2,310 matches
-
4. La titrul serului mai puțin de 1/4 (diluție finală) testul este considerat negativ. ... E. Influență suina Testul de inhibare a hemaglutinării se va efectua conform următorului protocol: a) Procedura: testul se realizează prin metode standard pentru distrugerea inhibitorilor nespecifici; serurile suine ar trebui tratate fie cu o enzimă care distruge receptorii (filtrat de Vibrio Cholerae), incubata peste noapte la temperatura de 37°C, acest tratament fiind urmat de o reîncălzire la temperatura de 37°C timp de 30 de
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 10 aprilie 2002 privind stabilirea protocoalelor de testare şi condiţiile de autorizare a targurilor de animale, fermelor de carantina sau centrelor de colectare în cazul importurilor de animale vii din speciile bovine şi porcine provenite din tari terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144269_a_145598]
-
DE URGENȚĂ nr. 73 din 29 iunie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 607 din 13 iulie 2005. Articolul 6 Structura de organizare și funcționare a Administrației Naționale "Apele Române" se aprobă de consiliul de administrație. Articolul 7 (1) Activitățile nespecifice gospodăririi apelor, ca urmare a reorganizării Administrației Naționale «Apele Române», pot fi lichidate sau externalizate, în baza hotărârii consiliului de administrație, în condițiile legii. ... (2) Externalizarea activităților prevăzute la alin. (1) se poate realiza prin următoarele metode: ... a) concesionare de
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 (*actualizată*) privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144485_a_145814]
-
la calificarea și modul de abordare a semnificației asistentului personal. Au existat o serie de încercări de a rezolva această problemă, insă calitatea îngrijirii oferite de asistenții personali continuă încă să reprezinte o problemă. 3. Lipsa capacității serviciilor sociale generale, nespecifice de a se adapta nevoilor speciale ale persoanelor cu handicap. Una dintre problemele existente la nivelul învățământului special este slabă promovare a educației incluzive, necesară integrării sociale a persoanelor cu handicap, ca grup vulnerabil, cu risc ridicat de marginalizare socială
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
de asistență socială) - a unor sistemeexpert locale care să reprezinte verigă de legătură între principalul finanțator al serviciilor/beneficiilor (i.e. comunitatea, respectiv primăria) destinate acestor categorii și organizațiile guvernamentale județene specializate. ● Promovarea accesului persoanelor cu handicap ușor la servicii sociale nespecifice (educație normală, servicii de asistență medicală primară și preventivă), inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii speciale pentru persoanele cu handicap: infrastructură stradală, lifturi speciale pentru accesul la metrou, infrastructura specială pentru accesul în clădirile instituțiilor publice etc. ● Promovarea educației incluzive concomitent cu
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
prin spermă. C. Formă cronică 1. Formă cronică a bolii apare atunci când porcii nu pot dezvolta un raspuns imun împotriva virusului pestei porcine clasice. Inițial semnele unei infecții cronice sunt similare cu cele ale infecției acute. Apoi sunt prezente semnele nespecifice, de exemplu: febră intermitenta, enterita cronică și cahexia. Lipsesc hemoragiile tipice de la nivelul pielii. Acești porci pot prezenta semne clinice de boală cu 2-3 luni înainte de moarte. Virusul pestei porcine clasice este constant eliminat de la apariția semnelor de boală până la
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
patologice sunt mai puțin tipice, nu pot fi observate hemoragii în organe și pe seroase. La animalele care prezintă diaree cronică leziunile necrotice sunt prezente pe ileon, pe vâlvă ileocecala și rectala. 3. Semnele clinice ale formei cronice sunt aproape nespecifice și multe alte boli trebuie să fie luate în considerare pentru realizarea diagnosticului diferențial. Hipertermia poate să nu fie prezentă la fiecare animal, dar în exploatațiile infectate poate fi detectată cel puțin la câțiva porci. D. Formă prenatala și inaparentă
