1,936 matches
-
Acestea au fost izolate și descrise de Hugues (1884) ca situându-se la „frontierele (borderline) nebuniei”. Conceptul are trei surse: în orientarea psihiatrică noțiunea de „stare limită” corespunde grupării situate la frontiera dintre psihozele schizofrenice, starea de dezechilibru mintal și nevroze. în sens psihanalitic, diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
diferitele stări de aparență nevrotică sau caracterială sunt susceptibile de a avea în cursul curei psihanalitice, simptome întâlnite în cazul psihozelor. din punct de vedere psihopatologic se consideră că „stările limită” formează o entitate clinică originală care nu aparține nici nevrozelor și nici psihozelor. Din punct de vedere psihopatologic, „stările-limită” se caracterizează printr-un mare polimorfism în care notăm prezența următoarelor aspecte clinice (Kernberg și Marcelli): angoasa, simptome nevrotice, sindromul depresiv, instabilitatea și impulsivitatea. După D. Widlöcher, „stările-limită” se caracterizează prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o lume de iluzii. În locul culturii superioare, care cultivă valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri. Ea va genera angoase, fobii, conduite de violență, acte delictuale. În planul gândirii colective se notează proliferarea pseudoștiințelor (ocultism, magie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
demonopatii, stări de posesiune, stări lunatice etc. Toate aceste denumiri sunt expresia concepțiilor medico-culturale despre boala psihică, dar și expresia atitudinii societății față de bolnavii mintali. Astăzi termenul de psihoză este rezervat unei clase de afecțiuni clinico-psihiatrice, care se diferențiază de nevroze, sociopatii sau psihopatii, tulburări de caracter, afecțiuni psihosomatice sau întârzieri de dezvoltare intelectuală (L.E. Hinsie și R. J. Campbell). A. Porot etichetează psihozele ca fiind „afecțiunile mintale cele mai grave, caracterizate printr-o atingere globală a personalității de procesul patologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intră următoarele manifestări psihopatologice: Reacții morbide, de scurtă durată, de forme diferite ca manifestări și evoluție clinică: reacții depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze, nevrozele de imitație prin contagiune psihică întâlnite la populațiile africane și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresive, reacții agresive difuze, cu agitație confuzivă sau stupoare (Amokul, crima reflexă, moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze, nevrozele de imitație prin contagiune psihică întâlnite la populațiile africane și malaieziene (latahul, myriakitul, imu, koro, windigo). 3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moartea psihogenă rapidă și moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze, nevrozele de imitație prin contagiune psihică întâlnite la populațiile africane și malaieziene (latahul, myriakitul, imu, koro, windigo). 3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
țării gazdă. Aspectele mai sus prezentate, demonstrează că ne aflăm în fața unor fenomene de „ciocnire interculturală”. Un „conflict” de regulă interior pe care persoana emigrantului este obligată să-l rezolve, să-l compenseze. Orice emigrație este expresia unei stări de nevroză a Eului. Dorința sau nevoia de a emigra este legată de o absență a identității și de căutarea acesteia. Persoanele care nu au o identitate originară, sau cei care refuză identitatea modelului lor socio-cultural, o proiectează într-un alt mediu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnav psihic”). Instituționalizarea reprezintă izolarea care poate merge până la „ruptura” definitivă a bolnavului de propria sa familie și de grupul său social. În marea majoritate a cazurilor, instituționalizarea bolnavilor psihici, adaugă „bolii psihice” pentru care bolnavul a fost internat și nevroza de spitalizare, situație adesea greu de evitat, cu caracter represiv-conflictual, pe care acesta este obligat să o accepte, fără a avea dreptul să protesteze. Dincolo de aceste instituții totalitare (P. Sivadon, Ph. Rappard), noile metode terapeutice (psihofarmacologia, psihoterapiile individuale și de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hiperactivitate a funcțiilor psihice (emoții, idei, reacții, conduite motorii, verbale) de diferite intensități și durată. Stare de exaltare psihică pasageră sau durabilă. Exhibiționism: perversiune sexuală constând în expunerea în public a organelor genitale. Exogenie: concepție conform căreia unele boli psihice (nevroze, stări reactive, psihoze toxice, infecțioase sau traumatice) au o cauză exterioară persoanei bolnavului. Extaz: stare paroxistică particulară în cursul căreia bolnavul pierde contactul cu realitatea, nu mai comunică, simțindu-se transportat într-o altă realitate impenetrabilă, inaccesibilă și care exprimă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
