1,199 matches
-
războiul civil. Acum, era aproape sigur că va putea trece dincolo de pădure înainte de căderea nopții și că va da peste un drum pe care oamenii îl foloseau pentru a merge la târgul din oraș. Da, colțul pădurii, apoi o pantă nisipoasă și, în dreapta, drumul acela. La o jumătate de zi de trap până acasă. În cursul acestei lungi traversări, Nikolai văzuse câmpuri înțesate de trupuri de oameni și de cai, rămase acolo după câte o luptă, sate populate de cadavre atârnate
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
roșiatică a amurgului printre spațiile goale dintre crengi. Deodată, Vulpoiul își repetă manevra: cu capul plecat, cu ochii căutând privirea călărețului. Nikolai îl bruftui, amenințându-l că-l va vinde la târg. Calul înainta, dar fără tragere de inimă. Panta nisipoasă care trebuia să se deschidă spre răspântie nu se ivea încă. Dimpotrivă, în dreptul ultimilor copaci din pădure, drumul începu să coboare brusc, copitele scoaseră un clipocit ca de ventuze. Ceva mai departe, nuiele uscate trosniră sub pași. Se simțea în
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se întorcea de la oraș, călare. Soarele nu se înălțase încă, iar pădurea ce se întindea de-a lungul drumului avea sonoritatea unui naos de biserică, adânc și gol. Chemările păsărilor păstrau o rezonanță discretă, nocturnă... Înainte de a urca o pantă nisipoasă, se întoarse, intră în pădure, căutând locul doar de el cunoscut. Dar poiana de odinioară, după mai bine de douăzeci de ani, dispărea sub o întreagă pădure de plopi-de-munte... Se pregătea să iasă în drum, când deodată se auzi un
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de pildă,șesul Miletinului de la sud de Șipote. Din cele arătate, rezultă că sectoarele zvântate din complexul teraselor, unde apa este la peste 4 m adâncime sunt cele mai favorabile pentru dezvoltarea construcțiilor. II. Unitatea apelor freatice înmagazinate în argile nisipoase și nisipuri argiloase coluvio- deluviale de versant ocupă suprafețe întinse pe teritoriul comunei Șipote . În cadrul localității de reședință, se prezintă ca o fâșie îngustă flancând interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei și o zonă ceva mai lată pe stânga
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se află apa subterană în această unitate hidrogeologică în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici (sub 0,1 l/s ) și coeficient de variabilitate foarte ridicat. Aceste ape întrețin umezeala în padine, înmlăștinind solul în perioadele cu precipitații abundente. În același timp,degradarea mecanică
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pentru reușita culturii. Specia nu este extrem de pretențioasă în ceea ce privește cerințele față de sol, fiind mult mai tolerantă decât castravetele. Pentru reușita culturii este bine să alegem terenuri plane, nivelate, cu expoziție sudică, permeabile, textură ușoară, nisipo - lutoasă sau luto - nisipoasă și cu un pH corespunzător. Deși nu s-au semnalat până în prezent atacuri păguboase ale agenților patogeni (boli, dăunători) la această specie este bine să nu se revină cu aceeași cultură pe terenul unde a fost cultivată mai devreme de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
pentru serele încălzite se poate face în orice perioadă dorim, iar pentru serele sau solariile reci, în jurul datei de 1 aprilie. Adâncimea de semănat diferă în funcție de tipul de sol, pe solurile grele mai la suprafață iar pe solurile ușoare, nisipoase, afânate, mai la adâncime, de regulă 1 - 2 cm. 2.2.1. Înființarea culturii prin răsad Plantarea răsadurilor reprezintă una din lucrările de mare importanță pentru reușita acestei culturi. Răsadul se scoate cu mare atenție din ghiveci sau paleții alveolari
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
actuală sau potențială pentru societatea umană". În sfera spirituală este acceptat ca termen corespondent diversitatea culturală. 13. Deja suprapopulată, urmând ca în perspectiva imediată să ajungă la 12 mil. locuitori, această regiune s-ar confrunta cu următoarele consecințe : inundarea litoralului nisipos, esențial pentru valorificarea resurselor specifice deltei (soluri fertile, acvaculturi, rezerve de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
