimii picuri de lumină. Picuri parcă dăruiți în semn de ofrandă, în semn de iertare, în semn de nemurire. Să închid ochii și să visez la iubire, la iertare. Să visez sub cerul
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
frumusețea fetei, dar mai ales lovit de starea mea de toropeală, îmi aranjez timid cornul în poala ei înmiresmată și mă las să alunec ușor în lumea viselor. Desigur, cele mai năstrușnice vise pot prinde formă doar în poala fecioarelor neprihănite. Căci numai așa pot fi prinși licornii, în actul cel mai necugetat de-a adormi cornul în poala fecioarelor pentru a cădea în somnul cel mai adânc, vecin cu moartea. Somn în care simțurile lor adormite nu mai răspund la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
orificiile ei, dorința făcea tot mai mult loc păcatului, fie el mental, oniric sau manifest. Și în aceeași patimă nestăvilită și înșelată am intuit imediat șansa mea de salvare. La capătul a câtorva nopți, în care fecioria ei a rămas neprihănită, fata a început să înțeleagă că promisiunile făcute de prinț erau deșarte. M-a vizitat într-o noapte fără lună, unde numai întunericul putea să se strecoare printre șoaptele noastre. Mi-a cerut în genunchi iertare pentru nesăbuința faptei ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
făcut și tu un sacrificiu pe care nimeni nu ți-l poate nega, ai simțit că ești un lider adevărat pentru aproape două luni de zile. Privilegiatule, trebuia să te oprești odată în a mai poza în omul fără pată, neprihănitul care nu știe ce se petrece în jurul său, oricine ar fi cedat, ai fi cedat și tu dacă mai erau doar cîteva zile, ți-ai fi luat inima în dinți, înfrînt frica, strigat în gura mare, gata cu destrăbălarea asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de oameni ce-și duceau existența tainică și necomunicativă, adânc, sub oraș. Legendele zugrăveau cum cei de sus se uitau către necunoscuții de jos, ca prin niște acvarii. Cu vremea însă, veselii bucureșteni nu ezitară să facă chiar și din neprihănita gârliță Bucureștioara, canalul colector al murdalîcului lor. Mahalagii își deșertară într-însa conținutul umblătorilor. Săpunarii, cadavrele mâțelor fripte. Măcelarii și tăbăcarii îmbunătățindu-și aruncarea la țintă, o aglomerară cu gogoloaiele resturilor putrezite ale îndeletnicirilor lor. Strat după strat, mormanele de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scuipată se adăugă moviliței, care se ondula, încoace și-ncolo, ca un tufiș de plante marine. - Fiind lama răsturnată, bucurie de scurtă durată. Dușman al calomniei. Contrarietăți. La stânga elanului emotiv, trădare. La dreapta, galanterie scurtă și împărtășită... Fața lunguiață și neprihănită, dinții subțiri, dulce la sânge... - Seamănă cu semnalmentele de la vreun bucătar. Ori de la vreun cantaragiu care ne-ar trânti, nouă, pe grătar, ciozvârtele de la vreun purcel. Dacă ne-am hotărî odată să faci cinstea. Și să te tranșam, jerpelitule
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
decât curată la suflet. Dar n-a lăsat să se vadă nimic. Femeia știa că în lumea ei nouă, în care încerca să-și suprime adversarii cu drăgălășenie, o izbucnire de gelozie nu-și avea locul. Nu, a răspuns ea neprihănită, clătinând din cap. Nu mi-a mai pomenit de nimic altceva. De fapt, sinceră să fiu, James, nu înțeleg de ce tu ai rămas prieten cu ea. Nu mă înțelege greșit. Deborah pare să fie o femeie foarte, foarte drăguță. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
un îngeraș, îmbrăcată în alb, cu o față pură, imaterială și bucle lungi englezești, tot de argint, alunecând moale pe gulerul de dantelă. " Nu-i seamănă deloc." Celălalt se grăbea. Băgase fotografia în buzunar ridicând din umeri. " Probabil se poartă neprihănitele pe-acolo... Mai dă-mi un telefon când ai timp." Inginerul își trecu degetele peste pleoape. În pivniță zgomotele încetaseră. * Nucu Scarlat ținea lopata într-o mână, cu cealaltă se încheia la cămașă. Obrajii îi erau acoperiți de o crustă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ridiche de lună, un borș țărănesc“, în ordinea indicată. Patronul îl compătimește sincer: „Tinere, îți faci rău.“ Ce jignit a fost „Dom’ Ubu“! „Birtul dădea lecții literaturii.“ Și atunci Jarry poruncește: „Aduceți-mi cerneală roșie și un păhărel.“ În care „neprihănitul mistificator“ a înmuiat o bucată de zahăr, ron țăind-o meticulos, „plin de deliciile răzbunării“. Altminteri, Jarry va muri de Ziua Tuturor Sfinților. După ce s-au scurs cei cinci ani de odihnă în mormântul acesta legal, oasele i-au fost azvârlite
