4,446 matches
-
trezește-n a lor suflet o pornire dușmănoasă, Tu invidia și ura poreclește-le virtuți, Să numești erou pe gâde, astfel fierul i-l ascuți, Iar pe cel viclean și neted tu numește-l înțelept Și nebun zi-i celui nobil, zi că prost este cel drept; Din ale mulțimii patimi fă o scară de mărire Și te vor urma cu toții prinși de-o vecinică orbire Și, cu laude viclene lingușind prostia lor, Tu din roiuri risipite înjgheba-vei un popor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se cade ca să-i iei adânc pe oameni. Eu invidia și ura poreclitu-le-am virtuți, Am numit erou pe gâde fierul ca să i-l ascuț, Iar celui viclean și neted eu i-am zis că-i înțelept, Am numit nebun pe nobil, prost i-am zis acelui drept, Din ale mulțimii patimi făcui scară de mărire Și, sunt sigur, mă urmează toți în vecinică orbire; Te ferește însă de-una, te ferească însuși cerul În momente de uitare a le spune adevărul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
NEGUSTOR[UL] Arată-mi-l, rogu-te... Pentru Timon, domnule? GIUVAERGIUL Da, daca l-a plăti; dar cât despre asta... POETUL (citîndu-și poesia ) Daca lăudăm pentru plată pe un mizerabil Pătăm și gloria versului izbutit Care i se cuvine celui nobil. NEGUSTORUL (uitîndu-se la piatra scumpă) Frumoasă formă. GIUVAERGIUL Și de preț! Ce apă! Ia te uită numai. ZUGRAVUL D-ta ești în stare s-o faci... O scriere, desigur vro dedicație pentru dum[ne]a-lui * boierul... POETUL Hm! Așa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
socoti când îl văzu în casă! Cu câtă bucurie găti smerită cină ce Pergoleze și prietenul său vrură să facă împreună. Duni, a căruia nebună bucurie ațâța câteodată zâmbetul pe buzele pălite ale prietenului său, îi povesti cu[m] un nobil ce se afla pe lângă ambasada Franței de la Neapol îi făcuse propoziții din partea Comediei Italiane din Paris și că peste curând va fi silit a se despărți de dânsul. Pre lângă acestea, adăogă Duni, acest minunat diplomat, care din întîmplare are
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și protecția apostolică ce o ceruse pentru fiul său, destinat a urma pe tron în Ungaria, iar pe el însuși îl opri hotărâtor de-a se ridica ca pretendent la coroana polonă, pentru că tocmai în urma unor asemenea pretențiii la tron nobilul altfel și vestitul regat al Ungariei au ajuns în timpul din urmă la decadență și va părea destinat a pieri cu desăvârșire în ochii cumanilor, tătarilor, schismaticilor și păgânilor ce vor năvăli dușmănește asupră-i. Daca Wenceslaus V are însă drepturi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ci, ce era mai mult pentru dânsul, un aliat credincios, un chezaș pe care te puteai întemeia și un apărător al neatârnării {EminescuOpXIV 184} Valachiei. E drept că împărăția osmană avu în Mahomed I un stăpânitor escelent, pre cât de nobil și de înțelept pre tot atât de viteaz și cavaleresc, iubitor de oameni și blând, dar puternic și întreprinzător totodată sau, cum zice un istoric turcesc "un Noe care mântui mult primejduitul chivot al împărăției din potopul tătarilor și din stâncile dezmembrării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
momentele cele mai zguduitoare ca o disonanță zgârietoare cari atingea adânc sufletul iritabil. Aducem aminte de Lear al său, de Theseu, de Wallenstein. Din contra, în o seamă de figuri burgeze el ne da un întreg într-adevăr complect. Ce nobil și adevărat ni apărea el în silvicultorul din Vânătorii și-n consiliarul Dallner. Nu ai fi putut crede, privind reprezintațiunile acestea, cumcă același om era dominat în tragedie de-un astfel de demon al manierei. Din început Esslair surprinsese lumea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de semne : Mândra fată-a celor codri, Sluga tânără din codru Arătatu-mi-a cărarea, îmi tot puse pari în cale, Așeză-n potecă semne, Mă călăuzi pe drumuri, Crestături făcu în arbori, Urme a săpat în steiuri, La ăst nobil urs, în ușă, Lângă preabogata lână (32, pp. 749-750). Odată ajuns față în față cu ursul, folosirea armelor războinice