actuală sau potențială pentru societatea umană". În sfera spirituală este acceptat ca termen corespondent diversitatea culturală. 13 Deja suprapopulată, urmând ca în perspectiva imediată să ajungă la 12 mil. locuitori, această regiune s-ar confrunta cu următoarele consecințe : inundarea litoralului nisipos, esențial pentru valorificarea resurselor specifice deltei (soluri fertile, acvaculturi, rezerve de pește) ; modificarea generală a chimismului apelor de suprafață și subterane, cu implicații asupra viabilității unor ecosisteme naturale; intensificarea evaporației impusă de etalarea apei pe o suprafață mai mare, pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din comuna Concești. Numele I se trage de la cele trei movile aflate în apropierea satului. Nu ne putem explica dacă sunt movile de hotar sau au fost făcute în alt scop. în trecut se numea Satul Nou. Nisipăriei-deal cu teren nisipos situat la sud-vest de iazul Axinte pe care există izlazul satului Bașeu. Este menționat și în MDGR, vol. IV, pag.452-453 ca deal pe moșia Lupeni, comuna Hudești, plasa Prutul de Sus, județul Dorohoiu. Nouă Fălci-teren arabil desecat în Lunca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Patrocles și al lui Ahile. Privind spre miazăzi, dincolo de ușoara curbă pe care o face Scamandrul, se vede Troia, cu citadela ei, Pergamul, așezată pe una dintre ultimele înălțimi ale marelui munte Ida. Câmpia este aluvionară și solul ei e nisipos, prăfos și arid la suprafață, cu părți mai umede și mai înverzite de-a lungul luncii râului. Cresc pe ea arbori răzleți, un smochin sălbatic bătut de vânt, un tamarisc, un stejar înalt, lângă poarta de nord a cetății. Undeva
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd culturii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost descoperite fragmente de vase, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenușie din La Tene II. Tot din această periodă și tot aici au fost găsite mai multe fragmente de amfore fine rozii, precum și din amfore din pastă nisipoasă roșcată, decorate cu caneluri orizontale. S-a mai găsit și o figurină antropomorfă de bronz. Aceasta este realizată prin turnare în tipar și are brațul stîng întors la spate, iar cel drept pe lîngă corp. Picioarele au labele alăturate și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dacia și provin de la vase lucrate la roată din pastă cenușie - olive sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe locul numit Fundătura, au fost găsite mai multe fragmente ceramice din L Tene-ul II, precum și un celt din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
hrană pentru animale. Acest sistem joacă un rol important în creșterea recoltelor, mărind rapiditatea și eficacitatea arăturilor, în timp ce gunoiul de grajd crește randamentele. În sfîrșit, teh nicile de selecție a animalelor, utilizarea noilor îngrășăminte (praf de oase, marnă pentru solurile nisipoase) și a mașinilor noi (semănători, secerători, treierători) sînt toate perfecționate în cursul secolului al XVIII-lea. O adevărată "agromanie" se răspîndește în mediile intelectuale, burgheze și aristocratice. În Franța, fiziocrații devin teoreticienii noilor procedee și trasează viitorul unei umanități care
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
loc pe frontiera dintre Algeria și Maroc din lungul uedului Draa, în condițiile căderii, foarte rar, a unor cantități mari de precipitații într-un timp scurt, fenomen meteo-hidrologic caracteristic Saharei. Acreția morfo-eoliană generează unele modificări teritorial-frontaliere, pe fondul substratului litologic nisipos, reliefului plan pe mari suprafețe și vânturilor puternice, care determină “deplasarea” pe orizontală a dunelor și barcanelor, ceea ce impune reajustarea periodică a frontierei. Așa se întâmplă în cadrul natural deosebit de ostil din deșertul Rub-al-Khali, unde granițele dintre state au fost vag
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a solului și vorbim aici de nisipuri, argile nisipoase, pietrișuri sub care există argile. Pe de altă parte, sunt factorii declanșatori , cum ar fi precipiațiile abundente, mai ales după perioade de secetă În care terenul crapă, mișcări seismice sau intervenții umane asupra unor medii fragile. Alunecările de teren fac