activitate, activă sau pasivă, prin care bolnavul se opune sau refuză să execute solicitările externe. Neologism: cuvinte sau expresii noi, neobișnuite, inexistente în vocabular, inventate de bolnav și care desemnează sau exprimă conținutul gândirii delirante sau temele halucinatorii ale acestuia. Nevroză: tulburare psihică fără leziuni cerebrale, datorată unor psihotraumatisme emoționale, frustări, eșecuri, care alterează personalitatea și de a căror natură patologică bolnavul este conștient. Nimfomania: exagerarea patologică, adesea lipsită de cenzură, a dorințelor erotico-sexuale. Hipersexualitatea feminină, corespondentul satiriazisului masculin. Normalitate: starea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grup de manifestări constante ca asociere, cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced cu mai multe ore, zile sau săptămâni declanșarea atacului epileptic paroxistic. Prosopagnozia: agnozia figurilor, incapacitatea bolnavului de a recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie: istoria vieții individuale, ca imagine sintetică de factură ontologică, a formării și evoluției personalității bolnavului, insistându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Boissier de Sauvages (1706-1776) Franța Nosologia Methodica I. Kant (1724-1804) Prusia Tratat despre bolile capului. Antropologia Maine de Biran (1766-1824) Franța Nouveaux essais d’anthropologie. Apercepția imediată W. Cullen (1710-1790) Scoția Nosology or systematic arrangement of diseases. Introduce termenul de nevroză A.F. Mesmer (1734-1815) Austria Memoire sur le découverte du magnetisme animal C. Lavater (1741-1801) F. J. Gall (1758-18028) Germania și Elveția Frenologia. Fiziognomia. Cranioscopia Ph. Pinel (1745-1826) Franța Tratat medico-legal despre nebunie J. Reil (1759-1813) Germania Introduce termenul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1901), precizând că dintre amintirile puternic amprentate afectiv „nu se uită nimic fără motiv”. Aceste sumare considerații referitoare la mecanismele de evocare și reconstrucție ale memoriei individuale explică, în parte, „uitarea” consecințelor decretului antiavort. Psihanaliza atribuie un rol principal memoriei. Nevroza se bazează, în principal, pe această tulburare specifică a relației cu trecutul care este refularea. Subiectul a îndepărtat din conștiința sa anumite fapte și evenimente dintr-un trecut mai îndepărtat, inacceptabile mai târziu pentru el, dintr-un motiv sau altul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să primească atributul secretului și care sunt criteriile de selecție? Dacă este nevoie de o verificare permanentă a sincerității/loialității înseamnă că sau noi suntem „răi de la natură și incurabili” și trebuie menținută culpabilizarea, sau consumatorul de secrete suferă de nevroză obsesivă. Un serviciu secret poate, teoretic vorbind, să supraviețuiască la infinit, pur și simplu numai prin deținerea unor informații la care să nu se permită accesul, adică menținerea puterii prin șantaj și frică. Frica a fost, este și va fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prelucrarea trecutului? D.G.: Nietzsche și Freud au prezis, poate puțin cam exagerat, că, în viitor, nu istoria va fi regina științelor, ci psihologia, iar știința istoriei sau a religiei va fi înlocuită de psihologia maselor. Istoria ar fi atunci anamneza nevrozelor și obsesiilor noastre, iar psihopatologia, prin descrierile ei, ar oferi cadrele psihologiei individuale și evitarea riscurilor de îmbolnăvire. Este adevărat că istoria omenirii e romanul căutării începutului spiritului în natură și a soluțiilor colective de supraviețuire. În momentul venirii nazismului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de șapte poeți (1939), scoase în aceeași colecție. Mai multe pasteluri, în genere autumnale (Stanțe, Teama, Sfârșit, Final, Umbre), din placheta Versuri, creionează climatul apăsător al unei amărăciuni provocate de nefericiri familiale (moartea tatălui, părăsirea casei părintești), maladii fizice ori nevroze, despărțiri. Versul clasic face loc deseori celui liber, aspirând să capteze duritatea cotidianului, însă glisând mereu în prozaic. Mai ambițios este Țărm sacru, poem compus în șase părți, în vers liber, pe antiteza dintre existența antică, având ca nucleu credința
MUNTEANU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288295_a_289624]
-
