3,084 matches
-
și incluziuni sarcopiasmatice. Alături de aceste organite este prezent un aparat contractil alcătuit din miofibrile. Sistemul tubular transvers este reprezentat de invaginații ale sarcolemei spre sarcoplasmă ce formează o rețea prin care pătrund miofibrilele. Reticulul sarcoplasmatic este alcătuit dintr-o rețea neregulată de canale longitudinale dispuse în jurul miofibrilelor, prezentând dilatații sau cisterne la nivelul benzilor Z sau la limita de separație dintre benzile A și I. Un tub transvers împreună cu două cisterne formează o triadă, realizându-se o legătură prin cotiguitate între
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cu rol în creșterea suprafeței celulare, ce înlocuiesc tubii T, mai puțin dezvoltați decât la fibra musculară striată, un nucleu unic, aparat Golgi, reticul endoplasmic rugos, cu dezvoltare redusă, mitocondrii, filamente de actină și rare filamente de miozină, cu dispoziție neregulată. Între filamentele subțiri se găsesc filamente intermediare, desmina și vimentina. Corpii denși sunt structuri atașate de membrana celulară sau dispersate în interiorul celulei și constituie puncte de contact pentru filamentele subțiri. Între corpii denși atașați membranei celulare se află punți proteice
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
se cuvin următoarele precizări: 1. o fată poate avea ovulație chiar înainte de începerea primei menstruații, așa că fetele care nu au încă menstruație pot rămâne însărcinate. 2. fetele pot rămâne însărcinate în timpul menstruației, mai ales dacă aceasta este scurtă sau/și neregulată. 3. sarcina poate apărea oricând are loc un contact sexul în perioada fertilă așa că o fată poate rămâne însărcinată la primul contact sexual. 4. spermatozoizii depuși în afara vaginului pot pătrunde în interiorul acestuia, urcând prin col, așa că fetele pot rămâne însărcinate
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de Salvare publică, singura autoritate civilă alături de Comitetul central "învestit de către batalioane" și însoțit cu o curte marțială. "Dezorganizarea rămîne însă totală, anarhia nemaipomenită..., proliferarea galoanelor pe mînecile ofițerilor adevărați sau falși nu are egal decît în cea a corpurilor neregulate ... rechizițiile și arestările arbitrare continuă și ele, din ce în ce mai mult, ajungînd la nivele nemaiatinse pînă atunci." (Decouflé, pag. 181). Armata de la Versailles intră în Paris pe 21 mai, începutul așa-zisei "Săptămîni de Mai" sau "Săptămîni însîngerate" care rezumă în multe
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
enorm consum de energie mecanică însoțit de o degajare de căldură. Arătând că există o legătură directă între pierderea de energie mecanică și căldura produsă, a susținut ideea conform căreia căldura nu este ca o substanță, ci ca o mișcare neregulată a particulelor mici din care este format corpul, mișcare ce rezultă din ciocnirile repetate dintre particule. Această nouă viziune asupra căldurii înțeleasă ca o formă de energie și nu ca o substanță, bazată pe observații experimentale, nu se va impune
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
transformare a spațiului public. Noile tehnologii ale comunicării fac mai rapid și mai direct accesul la ceea ce altădată era gestionat, discret, între frontierele organizațiilor 153. Spațiul public a avut întotdeauna caracteristicile unei scene 154, dar astăzi limitele acesteia devin din ce in ce mai neregulate și mai surprinzătoare. Expusă unei priviri publice mai pătrunzătoare și mai pretențioase că niciodată, o organizație nu mai poate fi pur și simplu eficientă, ci trebuie să monteze un spectacol convingător al eficienței sale. Nu mai este suficient că ea
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
interesant este cel al unei instituții publice din Maastricht, oraș medieval, având clădiri cu ziduri groase, care nu a mai reparat o bucată din zidul căzut, care o despărțea de stradă, ci a montat un panou de sticlă, cu margini neregulate, în locul respectiv, lăsând să se vadă activitatea din interior, oferind (denotând și conotând puternic totodată, cu multă abilitate) transparență instituțională. 154 Erving Goffman demonstrează acest fapt în Viața cotidiană că spectacol. 155 Expresia a fost folosită de Erving Goffman pentru
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
structurilor autorepetitive; teoria catastrofelor, prin care se oferă o metodă generală de studiu a salturilor calitative, adică a salturilor discontinue, atunci când variații continue într-un set de cauze provoacă totuși seturi de efecte dezordonate; teoria haosului, teorie conform căreia formele neregulate abundă în natură, sub aspect de "turbulențe"; și teoria structurilor disipative, care abordează problematica autoorganizării sistemelor prin "procese cooperante". În lucrarea de față voi folosi aceste teorii revoluționare, în special prin intermediul aparatului lor conceptual, explicativ. (Pentru o sinteză explicativă a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de către fizicieni și matematicieni care s-au preocupat de fenomene inexplicabile din natură. Spre