se dovedește a fi inutilă. Fiara este lipsită de vlagă, fiind „legată” pe cale magică : Cum ajunsei, cum atinsei Ținta ce mi-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fie atins. Mai mult, d-nii de mai sus au dreptul de-a se pretinde persecutați în România, de-a cere abrogarea legilor existente și libertatea de-a vinde rachiu, de-a lăți și exploata vițiul beției în poporul românesc. Pentru nobilul Pherekydes, ambasadorul de la Mazar Pașa pe de-o parte, și pentru Herșcu și ștrul Avram pe de alta, pentru crema, cum am zice, a neamului istoric al românilor M[aiestatea ] Sa Regele e acasă. Dar în cazul de față nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Făgărașul, Maramurășul, cele opt ținuturi ale Banatului de Severin, Munții Apuseni, sunt împărțite între gințile războinice de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor, parte intră pe moșiile dăruite nobililor, sub condiții convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de români așezate acolo, sunt inalienabile, sunt proprietatea lor. Celălalt pământ, domnesc sau regal, fusese dăruit parte la nobili unguri, parte sașilor colonizați, parte nobililor români. Dar, gințile libere înmulțindu-se repede în ținuturile lor, parte intră pe moșiile dăruite nobililor, sub condiții convenite cu aceștia, parte, nesuferind raporturile bisericești din Ardeal și Ungaria și mai ales presiunile de convertire ale papei, trec munții și întemeiază Țara Românească și Moldova. Cu prisoasele ginților așezate în țările noastre se colonizează moșiile mari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și așezîndu-se pe moșia altuia, câștigată tot prin asemenea merite, el transigea în privirea condițiilor așezării, păstrîndu-și un singur lucru caracteristic pentru un popor eroic: libertatea personală. Chiar când ia arma în mână n-o face pentru a cuceri proprietatea nobilului, ci pentru a restabili condițiile primitive cu care s-a așezat prin liberă tranzacție 73 {EminescuOpXIII 74} pe acea proprietate. Crunte și viteze bătălii au avut țăranii clăcași din Ardeal cu universitatea nobililor și adeseori izbutesc a-și revendica condițiile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-o face pentru a cuceri proprietatea nobilului, ci pentru a restabili condițiile primitive cu care s-a așezat prin liberă tranzacție 73 {EminescuOpXIII 74} pe acea proprietate. Crunte și viteze bătălii au avut țăranii clăcași din Ardeal cu universitatea nobililor și adeseori izbutesc a-și revendica condițiile primitive de așezare. Raportul privitor la cestiunea agrară adresată de-o comisie ad-hoc lui Barbu Vodă (Știrbei) spune identic același lucru, care rezultă din întreaga istorie a dreptului român. Proprietarul e liber pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici nobilitate, nici drept propriu, d. Densușeanu citează un vraf de izvoare, dovedind că deja secolul al XIV-lea al lui Mircea cel Mare e plin dincolo de munți de Knezii et seniores Olachales, de districte române, de veri nobiles, adevărați nobili, între cari întîlnim chiar Basarabi, de possesiones valachales având veche și aprobată lege proprie, [... ] și autorități elective din oameni onești și nobili, [... ]. Ba chiar a înnobila se chema boeronisare, a boieri. Din acest studiu se vede mai mult: identitatea instituțiunilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căci altfel totul degenerează într-o scabroasă goană de întreprinderi superflue. [14 mai 1882] [""PSEUDO - ROMÎNUL " NE CERE"] "Pseudo - românul " ne cere un mic curs de istorie națională, lucru pe care cu dragă voie îl facem. Dar buni, dulci și nobili protivnici - zice foaia guvernamentală de ieri - contra alor noștri s-au ridicat Domnul Tudor cu sătenii săi? Contra a lor voștri, v-am spus-o o dată și v-o repetăm ș' acum. La 18 martie 1821 Tudor intră în București
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
