910 matches
-
oglinda retrovizoare 128 Marina ROMAN: Artistul, cel ce se zidește în operă 131 Vasile MORAR: Curajul de a zidi trăind responsabil și demn 140 Manuela CERNAT: Războiul artistului cu ignarii culturnici 149 Octavian SAIU: Noblețea întâlnirilor 152 Dorel VIȘAN: Cuvintele nerostite... 155 Sebastian-Vlad POPA: Unicitatea 159 OGLINDA ...............................................167 Ion COCORA: Un regizor incomod cu sine și cu alții 169 DIALOGUL OPINIILOR (selecție) 175 1970 CARTOFI PRĂJIȚI LA ORICE Arnold Wesker Studioul Casandra 175 1972 PROCURORUL Gh. Djagarov Teatrul de Stat Târgu-Mureș
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a le fi martori, grație unui om care trăiește doar pentru partea luminată de artă a lumii. Și, prin opera sa, prin cursurile sale, prin cărțile sale, o luminează el însuși, alături de Ciulei, de Penciulescu, de Bergman... Octavian SAIU Cuvintele nerostite... Doamne, ce fel de pâine voi mai fi fiind și eu și pentru cine ? Am scris aceste versuri minunate ca un fel de motto, ca un "cuvânt înainte" la aceste modeste considerații despre Alexa Visarion, versuri aparținând sufletului mare și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
singurătate; și nevoia noastră de absolut; și dorința noastră de absorbire, dar și aceea de conservare, de eternitate; și lamentabila noastră goană după amînare și permanentizare, aceste substituiri ale eternității. " Apostol Bologa va rătăci, urmat de o sentință mult timp nerostită. Romanul său s-a scris de la primele pagini. În transferul hipnotic, aproape, al luminii din ochii omului "de sub ștreang", are loc, simbolic, anticipator și inexorabil, o identificare de destin. Tot un transfer, un contact vizual terifiant și fascinant totodată, se
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
scene sînt ținute de un alt protagonist, prezență cu aer grotesc, supranumit "omul fiară", potrivit înfățișării lui și supranumelui popular de Panteră. O bună parte din timpul acțiunii, Zahei rămîne orb, în toate sensurile cuvîntului. Orb, fiindcă naiv, la intențiile nerostite ale maleficului Panteră, interlopul companion întîlnit în spital. Orb, fiindcă ignorant, la lumea "gunoaielor" în care pătrunde, păcălit și ademenit cu promisiunea călătoriei la schitul salvator de pe malul Dunării, Dervent. Orb la pericolele ce-l așteaptă, fiindcă neinițiat în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
rămâne ascunsă, nedescifrată, personajul blecherian va comuta regimul său existențial în altul, pentru a-și citi identitatea prin intermediul altor identități pe care le va construi. De aici și impresia că textele lui Blecher sunt adevărate reprezentări grafice. Declarația lui Emanuel, nerostită de altfel: ,,mă interesează doar viața!"267 justifică această căutare continuă a personajului de a-și prelungi existența, apelând la alternativele oferite de realitatea înconjurătoare. Încadrarea tematică a operei lui Max Blecher a fost realizată de critica literară relaționând opera
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
că receptorul a luat la cunoștință emisiunea emițătorului; ea face ca deficientul de auz să insiste mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale limbajului dintre individul sănătos și cel cu probleme de auz dau
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cere câte ceva. Smulgând vălul de pe mecanismele psihologice ale represiunii, naratorul (acest alter ego al lui Kadare) dă la iveală consecințele acelora, între care și dublul limbaj al albanezilor, cel ce se aude într-o comunicare inofensivă și convențională, și cel nerostit, dar subînțeles, îngropat în monologul fiecărui individ de bună credință contra farsei macabre la care tocmai lua parte. Beția din apropierea Puterii (locul la tribună), inevitabilă și pentru narator, nu-l face totuși să uite că inclusiv viața lui sentimentală fusese
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
preoți, călugări, credincioșii bisericii lui Justinian. Liturghia de adio îi unește pe greci și pe latini. Cuvintele discordiei din Crez și Fiului sunt omise de Mitropolitul grec, dar rostite totuși de episcopul latin Leonard; amândoi însă "uită", într-o înțelegere nerostită, să pomenească numele papei Nicolae. Împăcarea ecumenică în fața morții e un fapt, ca și frățeasca împărtășanie din trupul sfânt al Mântuitorului. Dihonia se stinge și iertarea îi ia locul, între greci și latini, dar și între venețieni și genovezi, pilda
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
suferința cuvintelor, chiar și a celor în stare embrionară, abrutizate, torturate de utilizatorii incapabili a le percepe esența sacră și de a le metamorfoza în poezie: "carele cerului/ scârțâie/ sub povara cuvintelor/ cu mâinile legate/ cuvintelor/ trăgând la galere/ cuvintelor/ nerostite încă de oameni/ purtate pe brațe/ de necunoscutele puteri/ ale îngerilor" (Invazia lăcustelor). Nici agonia regnurilor din lumea naturală (Taina prefacerii în amintire), nici "golul dintre mine și tine", inutil umplut cu figuri duplicate ale femeii unice, iubite de altfel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