sau în Noaptea patimilor. Cu timpul, sensibilitatea proprie, vădit modernă, simțul muzical deosebit, experiențele variate și, poate, noi lecturi ies la suprafață. Și dacă Stanțe, Cântecul crinului roșu ș.a. mai păstrează fibre vechi, alte poeme, precum Oraș cu amăgiri deșarte, Nevroză, Vechi motiv flamand, Imnul funebru de Chausson sau ciclul Toamna denotă apropierea de simbolism. Printre slujitorii acestuia, poetul face către 1910 figură distinctă, dar boema sa agitată îl împiedică să aprofundeze căutările. Tipărită târziu, lăsând deoparte câteva poeme apărute în
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
muzică, detaliul ne frapează mai întâi și ne conduce în aprecierea ansamblului, asimilarea se produce de la particular la general” (I. Nonna Otescu, Ce este muzica). Poezia este bogat reprezentată: D. Nanu (Hymn Euterpei), Em. Ciomac (De dincolo de zare), G. Bacovia (Nevroză), Mircea D. Rădulescu (Orchestra), Alfred Moșoiu (Cântec trist), Elena Văcărescu (Musiques), Const. Asiminei (Cântec), Nichita Macedonski (În Catedrală), Emanoil Bucuța (Cântec vechi), Al. Macedonski (Rondelul orelor). Teatrul este ilustrat prin câteva fragmente din Sonata umbrelor de A. Dominic. Dintre numeroasele
MUZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288343_a_289672]
-
George Magheru, ca în Și-apoi, uite-așa, din volumul Soarele meu, inima mea (1986): „Mai prin nori de mai curând / mai încet de mai aproape, / cum arena nu-l încape / trece timpul șuierând. // Jos în magazinul cu /armăsari ciupind nevroze, / ies copilele din poze / și argintul se făcu // cel puțin cât steaua, lin / deznodându-se din cercuri / și-acea vineri era miercuri, / iarba aceea caolin, // Te opui și dă din bot / din femeie malul, briza / mă uitam cum trece criza
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
diaree, dureri abdominale; • Manifestări neurologice: parestezii și dureri ale extremităților („crize Fabry”), accidente vasculare cerebrale, sindrom vestibular, ataxie, depresie; • Manifestări endocrine: creștere și pubertate întârziate. Diagnosticul diferențial include: artrita cronică juvenilă, sindromul Raynaud, eritromelalgia, lupusul eritematos sistemic, scleroza multiplă, apendicita, nevroza etc. Diagnosticul la bărbați este confirmat prin măsurarea activității α-Gal în plasmă, leucocite sau fibroblaști cutanați, care este scăzută < 15 % față de normal. La femei asimptomatice, se poate măsura concentrația GSL urinare. Diagnosticul prenatal necesită efectuarea unui cariotip și dozarea α-Gal
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt monografii de cartier și interesează mai ales prin aspectul colectiv. G. CĂLINESCU SCRIERI: Menirea literaturii, București, 1917; Fiori
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
ST, 1989, 9; Irina Petraș, „1989 - Proza scurtă în avangardă”, ST, 1990, 1; Gabriel Dimisianu, Proza cotidianului, CC, 1990, 3; Mircea Țicudean, Realitatea prozei tinere, ECH, 1990, 3-4; Nicolae Manolescu, Polimorfie stilistică, RL, 1993, 11; Claudiu Constantinescu, O artă a nevrozei, RL, 1993, 11; Augustin Frățilă, „Eclipsa”, CNT, 1993, 11; Ioana Pârvulescu, „Eclipsa”, „Dilema”, 1993, 13; Ștefan Ion Ghilimescu, Un prozator mai subțire ca moartea, LCF, 1993, 29, Alunița Cofan, Sufletul formei, CC, 1993, 10-11; Gheorghe Mocuța, Un prozator dezlănțuit, „Arca
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
să vedem în această tipologie, reluată de către Teplov și prelungită de Eysenck, prima tentativă de a atribui eredității rolul care îi revine în procesul de învățare. Nu vom putea disocia de modelul pavlovian studiile pe care autorul le-a consacrat nevrozei experimentale. Acest comportament, care trădează o dezorganizare emoțională la animal, conservă, odată ce a fost fixat, o stabilitate ce oferă persoanei care face experimentul o modalitate remarcabilă de a investiga procesele nervoase superioare. Se cunoaște întregul profit pe care psihofarmacologia l-
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fobii particulare a căror învățare ar fi, într-o oarecare măsură, programată genetic. Aceste fapte și ipoteze introduc în noțiunea de flexibilitate-inflexibilitate cunoștințe dintr-o perspectivă interacționistă cu adevărat bio-psihosocială. Modelul inhibiției reciproce (Wolpe) Modelul Wolpe continuă ideea că studiul nevrozelor experimentale induse la animal trebuie să conducă la o înțelegere a reacțiilor nevrotice umane. Reluând în laborator lucrările lui Masserman, el demonstrează că, spre deosebire de ceea ce gândea Freud, reproducerea experimentală a noțiunii de conflict nu este indispensabilă instalării „nevrozei”; intensitatea stimulului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]