exemplu, ceața, norii, evoluția fumului de țigară, curgerea unui torent, mișcarea aburilor, forma unică a cristalelor sau a arborilor, traiectoria unei frunze aflate în cădere, formele neregulate ale țărmurilor etc. au oare o explicație științifică pentru "simpla" lor discontinuitate? Și dacă da, nu există o explicație științifică și, mai ales, formule matematice prin care să înțelegem formele individualizate ale acestora? Principiul după care se ghidează grupul de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în exemplele de mai sus, și realitățile mult mai complexe ale societății. Răspunsul intuitiv constă în simpla observare a lumii înconjurătoare, pe toate palierele acesteia, de la cele biofizice la cele economice și psihice. Mă refer, spre exemplu, la formele aparent neregulate ale dungilor zebrelor; irepetabilitatea formală a pilozității umane; deplasarea albinelor într-un stup sau a furnicilor în mușuroi; formele unice luate de ciorchinii de struguri aparent identici; seturile de numere extrase la jocurile de noroc; dar și la formele cancerigene
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Mandelbrot (1975/1998), susține că putem studia lumea înconjurătoare prin diseminare structurală. Fractalii nu sunt nimic altceva decât structuri autorepetitive, caracterizate prin omotetie (autosimilaritate). Neologismul "fractal" este introdus de Mandelbrot și provine din adjectivul latin fractus, adică "fracturat", "întrerupt", "segmentat", "neregulat". Dacă în cercetarea științifică de tip clasic structurile erau "zdrobite" până la nivel "atomic", teoria fractalilor susține că putem studia lumea înconjurătoare, dimpotrivă, căutând aceste forme fractale care renasc una dintr-alta, repetându-se progresiv, precum un fagure de miere. În
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geometrice. Astfel, punctului îi corespunde cifra zero; liniei, cifra 1; planului cifra 2; volumului (planuri tridimensionale), cifra 3. O mulțime matematică este fractală dacă deține următoarele proprietăți: (p1) are o structură fină, prezentând detalii la toate nivelurile; (p2) este prea neregulată pentru a fi descrisă în limbajul clasic al geometriei euclidiene; (p3) este, în genere, autosimilară, adică fiecare element component reproduce imaginea întregului; (p4) prezintă o dimensiune fractală mai mare decât dimensiunea topologică; (p5) poate fi, de obicei, definită prin reguli
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
inexplicabile prin aparatul teoretic restrâns al fizicii tradiționale. Evoluția sistemelor haotice este impredictibilă prin metodele cauzaliste clasice. Multe exemple de fenomene haotice sunt aceleași cu exemplele sugerate de teoria fractalilor sau de cea a catastrofelor: generic, aceste exemple descriu forme neregulate a căror evoluție este imposibil de prezis, ca fenomenologie, de către teoriile fizicii clasice. Inițial, s-a încercat înțelegerea, de exemplu, a unui curs de apă care, prin volute, vortexuri și vârtejuri devine un sistem extrem de complex și de neregulat. La
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
condiții inițiale. Astfel, "haosul nu mai este gândit ca o pierdere de informație sau ca un bruiaj, ci devine el însuși o sursă de cunoaștere." (idem. p. 246). d) Teoria structurilor disipative Spre deosebire de teoria fractalilor, care studiază formele cele mai neregulate, sau de cea a catastrofelor, care studiază formele în general, teoria structurilor disipative, propusă de Ilya Prigogine (1979/1984; 1980/1992), se referă la ceea ce autorul numește fenomene de autoorganizare apărute în anumite condiții în populații compuse din indivizi identici
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale. Majoritatea structurilor societale sunt instabile, neregulate, și au comportamente adesea dificil de prevăzut; iar majoritatea statelor duc politici neregulate, dictate de interese variabile. Chiar și în societățile închise de tipul celor totalitare, există schimbări "fracturante"; și chiar și în "familii/grupuri închise", se pot produce rupturi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de tip fractal, iar la stările geopolitice ca la structuri de același tip. Într-adevăr, puține sunt în realitatea socială structurile nonfractale. Majoritatea structurilor societale sunt instabile, neregulate, și au comportamente adesea dificil de prevăzut; iar majoritatea statelor duc politici neregulate, dictate de interese variabile. Chiar și în societățile închise de tipul celor totalitare, există schimbări "fracturante"; și chiar și în "familii/grupuri închise", se pot produce rupturi imprevizibile. Dar, cum la nivel de întreg, istoria în general se repetă, aceste