frunzele misterioasei amante/ din pădurile virgine ale cunoașterii/ se-ngălbenesc/ și cad sub formă de cuvinte" Parfumul căderii...) și în A douăsprezecea dimensiune, unde sunt asociate erosului și, în genere, comunicării cu alteritatea ("sub pomul vieții unde-am stat/ cuvintele nerostite/ culeg fructele coapte/ și le oferă cititorilor/ în stele/ primind în schimb/ vești/ despre tine"). În următoarele volume de versuri, fără să renunțe la niciun crâmpei din produsul dicteului semiautomat căruia i se supune cu plăcere și, de bună seamă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iată, spre exemplu, cât de intens trăiește poetul relația anthropos-logos-cosmos: "strigătul patimei/ de culoarea răsăritului/ rătăcește în suferința/ unei mărturisiri de dragoste/ lungile toamne/ prea bogatele toamne/ în care am renăscut/ își scutură frunzele/ de aur/ de foc/ ale cuvintelor/ nerostite încă/ de bătăile inimii" (poem din O liniște... Cuvinte). Sau felul în care înțelege să raporteze Lumina vieții la cuvânt, o suprarealitate poetică suverană, ce posedă câteva dintre atributele demiurgice: "chemat/ sau nechemat/ cuvântul este prezent/ de la început/ îl auzi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
același titlu, descripția urmărește de regulă resturile acestuia într-un univers maculat chiar atunci când e lipsit de prezența umanului: "în cetatea de cuarț/ toamna a răstignit/ răsăritul/ până i s-au nisipit falangele/ izvorâtor cearcăn de lumină/ îmbrățișează somnul canarului/ nerostită poveste a nestatorniciei,/ tăvălugul fluxului/ îți adulmecă sarea/ înrourată pe trup". Când actantul uman își face simțită prezența sau chiar evoluează fizic în peisajul contaminat de această pace agonică, de această sumbră armonie a elementelor aflate în ora amorțirii pre-thanatice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a dialogă cu fata ascunsă a universului (vizibilă în imaginea îngerilor și a lunii) nu este tratată în mod similar: ermeticul accentuează modul în care incomunicabilitatea, tăcerea și imobilitatea afectează deopotrivă procesul de creație și înțelegerea mesajelor ascunse în vorbele nerostite ale solilor cerești, atingând o coardă religioasă profund subiectivă. În Cantul unui pastor refuzul universului de a se comunică afectează cunoașterea. Autorul Infinitului consideră că misterul lumii este inaccesibil gândirii umane, așadar, că este cu neputința să primim un răspuns
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
86: "Durere limpede, moartea m-a-ntors,/ În brațele tale supus, aproape copil./ Tu nu știi dacă trebuie să mulțumești/ Sau să plângi/ pentru fericirea aceasta,/ Mamă./.../ Neînțelegerile peregrinări și cuvintele,/ Ucenicii de care ești mândră și care te sperie,/ Tatăl, bănuitul, nerostitul, veghind,/ Toate-s în urmă./.../ Legănându-mă, mamă./ Trei zile numai sunt lăsat sî m-odihnesc,/ În moarte și în poala ta/"(Pieta). Nuanța de sacru, care tronează asupra imaginii copilăriei și a părinților, este dublată de o tonalitate gravă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
discredita formulele autobiografice n-a vrut să facă literatură din propria viață, precum înaintașii Maiorescu și Ibrăileanu ori contemporanul Lovinescu, apărând indirect demnitatea intimității (cu toate că în minimonografiile incluse în istorie face caz "literar" de intimitatea altora) în fond, ghicim o nerostită nemulțumire cu privire la propria viață. Cum confiscarea criticului de către puterea comunistă a devenit un subiect fierbinte al anilor postdecembriști, autoarea propune o ieșire din maniheismul simplist de tipul intelectual vândut-intelectual victimă. Autoficțiunile călinesciene nu coincid obligatoriu cu realitatea biografică, iar Elvira
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
spus, în trei prepoziții-prefixe definitorii: spre (sau chiar întru, am putea adăuga), trans, în sfera unei hermeneutici transdisciplinare, și fragila dar indispensabila punte a lui între, care să reconcilieze Atena și Ierusalimul. Pe acest drum al Ileității, al unei alterități nerostite, dincolo de Eu și Tu, își situează Raluca Bădoi tentativa de restituire a unei împreună reflecții asupra subiectivității și limbajului, înscrisă în demersul contemporan filosofic și de fenomenologie a religiosului al unor autori precum Janicaud, Greisch sau Stéphane Habib. Calea eu-lui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