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
La unii porci cu forma cronică de pesta porcină clasică pot fi detectați anticorpii pentru câteva zile, la sfârșitul primei luni de dupa infecție. Purceii infectați intrauterin pot să fie imunotoleranti împotriva virusului omolog al pestei porcine clasice și dezvolta anticorpi nespecifici. Totuși anticorpi de origine maternala pot fi detectați în timpul primelor zile de viață. Timpul de înjumătățire a anticorpilor maternali la purceii sănătoși neviremici este de aproximativ două săptămâni. Dacă se găsesc anticorpi ai pestei porcine clasice la purcei mai mari
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 4 decembrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare a probelor şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147050_a_148379]
-
restricții de comercializare, în ceea ce privește furnizorul, starea fitosanitara, mediul de cultură și modalitățile de inspecție, în afară de cele prevăzute în aceste norme. ... Capitolul 8 Dispoziții finale Articolul 23 (1) Autoritatea oficială poate acredita laboratoare pentru a efectua testarea virusurilor cunoscute, specifice și nespecifice, ale vitei de vie, precum și pentru a efectua devirozarea, a conserva, a multiplică materialul inițial de înmulțire și a produce, la cererea beneficiarilor, pe baza contractelor de multiplicare, material de înmulțire din categoria Prebaza liber de organisme dăunătoare, sub supravegherea
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 27 noiembrie 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146841_a_148170]
-
serologic curent utilizat pentru boala veziculoasa a porcului. Factorii responsabili pentru reactanții unici sunt necunoscuți. Reactivitate serologica încrucișata cu virusul bolii veziculoase a porcului poate apărea datorită infectării cu un alt picornavirus încă neidentificat sau poate fi datorat altor factori nespecifici prezenți în ser. *3) IgG specifică singură sau atât IgG, cât și IgM sunt de obicei detectate în probe de ser de la porcii infectați cu virusul bolii veziculoase a porcului, întrucat serul de la reactanții unici conține în general numai IgM
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 18 octombrie 2002 privind procedurile de diagnostic, metodele de prelevare de probe şi criteriile pentru evaluarea rezultatelor testelor de laborator, pentru confirmarea şi diagnosticul diferential al bolii veziculoase a porcului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146332_a_147661]
-
condițiilor normale de exploatare a metroului, se interzic organizarea și desfășurarea, în stațiile de metrou și în spațiile tehnologice aferente, de către persoane fizice sau juridice, direct sau sub diferite forme de asociere, a oricăror activități comerciale sau de alta natura, nespecifice proiectului de execuție a construcției inițiale și obiectului de activitate al Regiei de Exploatare a Metroului "Metrorex" București. (2) Se interzic, de asemenea, menținerea, amplasarea și realizarea oricărui gen de construcții în stațiile de metrou și în spațiile tehnologice aferente
HOTĂRÎRE Nr. 344 din 26 mai 1995 privind unele măsuri de sporire a siguranţei în exploatare a metroului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112820_a_114149]
-
proiectului de execuție a construcției inițiale și obiectului de activitate al Regiei de Exploatare a Metroului "Metrorex" București. (2) Se interzic, de asemenea, menținerea, amplasarea și realizarea oricărui gen de construcții în stațiile de metrou și în spațiile tehnologice aferente, nespecifice activității de transport. ... Articolul 2 Ministerul Transporturilor și Regia de Exploatare a Metroului "Metrorex" București vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU Contrasemnează: --------------- Ministrul transporturilor, Aurel Novac p. Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Marian Ianculescu, secretar
HOTĂRÎRE Nr. 344 din 26 mai 1995 privind unele măsuri de sporire a siguranţei în exploatare a metroului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112820_a_114149]
-
