846 matches
-
altfel. Pentru ei, sexualitatea feminină e atrăgătoare. Nu vor să devină captivii unei instituții burgheze, căsătoria, dar nu Își refuză nici o desfătare carnală. Prostituate, actrițe, sărmane cusătorese, dar și doamne din societatea selectă, căsătorite sau nu, sunt trofeele virilității lor nestăvilite. În spirit egalitar, care pretinde participarea colectivă la orice formă de plăcere, boemii Își Împart cu generozitate nu numai adăpostul, banii, băutura și mâncarea, ci și cuceririle amoroase. Excepțiile nu vor face, desigur, decât să Întărească regula. Ne referim cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
său reprezentant, Gabriele D’Annunzio, autor disputat de curente literare și de ideologii, cu o biografie tumultuoasă, spasmodică. Nietzscheean impenitent, D’Annunzio pare a avea, la prima vedere, destul de puțin dintr-un adevărat dandy. Nimic mai ostil dandy-lor decât vitalismul nestăvilit, pasionalitatea, senzualitatea paroxistică. Și totuși, cine Îi reconstituie biografia nu poate uita câteva episoade excentrice dintr-o tinerețe italo-pariziană, după cum nu poate să nu remarce modul cu totul ieșit din comun În care D’Annunzio trăiește retras În castelul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
premergători avangardei. Alfred Jarry (1873-1907), supranumit „Indianul” datorită părului prelins pe umeri și ochilor de un negru intens, e capul de serie al acestei mici și ciudate confrerii. Excentricitatea sa extremă, gustul pentru scrimă și ciclism, pasiunea armelor, alcoolismul de nestăvilit, interioarele de o stranie morbidețe Îi stârnesc pe dandy-i din epocă, deși operele lor au mult prea puține lucruri În comun, iar până să intre În arenă ceea ce s-ar numi oficial „avangarda istorică” vor trece măcar câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de plăcere, În vârtejul vieții mondene, abandonând cariera de medic și dedicându-se scrisului. Deși nimic din ce scrie (romane de aventuri, romane istorice sau de moravuri, foiletoane) nu are prea mare valoare estetică, succesul său În epocă e de nestăvilit. Contribuie, fără doar și poate, la aceasta și stilul dandy-ului Eugène Sue, care se distinge printr-un bun-gust aparte, dar și printr-un dar al sfidării, cuceritor până la urmă. Învăluit În delicatul parfum al cameliei prinse la butonieră, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
a ambuteiajelor și clădirilor de birouri, a fetelor în maiouri scurte și băieților cu părul aranjat în țepi făcuți cu peroxid. La mică distanță de Ierusalim, unde sfințenia plutea ca un nor, Tel Avivul părea un templu al desfrânării permanente, nestăvilite. —OK, stă la numărul 6. Să parcăm acolo. Se aflau pe strada Mapu, care, judecând după mărcile de mașini parcate pe marginea drumului, părea să aparțină unuia dintre cele mai luxoase cartiere din Tel Aviv. Clădirea în sine nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
înfruntînd sângeroasa ofensivă a generalului Ludendorff. Șeful corpului expediționar, generalul Gomes da Costa, - un adevărat erou - era trimis, țap ispășitor, într-o posesiune obscură din Africa. Încă un nume care trebuie reținut... Valul de ură împotriva lui Afonso Costa crește nestăvilit. Toți așteaptă căderea lui: militarii, monarhiștii, unioniștii lui Brito Camacha, independenții, catolicii și, mai ales, mulțimea neîncadrată în nici o grupare politică, masa aceea fără nume, terorizată, flămândă, demoralizată de atâtea idealuri trădate. Unioniștii lui Brito Camacha încep să uneltească răsturnarea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Ochiul lui atent și lacom observase, de la cîteva zeci de mile În larg, că eternul miracol se repetase și albastrul celui mai mare ocean Începea să se murdărească din pricina petelor maronii ale bancurilor de sepii care, pe neașteptate, Într-o nestăvilită explozie de viață, se nășteau În apropierea insulei ce se distingea acum, neagră, sălbatică și pustie, dedesubtul aripilor lui mari. Acolo era locul lui, iar el știa asta. Patria albatroșilor uriași; locul unde se năștea, iubea și murea pasărea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
-se de un prestigiu de care numai Hannah Arendt s-a mai bucurat, este elocvent și îl are în centru pe sfântul (astăzi) Chiril din Alexan dria. Noua „intelighenție“ nu era însă mulțumită, zelul militant al episcopilor a fost de nestăvilit, trebuiau să arate lumii că eforturile lor erau încununate de realizări importante. Așa că partidul cel mai bine organizat și cu programul de mântuire cel mai pe placul plebei a triumfat... Și când te gândești câtă artă avocățească desfășoară Tertulian în
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