epistolierul devenind cu adevărat pasionant atunci cînd vorbește despre ce știe mai bine: literatură, Academie, frămîntările sufletului. De fapt, Mauriac se oprește mult mai puțin decît ne-am aștepta asupra esenței scriiturii, asupra procesului de creație și a resorturilor sale nerostite, cu excepția, poate, a unor cuvinte memorabile, cu ecouri bachelardiene, adresate în 1936 lui Robert Brasillach (scriitorul angajat politic în extrema dreaptă și care a fost executat în timpul epurărilor din 1945): Ceea ce contează nu e atît clasificarea unui autor, atribuirea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
2007 Cuvântul se așează pe ornamente Cu vești de copii, Adulmecă cerul cu vocale, silabe, Viziuni mai vechi decât cerul, Miracol e carnea când se întoarce Către privirea celui ce o iubește Recreată în semne sacre, în cuvinte rostite chiar nerostite. Lumina zilei geme vinovată Peste chipul ce a trăit pe culmea Dusă la vale. Câte stânci s-au rostogolit în prăpastie, Au acoperit drumul De la o veșnicie la alta! Nimeni nu are timp să-și aducă aminte De căderea lor
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
descalificat"; înainte de a intra în sala principală, oratorul aștepta într-o cămăruță în care, în afară de unul sau doi prieteni, nu mai avea nimeni voie să intre. Se cultiva astfel solitudinea ca teren prielnic actului creației. Așteptarea în singurătate avea conotațiile nerostite ale unei purificări esențiale pentru îndeplinirea onestă a misiunii. "Clauza" intrării a maximum doi oameni avea ca scop observarea "stării sufletești a oratorului", și, dacă era cazul, încurajarea acestuia, ca și cum, observă ironic Panu, ar fi fost vorba despre un condamnat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
deopotrivă, înăuntru și în afară. Obligativitatea utilizării acestui mijloc indică importanța care se dădea și literaturizării oricărei discuții, indiferent de temă, ca un fel de reverență față de o știință considerată superioară; tratarea temei într-un mod cât mai serios; rigoare nerostită, dar subînțeleasă; prelectorii se documentau îndelung, își comandau cărți din străinătate, aveau discuții în contradictoriu, percepând tranșarea subiectului ca pe un "exercițiu intelectual"28 etc. Nimeni nu poate contesta caracterul teatral al multora dintre aceste practici ritualice, prelectorul simțindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a lui Ghiță față de el fie Nu mă întreba, nu pot să-ți răspund!, fie Noi bănuim pe toată lumea, asta ni-e meseria. Cârciumarul reacționează prompt, delimitându-se definitiv ca și în cazul Anei de acesta. Vorbele rostite și cele nerostite confirmă detașarea: Să-ți fie de bine! răspunse Ghiță privindu-l cam peste umăr. Crede-mă că prea puțin îmi pasă dacă mă crezi așa ori altfel: eu tot eu rămân [...]. Dar Ghiță vorbise din inimă când spusese că prea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu Ghiță. De această dată, plecarea acestuia cu Pintea și cu slugile la Ineu e obstacolul ce-i stă în cale. Absența comunicării dintre cei doi acutizează drama cuplului de la Moara cu noroc. Femeia caută în sine răspuns la întrebările nerostite; o vedem măcinată de gânduri contradictorii: Din când în când, iar își schimba gândurile! Îi părea peste putință ca Ghiță să se amestece în treburi rele. În așteptarea întoarcerii bărbatului ei o domină însă "gândul cel bun": de a-l
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
personaj, prin reducerea numelui la inițiale sau folosirea numelor generice care șterg orice indiciu al identificării onomastice. Cu totul altfel a gândit Negruzzi atunci când a ales să ascundă o femeie sub numele de doamna B. Romantic ca personajul însuși, numele nerostit e perfect crede scriitorul pentru a surprinde acel "mister feminin" pe care aproape un secol mai târziu îl va descoperi și Camil Petrescu în strălucirea "doamnei T." Cu titlu de noblețe a ales și Slavici să o numească Bătrâna pe
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
miere specifică și nu la toate soiurile de miere. Economia discursului natural este aici de natură "poetică", adică dominată de principiul paralelismului. Din cuplul de termeni utilizați rezultă o construcție aproape anagramată: "Virtuțile....Trubert". În reclama Banga (10), premisa rămasă nerostită este cea care se vrea reconstruită de către cititorul-interpretant. Enunțând premisa minoră ("Nu sunt decât fructe în Banga"), autorul reclamei, evită, în plus, ca o afirmație ce-i aparține să intre sub incidența acuzației de reclamă mincinoasă. Doar cititorul-interpret își asumă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
2000, p. 281). "Dar dacă, atunci, la 20 de ani, nu putuse tăcea până la capăt, acum, în acest aprilie 1933, tenacele antrenament al închiderii în sine lucrează, și resorturile foarte personale ale călătoriei în Italia, cu prelungitul popas florentin, rămân nerostite. Este sigur însă că tema regăsirii unei stări de grație și, măcar intermitent, a sufletului tânăr care o cunoscuse este o cheie a subitului pelerinaj italian" (idem, p. 283). 4 Dragostea florentină devine "leitmotivul unei frenezii a trăirii" (ibidem). În
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]