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
cutremurelor. - Lipsa mijloacelor de informare, atenționare și de educare a populației cu privire la modul În care trebuie să acționeze În cazul unui cutremur. 1.4.2 Alunecări de teren - Despăduririle din zonele deluroase În care solurile sunt alcătuite din nisipuri, argile nisipoase sau pietrișuri sub care există argile. - Exploatările miniere, precum și cele ale zăcămintelor de sare din subsol. - Acțiuni pirotehnice și de exploatare a carierelor de piatră. - Devierea cursurilor de apă sau inundarea anumitor zone pentru perioade Îndelungate. - Construirea În zonele expuse
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
zăcămintelor de sare din subsol. - Acțiuni pirotehnice și de exploatare a carierelor de piatră. - Devierea cursurilor de apă sau inundarea anumitor zone pentru perioade Îndelungate. - Construirea În zonele expuse acestor manifestări extreme. 1.4.3 Deșertificare - Despăduririle neraționale din zonele nisipoase și aride În care predomină perioadele secetoase. - Pășunatul excesiv, ce are ca efect distrugerea stratului vegetal de la nivelul solului. - Supra-recoltarea și tratarea chimică a solurilor vulnerabile. - Practicile nepotrivite de irigare. - Exploatarea excesivă a terenurilor aflate În ținuturile aride și semiaride
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
nu e departe de cea a furnicilor. Iată de ce nu pierde Dumnezeu lumea: pentru că mai sunt oameni buni! 119. Urmele lui Dumnezeu pe nisip Un om avu într-o noapte acest vis: se făcea că mergea împreună cu Dumnezeu pe malul nisipos al unui râu. În acest timp, pe cer apăreau scene mai importante din viața lui; la fiecare scenă se observa în nisip două perechi de urme: urma pașilor lui și urma pașilor lui Dumnezeu. Când ultima scenă din viața lui
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
jos sunt argile aluvionare (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 187). Așezarea cucuteniană luată în discuție este situată în zona de contact a șesului Bahluiului cu Valea Sărăturii (Pl. 3/2) pe un glacis proto-coluvial, alcătuit din acumulări de conuri de dejecție predominant nisipoase, cu materiale grosiere și coluviuni mai fine, lut nisipoase, provenite din spălările areolare de pe pante. Apa subterană în aceste glacisuri o întâlnim în general la 2-3 m adâncime (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 188) . S-a observat că între talvegul râului Bahlui
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cucuteniană luată în discuție este situată în zona de contact a șesului Bahluiului cu Valea Sărăturii (Pl. 3/2) pe un glacis proto-coluvial, alcătuit din acumulări de conuri de dejecție predominant nisipoase, cu materiale grosiere și coluviuni mai fine, lut nisipoase, provenite din spălările areolare de pe pante. Apa subterană în aceste glacisuri o întâlnim în general la 2-3 m adâncime (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 188) . S-a observat că între talvegul râului Bahlui din zona de V și cea de E a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze împotriva inundațiilor. Și cum se consolida? Băteam niște pari groși, și după aia între pari erau puși snopi din răchită să protejeze, ca să nu rupă apa pământul ăsta care era nisipos și foarte ușor îl putea lua Dunărea. Odată, îmi amintesc că era în ianuarie, și apropiindu-ne de niște sălcii, o fost gheața mai subțire și s-o rupt cu noi. Atunci era să mă înnec, dar am avut noroc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
consecință. În fond, asta e menirea și natura lui. Poate asta justifică un posibil serial de „rețete contra sărăciei“, căci ce te faci dacă n’ai avut șansa unei sfori de moșie mai acătării? Avem de pildă soluri ușoare, luto nisipoase, sărace, de neacceptat pentru omniprezentul și pretențiosul grâu dar numai bune pentru hrișcă. Hrișca. Persistă ideea că această plantă e rusească; da’ de unde! E, ca și Dalai Lama, tibetană și abia prin era noastră ajunsă În Europa. Numele ei rusesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]