efective și afective la lecții. Conform Ghidului metodologic de aplicare a programelor de educație fizică și sport în învățământul liceal, București, (2001), mijloacele de învățământ sunt de două categorii: 1. mijloace incluse direct în procesul de exersare practică; 2. mijloacele nespecifice din domeniul audio-vizual și al informației. Mereuță C. în teza de doctor cu titlul Eficiența folosirii mijloacelor audiovizuale în cadrul lecțiilor de educație fizică cu elevii treptei gimnaziale (2008) afirmă că, ținând cont de cele de mai sus, V. Crețu îl
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
astăzi stress-ul prin a-l defini. Și putem spune că definiția cea mai corectă, cea care surprinde cu exactitate trăsăturile definitorii ale fenomenului, este cea enunțată de către savantul Hans Selye , considerat chiar ,,părintele stress-ului” , în sensul că „Stress-ul este răspunsul nespecific (subl. ns.) pe care îl dă corpul la orice solicitare (subl. ns.) la care este supus”. Fenomenul se transformă în ceva „de temut”, atunci când aspectele de natură negativă surclasează pe cele benefice (pozitive) și conduc, așa după cum vom vedea, la
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
Flexiunea nominală, proprie substantivului și adjectivului, se realizează prin categoriile gramaticale de gen, număr, caz și determinare și este, în general, o flexiune sintetică. Flexiunea pronominală, caracteristică pronumelui, se realizează prin categoria gramaticală specifică a persoanei și prin categoriile gramaticale nespecifice de gen, număr și caz. Flexiunea se realizează, în general, sintetic sau supletiv. Flexiunea verbală, caracteristică verbului, se realizează prin categoriile gramaticale specifice de diateză, timp, mod, aspect și prin categoriile nespecifice număr, persoană și gen. Flexiunea verbală se realizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticală specifică a persoanei și prin categoriile gramaticale nespecifice de gen, număr și caz. Flexiunea se realizează, în general, sintetic sau supletiv. Flexiunea verbală, caracteristică verbului, se realizează prin categoriile gramaticale specifice de diateză, timp, mod, aspect și prin categoriile nespecifice număr, persoană și gen. Flexiunea verbală se realizează deopotrivă analitic (voi cânta) și sintetic (cânt-a-se-m). Adjectivul și adverbul cunosc o categorie gramaticală a intensității, realizată cu preponderență analitic: scrie/scris/frumos/mai frumos, foarte frumos. Mijloace de exprimare a sensurilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Substantivele abstracte nu realizează singure întreaga pardigmă a categoriei determinării. Se poate spune „I-am cumpărat bicicletă.”/„ I-am cumpărat o bicicletă.”/„ I-am cumpărat bicicleta.”, dar enunțuri precum „Are inteligență/frumusețe/prostie, etc.”, chiar dacă intervin uneori în vorbire, sunt nespecifice sau chiar contrazic spiritul limbii sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de complementaritate în organizarea paradigmei cazuale, între funcția sintactică realizată de substantiv și principiul recțiunii, planul semantic al cazurilor individuale se constituie dintr-un sens fundamental, cu originea în funcția sintactică specifică, și diferite dezvoltări semantice determinate de funcții sintactice nespecifice prin manifestarea recțiunii prepoziționale. Nominativultc "Nominativul" Sensul fundamental al cazului nominativ este dat de cele două funcții sintactice din structura nucleului predicațional al unui enunț lingvistic: subiectul și predicatul. Funcția de subiect este realizată direct, când substantivul este termenul prim
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceeași omonimie, între pers. a III-a, plural = pers. I, singular: ști-u, scri-u, descri-u etc.; -e: la verbele cu dezinența -i, la persoana I, singular, care reprezintă omonimia pers. a III-a, plural = pers. a III-a, singular, în general nespecifică tipului de flexiune din care fac parte: apropi-e, îndoai-e, târâi-e, jupoai-e etc. Accentul cade pe rădăcină, la verbele din tipurile IV și V de flexiune: vând, vinzi, vinde, faci, face, fàceți, vìndem, vìndeți, vând; prind, prinzi, prinde, prindem etc. La
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