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sale crude în sufletul omenesc. Era deznădejdea, cu chipul ei hidos și uscat, chinuit de neliniști, cu ochi rătăcitori și bolnavi ca de friguri... Ea poartă, în sufletul ei negru, toată nefericirea lumii; sub haina ei cernită se ascunde bucuria neprihănită, a celor ce-au visat alte vremuri... CAPITOLUL III Domnica nuca, încă de la naștere, a fost sortită să trăiască și să crească orfană de mamă. Primele două luni a fost alăptată de o femeie din Jigălia, un sat peste deal
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
încuia aproape niciodată, din cauza neglijenței părinților fetei, strecurându-se abil în casa unde locuia aceasta, stăpânit fiind de o ură cumplită, își slobozi tot veninul și toată frustrarea în victimă, așa cum o face, fără șovăială, crudul măcelar cu bietul animal neprihănit și blând, încât, din gingașa și catifelata făptură, ce fusese odată Calra, acum mai rămăsese doar o pată mare și roșie pe un pat diform. Muri fără să poată articula nici cel mai mic sunet. Pe el nimic nu-l
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
este vorba de tine, ești slab! Acum, cînd ești atins tu, te tulburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău? 6. Nădejdea ta, nu-i neprihănirea ta? 7. Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8. După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și seamănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9. Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10. Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
cu motorul pornit, în așteptarea vreunui ajutor. Ajutor care nu s-a ivit de nicăieri. De aceea, în dimineața ce a urmat deszăpezitorii au găsit, în luxoasa mașină a Iozefinilor, patru mărețe sloiuri de gheață. Mărire vouă, eroi nevinovați și neprihăniți, ai acelei ierni cumplite.
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
eu aș putea fi un Audubon al selvelor amazoniene, iar dumneavoastră, Daniel Boone... — Cine a fost Audubon? — Un naturalist. A fost primul care, acum mai bine de un secol, a rostit acea frază celebră: „Unde pot merge să vizitez Natura neprihănită?“ Și-a devansat epoca și a prezis distrugerea marilor păduri și a resurselor naturale din America de Nord. A desenat toate păsările din Statele Unite și a protestat împotriva masacrării bizonilor, castorilor și a animalelor libere de pe pășuni - mângâie cu tandrețe mâna soției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea, îmi beau vinul cu laptele meu... Mîncați, prieteni, beți și îmbătați-vă de dragoste! 2. Adormisem, dar inima îmi veghea... Este glasul prea iubitului meu, care bate: Deschide-mi, soro, scumpo, porumbițo, neprihănito! Căci capul îmi este plin de rouă, cîrlionții îmi sunt plini de picurii nopții." 3. "Mi-am scos haina, cum să mă îmbrac iarăși? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăși?" 4. Dar iubitul meu a vîrît mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. 7. Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub măhrama ta... 8. Am șaizeci de împărătese, optzeci de țiitoare, și fete fără număr, 9. dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa, cea mai aleasă a celei ce a născut-o. Fetele o văd, și o numesc fericită; împărătesele și țiitoarele de asemenea o laudă. 10. " Cine este aceea care se ivește ca zorile, frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
îl împinge în fiecare duminică, cu piciorul care i‑a mai rămas, spre sacristie, ca să‑și pună pe el veșmintele și să se producă - în mijlocul corului de copii voioși și proaspeți, care e foarte plăcut lui Dumnezeu, fiindcă sună încă neprihănit - în fața mătușii și a bunicii. Ambele sunt foarte bisericoase și, în luna mai sau în timpul posturilor, pun niște bani deoparte, din care le mai scapă câte ceva printre degete și pentru băiețel, ca răsplată pentru evlavia cu care slujește la altar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]