se ia în considerare reacțiile, să se cântărească inconvenientele, să se calculeze câștigurile și pierderile, fie și numai pentru a evita excesul de muncă cu care s-au confruntat, de la o zi la alta, ministerele, năpădite de o inundație de nestăvilit de proteste, reclamații și cereri de lămurire, aproape întotdeauna fără să știe care era răspunsul cel mai bun pentru fiecare caz, întrucât instrucțiunile venite de sus nu făcuseră decât să stabilească principiile generale ale stării de asediu, cu un total
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
prin scurtături. Prima reacție a responsabililor cu siguranța convoaielor a fost aceea de a lăsa deoparte toate măsurile de precauție, de a ordona călcarea accelerațiilor până la fund, de a dubla viteza, și chiar așa începură să facă, cu bucuria de nestăvilit a șoferilor oficiali, care, așa cum este universal cunoscut, detestă să meargă cu viteza melcului când au două sute de cai în motor. Nu le-a durat mult alergătura. Hotărârea, fiind bruscă, fiind precipitată, ca toate cele care sunt rodul fricii, avu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
șefului statului dispăru și în locul ei apăru din nou drapelul înălțat pe catarg. Vântul îl agita încoace și încolo, încolo și încoace, ca un prost, în timp ce imnul repeta acordurile războinice și accentele marțiale care fuseseră compuse în vremurile trecute de nestăvilită exaltare patriotică, dar care acum păreau să sune a doagă. Da, domnule, omul a vorbit bine, rezumă cel mai bătrân din familie, și trebuie să recunoaștem că are perfectă dreptate în ceea ce a spus, copiii nu trebuie să se joace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
poala Plevnei, cu zguduiri tot mai puternice. Fulgerele din ce în ce mai dese, sfâșiau bolta... și, dintr-o dată perdeaua de ploaie năvăli pe vale, umplând-o de ropote. Fulger după fulger spintecă tăria cerului, și tunetele, întâlnindu-se, umpleau depărtările. Ploaia răpăitoare cădea nestăvilită și vijelioasă, iar zidurile Griviței stăteau ca îmbrobodite în ceață. La lumina fulgerului meterezele fortăreței păreau vedenii înfricoșătoare pe cer. Turcii, pe lângă avantajul de a fi în apărare, aveau față de noi o artilerie modernă, tunuri Krupp cu bătaie lungă, tunuri
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tunuri de bronz, model 1876, tunuri de bronz sistem francez și materiale de asediu. Noi, față de superioritatea lor... trebuia să mai înfruntăm în atac și ploaia și terenul alunecos cu suișul în piept. Aveam, însă, în suflet o dorință de nestăvilit de a-i înfrânge. Stăteam în tranșee, sub ploaia cotropitoare ș‟așteptam... așteptam cu ochii țintă spre inamic... Spre ziuă furtuna se mai potoli, dar ploaia continua să potopească!... zise el și se opri pentru o clipă. Pădurarul mai aprinse
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
scântei. Înaintând în inima codrului, întunericul devenea tot mai amenințător, și-i înconjura tot mai strâns. Ninsoarea se înteți și vântul începu și el să sufle tot mai tare... și în curând începu să se dezlănțuie cu o furie de nestăvilit. În răstimpuri, pădurea răsuna de câte un strigăt de fiară flămândă, ori a vreunei prăzi, a cărei viață tocmai se curma... în aer continuând să plutească vălurit ecoul lor. Când și când, vuietul vântului sfâșia vijelios liniștea, cu un muget
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
dânsa... S-o împlinit destinu‟ scris!.. Șî Lina o murit împăcată cu sine... s-o împlinit destinu‟ scris! Că nimica nu faci pi om mai fericit, decât împlinirea destinului său, așa cum inima și sufletu‟ îi ceri!.. Și, deodată, un dor nestăvilit îl prinse de baba lui... Un dor ca o durere de moarte îi încleștă trupul și mintea. Visa clipă cu clipă la baba lui, cu ochii pierduți în zare, frămăntându-l un gând... Să-și vadă baba, acolo sus... sus. Simțea
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
i-a găsit denumire încă, îți sădește în suflet, fără voie, o melancolie grea și amară, care, în cazul multora, dă ființă unor adevărate anomalii de comportament. Ei bine, omul acesta ciudat reuși să stârnească în mine o curiozitate de nestăvilit și, îmboldit fiind de aversa care tocmai încetase și care lăsase loc unei liniști adânci, mi-am apropiat urechea de sticla ferestrei, dându-mi, astfel, osteneala să aud acele vorbe, abia perceptibile, ale bătrânului. Ele sunau cam așa: „Îndurerarea pricinuită
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tăcere. Se putea din nou atârna hamacul la umbră, în fața colibei; se pescuia din nou în pace în lagună; erau din nou fluturi în luminiș. Amazonia și-a ieșit din letargie, din somnul hibernal de fiecare an, plină de puteri nestăvilite, iar pădurea joasă crescu spre cer, pe când lianele se lăsau în jos căutând pământul, și țeseau astfel cu toatele o perdea deasă pe care trebuia să o sfâșie cu maceta dacă voia să păstreze cărările din totdeauna. S-au întors țânțarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