necesar studiul.”, „Cel ce nu muncește nu mănâncă” „Leneșul nu mănâncă.”, „Trebuie să ai curaj pentru asta.” „Trebuie curaj pentru asta.” etc. Conjuncția că (să) are aici caracter expletiv. Această natură a lui că este dovedită de diferitele ei întrebuințări, nespecifice conjuncțiilor subordonatoare: • Conjuncția poate fi eliminată fără consecințe asupra integrității sintactice și asupra planului semantic al enunțului: „Poate că e bolnav.” - „Poate e bolnav.”; această eliminare nu e posibilă în cazul unei relații de subordonare sau de interdependență autentică: „S-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unul?... Băiete!...” (I.L. Caragiale), „- Stăi! strig eu.” (I.L.Caragiale); este mai întâi ascendentă, apoi descendentă, când enunțul are o dezvoltare mai amplă: „Cântați-mi durerile voastre / Ca să am la ce să visez.” (A.E. Baconsky) Enunțurile imperative indirecte au intonație nespecifică; ele devin, de fapt, enunțuri asertive: „Și cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoșul, să-l zvârle într-un cuptior plin cu jăratic și să puie o lespede la gura cuptiorului...” (I. Creangă) Enunțuri exclamative În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
el, îl vor prețui și cei ce vor veni după el...” (T.Maiorescu) Propoziția-subiect introdusă prin pronume relative poate să constituie nucleul predicațional de bază și cu un verb sau mai ales expresie impersonală, sau devenită impersonală, dar acestea rămân nespecifice; în astfel de enunțuri, propoziția-subiect urmează predicatului: „Casă trebuie să fac, să se cunoască cine a venit întâi aici, în Cuțarida.” (E.Barbu) Adverbele relative introduc subiecte propoziționale care intră în relație de interdependență cu predicate realizate prin verbe devenite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că se vor mulțumi să se răzbune împotriva ta?” (O. Paler, Viața..., 114). De fapt, în asemenea structuri, termeni precum noastră, ta etc. trebuie considerați pronume personale în genitiv. b. Propoziția completivă indirectă se introduce în frază prin elemente relaționale nespecifice: • conjuncții și locuțiuni conjuncționale (cele mai frecvente sunt conjuncții „universale”): că, să, ca... să, dacă, de, cum că: „Înspăimântat apoi de fapta sa și temându-se ca nu cumva să se întețească și s-o lovească prea rău, el o
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la mare., Mircea a plecat ieri., Mircea a plecat ieri la mare. ș.a.m.d. Numai uneori aceste raporturi rămân fără o identitate sintactică precisă sau, mai exact, univocă. Amalgamarea lor în plan extralingvistic primește expresia sintactică a unor circumstanțiale nespecifice; trăsătura semantică pe care o introduc aceste circumstanțiale în enunț este circumstanțialitatea în general. Ele sunt expresia unui cadru situațional care interesează ca atare; coordonate precum spațialitate, temporalitate, cauzalitate etc. se interferează până la suprapunere: „El își apropie scaunul de fereastră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și, fumând, ca orice militar, se plimbă foarte grav de colo până colo.” (I.L. Caragiale, III, 169) Când se realizează prin substantive (cu unele excepții) sau prin infinitiv, relația de dependență se exprimă prin prepoziții (locuțiuni prepoziționale). Datorită caracterului lor nespecific, prepozițiile, cele mai multe, nu marchează prin ele înseși identitatea de circumstanțial temporal a termenului pe care-l însoțesc. Aceasta este fixată numai în planul semantic al relației de dependență, fără manifestarea specifică în planul expresiei Prepozițiile, prin poziția în sistemul prepozițional
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o desmierzi.” (M. Eminescu, I, 155) Se constituie în mărci specifice ale circumstanțialei modale de conformitate pronumele relative precedate de locuțiuni prepoziționale. 2. Circumstanțialul de mod ipotetic Relația de dependență de la baza circumstanțialului ipotetic simplu se exprimă prin prepoziția ca, nespecifică în sine; deosebirea față de circumstanțialul de mod real (al calității) este asigurată de neactualizarea rolului prepoziției de instrument al unei comparații stilistice: „Ieși ca dintr-o cameră unde nu era nimeni.” (M. Preda, M. sg., I, 55) Circumstanțiala de mod
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]