1,756 matches
-
1) și (3) lit. k) din Constituție. Președintele Camerei Deputaților arată că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, în legătură cu susținerile referitoare la încălcarea prin art. 254 lit. c) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 97/2000 , a principiului neretroactivității legii se considera că autorul excepției "confundă retroactivitatea legii cu o dispoziție a acesteia care se raportează la date existente, în vederea acordării unei autorizații pentru care se impune verificarea situației economice și financiare a agentului economic căruia i se aplică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148898_a_150227]
-
textul de lege se raportează la elemente preexistențe (nivelul activului net la 31 decembrie 1999), prin dispozițiile sale acesta nu reglementează cu privire la situații juridice anterioare intrării în vigoare a ordonanței, astfel că nu sunt încălcate prevederile din Constituție referitoare la neretroactivitatea legii civile. Susținerile potrivit cărora art. 253, 254, art. 273 alin. (2) și art. 262 contravin principiului constituțional al separației puterilor în stat, întrucât, potrivit acestor texte, Banca Națională a României este înzestrata cu putere de reglementare și cu putere de judecată, urmează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148898_a_150227]
-
pe bază de convenție internațională, pe bază de reciprocitate și, în lipsa acestora, în temeiul legii. Secțiunea II Aplicarea legii penale în timp Activitatea legii penale Articolul 10 Legea penală se aplică infracțiunilor săvârșite în timpul cât ea se află în vigoare. Neretroactivitatea legii penale Articolul 11 Legea penală nu se aplică faptelor care, la data când au fost săvârșite, nu erau prevăzute ca infracțiuni. Retroactivitatea legii penale Articolul 12 Legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă nu mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238975_a_240304]
-
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale. În acest sens, arată că, în acord cu principiul constituțional al neretroactivității legii, modificarea modului de acordare a măsurilor compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se realizează doar pentru viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora. Se mai arată că dispozițiile legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262577_a_263906]
-
aplicarea unitară a legii și în mod egal față de toți cetățenii, Curtea consideră că aceasta nu înseamnă că prin modificările aduse de legiuitor prin această lege se încalcă vreun drept al autorilor excepției, ci, mai curând, acestea dau expresie principiului neretroactivității legii pentru situațiile în curs de desfășurare. În sfârșit, Curtea constată că aspectele invocate în motivarea excepției reprezintă, în realitate, probleme de interpretare și aplicare a legii, care sunt de competența instanțelor de judecată, iar nu de competența instanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237280_a_238609]
-
Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 175 din 6 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 26 iunie 2003, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În considerentele acelei decizii, s-a argumentat neretroactivitatea ordonanței tocmai prin referirea la conținutul dispozițiilor art. 2 din acest act normativ, care prevăd că "Prezenta ordonanță se aplică contractelor [...] pentru efectele produse de acestea după intrarea ei în vigoare". Reținând că Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 reglementează controlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214920_a_216249]
-
318 din 9 septembrie 2003, argumentele reținute în acestea menținându-și valabilitatea și în prezenta cauză. În plus, în urma revizuirii Legii fundamentale, art. 15 din Constituție prevede în mod expres că legea contravențională mai favorabilă reprezintă o excepție de la principiul neretroactivității legii. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: Prin încheierile din 13 iunie 2003, pronunțate în dosarele nr. 799/2003, nr. 807/2003 și nr. 828/2003, Tribunalul Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153857_a_155186]
-
constituțională. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat printr-o serie de decizii de speță, precum și printr-o soluție de unificare a jurisprudenței, adoptată în ședința din 30 iunie 2014, în sensul în care este respectat principiul neretroactivității legii civile, în ipoteza în care Agenția efectuează, în baza și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 , procedura de evaluare cu privire la raporturi juridice născute și epuizate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dar în raport de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
vigoare a acestei legi, dar în raport de dispozițiile de drept substanțial cuprinse în Legea nr. 161/2003 . De asemenea, trebuie avută în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, prin care s-a statuat cu privire la principiul neretroactivității. Dacă s-ar admite raționamentul autorului excepției, referitor la încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, ar însemna ca persoanele care fac obiectul cercetării sub imperiul Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
vigoare a Legii nr. 176/2010 și întocmirea rapoartelor de evaluare în temeiul actului normativ menționat, reprezintă o aplicare retroactivă a prevederilor acestuia. Statul de drept presupune respectarea supremației Constituției, astfel încât o lege nu poate să înfrângă principiul constituțional al neretroactivității. Potrivit celor arătate de autorul excepției de neconstituționalitate, persoanele cu evaluări în curs la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 au un dezavantaj legal față de persoanele care primiseră soluții definitive până la publicarea acestei decizii, deoarece în privința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
2010 , dispoziții ce cuprind norme de procedură și au ca obiect reglementarea situațiilor tranzitorii. În temeiul art. 725 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, aplicabil în cauză, aplicarea imediată a textelor de lege criticate nu contravine principiului neretroactivității legii. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