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cele din figurile de mai sus. Dimpotrivă, complexitatea lor este atât de mare, încât cu greu ne putem imagina că fenomenele și structurile societale ar putea fi reprezentate grafic prin figuri intuitive. Forma de bază care generează structurile societale este neregulată și neunitară, câtă vreme este reprezentată de comportamentul uman imprevizibil. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), fenomenele și structurile societale prezintă în esență caracteristici fractale, autorepetitive. Așa cum istoria se repetă la scale din ce în ce mai largi, structurile societale se autoregenerează și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar fi fost atât de ușor să se facă ceva cu puțină bunăvoință, spirit de guvernare și respect pentru legalitate! La ce lecții aspre nu este expusă, ca dovadă asprul eșec de la Costangalia? Armata se împarte în trupe regulate și neregulate. Cu statele lor majore militare și administrative, trupele regulate cuprind: ▪ Șapte regimente de infanterie, ▪ Un batalion de vânători pedeștri, ▪ Două regimente de lăncieri, ▪ Un regiment de jandarmerie, ▪ Un batalion de geniu, ▪ Un regiment de artilerie, ▪ Două escadroane din convoi, O
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
companie de disciplină, Patru companii de marinari (flotila Dunării). Cu totul, optsprezece mii de oameni. E vorba să se adauge la acestea un regiment de infanterie, un batalion de zuavi, un regiment de cavalerie și opt baterii de artilerie. Trupele neregulate se împart în dorobanți (trabanți) și în gărzi de frontieră, cuprinzând cu totul douăsprezece mii de oameni. În Valahia, dorobanții țin loc de jandarmerie. E un fel de corp de armată auxiliar ale cărui organizare și alcătuire au multe asemănări
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a fost întotdeauna cazul: cinci ani a trebuit să treacă între Congresul de la Berlin (1966) și cel de la Bruxelles (1971), ceea ce denotă un decalaj între normele instituționale și realitate. Asta indică faptul că, deși se dorea regularitatea contactelor, acestea erau neregulate. Din pricina acestei slăbiciune structurale, Congresul este departe de a se prezenta ca o organizație transnațională permanentă. Literatura de specialitate a propus o explicație care ține de criza comunitară din 1965. Refuzul Franței de a participa la instituțiile europene politica scaunului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
caz, anumiți membri ai unei familii politice pot să preia torța programatică și să încerce s-o poarte în procesul politic european. Tabel privind diferențele și punctele comune între cele două tipuri de mecanisme orizontale Mecanism centralizat Mecanism descentralizat Frecvență Neregulată Regulată Componență Liderii de partid și reprezentanții lor Conferința liderilor de partid După ce am expus îndeosebi mecanismele partinice centralizate și descentralizate, ni s-a părut util să prezentăm trei remarce de natură comparativă. Mai întîi, mecanismul centralizat caracterizează, de obicei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
locuri a încercat să contribuie la democratizarea lor. În raport cu cadrul european, nu a jucat numai un rol electoral, ci și-a extins pretențiile spre controlul politic. Contrar afirmațiilor lui Paul Magnette 694, considerăm că activitatea europartidelor nu este episodică și neregulată. PSE se prezintă, cel puțin, cu o structură care permite contacte regulate cu efecte în cooperarea partinică transnațională. Pe urmele politologului german Oskar Niedermayer, am considerat, în scop analitic, că dinamica interacțiunii elitelior naționale și europene a cunoscut două mari
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
finită (fig. 1.70). 3. Pacientul A. I., 65 ani Următorul caz clinic este ancorat în sfera edentației parțial întinse maxilare și a edentației totale mandibulare (fig. 1.71). Câmpul protetic mandibular este caracterizat de indici clinico-biologici negativi, oferind un aspect neregulat și diferite grade de resorbție și atrofie, situație clinică ce nu ar fi putut conduce la un confort al pacientului în situația unei protezări totale clasice (fig. 1.72). Protocolul operator urmărește etapele deja cunoscute, în succesiunea lor logică. Se
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
ale osului adiacent (meningiomul nu pătrunde practic niciodată prin piamater dar pătrunde prin dura și canalele HAWERS, pe care le dilată sau le erodează, simultan cu producție de os nou ! Eroziunile reprezintă zone de subțiere osoasă localizată, ~circulare, cu contur neregulat, diferite de metastazele osoase craniene, de leziunile osoase din mielomul multiplu și de tumorile benigne osoase craniene. Zona subțiată din os are un aspect spongios, marmorat și denotă o distrugere a osului în mod neuniform. Uneori, eroziunea nu coexistă cu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
marginal (având aspect de „coajă de ou”), - diseminate la întâmplare în masa tumorală (psamoame, Fig. 11). II.3. Hemoragiile din interiorul meningiomului (apar ca hiperdensități spontane). II.4. Necrozele tumorale (Fig. 39b): se prezintă ca zone hipodense, cu un contur neregulat. II.5. Marginile tumorii: meningiomul benign este-bine delimitat, cel malign are limite, cel mai adesea, imprecise (sunt tumori de tip infiltrativ). II.6. Localizarea: poate fi unică sau multiplă (fig. 39). Fig. 39 Fig. 39. Meningiomatoză calcificări intratumorale ( ), invazia osului
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]