poluat stagna într-o depresiune, ucigând în fiecare lună zeci de bolnavi afectați de dificultăți ale căilor respiratorii. În mai puțin de opt ani, Santa Cruz trecuse de la o capitală mică, având un aer provincial, la urbea modernă cu dezvoltare nestăvilită, înțesată de mii de mașini care nu găseau cum să scape din capcana în care se transformaseră străzile înguste și piețele minuscule ale orașului colonial și retras de lume Santa Cruz. Doar marele Bulevard al Republicii, de la Nord la Sud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
arma la umăr. Ludovicianul se ridică mai mult deasupra apei și eu i-am văzut capul mare și lat și botul, înotătoarele ca niște aripi, coada musculoasă, mare și plată, propulsându-l către noi, totul uriaș și cenușiu și de nestăvilit. — Vine drept spre noi, m-am auzit strigând. Atacă barca. Scout, apucă-te de ceva. Eu m-am prins de marginea punții de control. — Dumnezeule, strigă doctorul. Țineți-vă bine. Vup. Harponul nimeri rechinul în înotătoare, dar ludovicianul nu încetini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se stinge și Întinzîndu-se peste rîu - cuprins de o bucurie Înălțătoare, vezi cum trec bărci, remorchere, șlepuri, și arcuirea ca de aripă a podurilor -, s-a lăsat noaptea și acolo sînt vapoarele... sînt vapoare... și te cuprinde un dor sălbatic, nestăvilit, căruia nu-i poți da glas. CÎnd te Întorci din nou În cameră, te simți foarte departe de Brooklyn, unde locuiești, și tot ceea ce simțeai, cînd erai copil, În legătură cu acest oraș, Înainte de a-l vedea și de a-l cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu sînge negru, de rasă neagră, astfel Încît precizia rece, izolarea și conduita severă ce definesc viața popoarelor nordice - ca un grăunte singuratic, mărunt, jalnic și totuși plin de măreția personalității sale - sînt zdrobite Într-o clipă de acest Întuneric nestăvilit. Furnicarul uman fără număr și fără vîrstă se dezvăluie Într-o clipă În toată grozăvia sa neexplorată și ajunge să te obsedeze mai tîrziu În vis, chiar dacă n-ai văzut mai mult de cinci sau șase asemenea chipuri pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o veche zicere populară românească spune: „Mai bun este un câine viu, decât un leu mort." Subscriu și eu! Chiu și vai, pe un picior de plai Chiu și vai prin România. Piciorul nostru de plai este inundat de pâraie nestăvilite de lacrimi. Curg la vale susurând, direct în haznaua pregătită din timp de onor Guvernul României, încă din primăvara anului trecut, când a fost votată noua Lege a educației, lege organică transpusă întocmai în forma sugerată de președintele României. Las
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
existenței pe care Victoria Milescu, pe de o parte, o contemplă, iar pe de altă parte, și o asumă, trădând o dorință irepresibilă (exprimată gerunzial: aplaudând viața) de a tezauriza totul, în gând și în cuvântul liric, într-o cursă nestăvilită, prin spațiul citadin al celui numit demult și amintit acum nostalgic-ironic Micul Paris, fundalul (vizibil ori doar presupus), în primul rând, al poemelor din volumul Sub steaua câinelui - Editura Tracus Arte, București, 2012. Așezată sub steaua câinelui, dar făcând și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o friză, peste care își poartă privirea poeta, contemplând varietatea alcătuirilor firii. Trecătoare pe această stradă nepăsătoare, totuși, poeta se autoportretizează (sunt mică / sânge puțin, carne puțină / dar cât univers...), exprimând, măcar uneori, indirect, și o ambiție, corelată cu o nestăvilită dorință de a-și asuma condiția lumii întregi, compusă din universuri concentrice (de exemplu, sanatoriul, închizând în el o lume, închis, la rându-i, în spațiul lumii celei mari), fără ca multipla recluziune destinală să poată împiedica visul, apanajul omului, indiferent
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai înalte idealuri literare (aceeași lume, desigur, în care norocul îmi va îngădui într-o bună zi să-mi înmoi picioarele șovăielnice, pentru a descoperi că e rece și neprimitoare ca apa bazinului care mă înțepenise, dând drumul unui șuvoi nestăvilit de lacrimi, în acea fatală aniversare a zilei mele de naștere). După aceea, oricum, venea cea mai importantă parte a ritualului. Ne întorceam acasă, făceam două cești de ness, ne puneam pe o farfurie biscuiți digestivi sau Rich Tea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]