celor disciplinare." ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și respectarea supremației Constituției și a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică articolele art. 10 lit. e) și f), art. 12 alin. (1) și (2), precum și art. 21 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și, respectiv, al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că principiul neretroactivității, consacrat de Legea fundamentală și de Codul civil, potrivit căruia o lege civilă se aplică numai situațiilor juridice apărute după intrarea ei în vigoare, este obligatoriu și pentru legiuitor, care este ținut să-l respecte în procesul de legiferare, indiferent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
căruia o lege civilă se aplică numai situațiilor juridice apărute după intrarea ei în vigoare, este obligatoriu și pentru legiuitor, care este ținut să-l respecte în procesul de legiferare, indiferent de ierarhia actelor normative adoptate. În acest sens, principiul neretroactivității legii constituie o garanție a drepturilor fundamentale. Se mai arată că, potrivit art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației interne, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
rămâne câștigat cauzelor aflate pe rolul instanțelor de judecată învestite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , fiind singurul termen existent la care s-au raportat cererile de chemare în judecată declanșate la acel moment, argument în susținerea neretroactivității noii legi. Aplicarea retroactivă a prevederilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 ar echivala, pe de o parte, cu o sancționare a persoanelor care au formulat cereri de chemare în judecată, în considerarea termenelor și condițiilor prevăzute de dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
instanțelor, ce au ca obiect soluționarea notificărilor în temeiul Legii nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Deciziei nr. XX din 19 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se încalcă principiul fundamental al neretroactivității legii, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, principiu consacrat în doctrină ca o exigență a principiului securității juridice, inerentă statului de drept. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 830 din 8 iulie 2008 , prin care s-a statuat că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
trebuie să se țină cont atât de prioritatea noii legi față de cea veche, dar și de siguranța raporturilor juridice, care presupune ca acestea să nu fie desființate sau modificate, fără un motiv de ordine publică, o abordare diferită a principiului neretroactivității însemnând a-i solicita subiectului de drept, încă de la data introducerii cererii de chemare în judecată, o anumită conduită care nu era prevăzută de lege. Prin urmare, noua lege nu poate interveni asupra proceselor aflate în curs de judecată pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
prevăzută de lege. Prin urmare, noua lege nu poate interveni asupra proceselor aflate în curs de judecată pe rolul instanțelor, întrucât o astfel de modificare nu face decât să creeze confuzii în ceea ce privește înțelegerea și aplicarea corectă a principiului constituțional al neretroactivității legilor. De asemenea, se apreciază că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 nu pot fi considerate nici norme tranzitorii, destinate să asigure trecerea de la vechea la noua reglementare și care sunt sustrase de la incidența principiului neretroactivității legii, deoarece
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
constituțional al neretroactivității legilor. De asemenea, se apreciază că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 nu pot fi considerate nici norme tranzitorii, destinate să asigure trecerea de la vechea la noua reglementare și care sunt sustrase de la incidența principiului neretroactivității legii, deoarece nu îndeplinesc condițiile impuse de normele de tehnică legislativă, care ar fi trebuit să cuprindă măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
și să fie incluse în capitolul VI - Dispoziții tranzitorii și finale al Legii nr. 165/2013 . Este evident că prin adoptarea unor asemenea norme legiuitorul a intervenit asupra proceselor deja începute, aflate în diferite stadii de soluționare, cu încălcarea principiului neretroactivității. În punctul de vedere exprimat în Dosarul nr. 591D/2013, Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale, contravenind principiilor constituționale ale separației puterilor în stat și accesului liber la justiție. În acest sens
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
trebuie să se țină cont atât de prioritatea noii legi față de cea veche, cât și de siguranța raporturilor juridice, care presupune ca acestea să nu fie desființate sau modificate fără un motiv de ordine publică. O abordare diferită a principiului neretroactivității înseamnă, pe de o parte, a-i solicita subiectului de drept, încă de la data introducerii cererii de chemare în judecată, o anumită conduită care nu era prevăzută de lege. Prin urmare, noua lege nu poate interveni asupra proceselor aflate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
prevăzută de lege. Prin urmare, noua lege nu poate interveni asupra proceselor aflate în curs de judecată pe rolul instanțelor, întrucât o astfel de modificare nu face decât să creeze confuzii în înțelegerea și aplicarea corectă a principiului constituțional al neretroactivității legilor. De asemenea, Avocatul Poporului apreciază că prevederea legală criticată contravine principiului constituțional al egalității în drepturi. Noile reglementări impun un tratament diferit între persoanele ale căror procese judiciare s-au finalizat și cele care nu au beneficiat de finalizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, democratic și social, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la principiul accesului liber la justiție și la dreptul la un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262673_a_264002]
-
prevăzut la alin. (2), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii." ... În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258248_a_259577]
-
dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare din Constituție. Referitor la dispozițiile art. 15 privind neretroactivitatea legii civile, Curtea constată că în motivarea excepției de neconstituționalitate nu s-a arătat cum anume se ajunge la încălcarea lor prin dispozițiile legale criticate, astfel încât Curtea nu se poate pronunța în privința lor. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258248_a_259577]