negoț, adecă din o meserie care nu sporește întru nimic masa producțiunii, ci are cel mult efectul de-a o scumpi și de-a stinge prin concurență producțiunea indigenă pe cât existase. Sute de funcții ad-hoc s-au creat pentru toți nobilii venetici și feneantismul, adesea malonestitatea, era privită ca un titlu de-a aspira la retribuțiuni din casa statului. Îndată însă ce, prin introducerea de trebuințe străine și prin concurența negoțului, se stinge varietatea ocupațiunilor la un popor cât de primitiv
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Totul pentru popor și patrie, nimic pentru noi. Nici o vorbă de emanciparea evreilor daca alții nu vor spune-o pentru noi. Întâi dreptul omului de-a trăi, de-a respira, de-a gândi, de-a vorbi; întîi dreptul cetățeanului, a nobilului liber în îndreptățirea sa, apoi vie evreii! Să nu ni se imputeze că pururea și pretutindenea gândim la noi și numai la noi! Nu faceți nimic. Timpul nostru vine și nu poate să lipsească! Observații escelente, de-o valoare chiar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înlătura pe români de la viața publică, cel mai de căpetenie e legea electorală escepțională, mănținută ad-hoc pentru Transilvania. Legea aceasta e făcută în favorul esclusiv al populațiunilor orășenești - și românii sunt în cea mai mare parte țărani - apoi în folosul nobililor - toți maghiarii sunt nobili și votează direct, fără cens, fără nimic - și a secuilor, cari iar votează direct. Astfel s-au creat o lege anume pentru Ardeal, care pune alegerile în mâna neromînilor, încît numărul de reprezentanți pe cari l-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de a profana și pângări un ideal frumos, o idee patriotică și măreață, care desigur pentru moment e respinsă de toți oamenii politici și chiar de patrioții înțelepți, dar care are dreptul să doarmă tainică și liniștită în cugetul câtorva nobili visători. A o lua cu brutalitate din casta ei locuință și a o da pe mâna oficialilor este tot atâta ca și cum ai tîrî o vergină în saturnalele curtizanilor. Altă consecință este: de a reprezinta poporul român ca un popor revoluționar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
are să-și schimbe Ardealul numele. 362 {EminescuOpXIII 363} ["DAR DE VREME CE... "] 2257 Dar de vreme ce noi vrem nu numai să supunem popoarele pământului, ci să și le fericim totodată și, știind focul fraților maghiari de-a se reîmprospăta prin elemente omogene, deasemeni nobili descendenți, vom aduce pe turcii din Imp[eriul ] bizantin - pe toți cu mic cu mare - și i-om așeza în Ungaria, asemenea pe tatarii din Dobrogea. ["SĂ NU SE CREAZĂ... "] 2264 Să nu se crează deci că ungurii au mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
abrutizat și fără conștiință umană, cu atât mai puțin indivizi care nici nu-l cunosc. Autoritățile pe care își sprijină articolul declarațiile în general nu par să aibă o valoare prea mare. Un funcționar austriac din Cernăuți îi caracterizează pe nobilii de țară de acolo într-un mod care s-ar părea că e mai degrabă un simptom patologic al unor stări sufletești dereglate decât o informație serioasă, obiectivă. Cum se știe nobilimea de țară din Bucovina este elementul cult și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tabloul opozițiilor pertinente care urmează dihotomiei primordiale Cer/Pămînt, Spirit/Materie, Sacru/Profan. Fiecare cultură istorică, fiecare personalitate afectivă poate broda pe canavaua originară antitezele preferate: calitate contra cantitate; individ (sau elite) contra colectivitate, civilizație contra barbarie, contemplație contra activitate; nobil și om de rînd, eteric și greu, curat și murdar, unul și multiplul, artificial și natural, oraș și sat, negru și verde, trecător și peren, lemn și plastic etc. Combinații nedefinite care dau retoricii sacre a blestemului antitehnologic ("prăpastia nihilistă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
noastră aristocrație", care nu cunoștea nici limba română, nu era interesantă pentru el. Distanța între grecii care au penetrat clasa superioară și popor se observă și prin numărul redus al cuvintelor de origine greacă din limba română. "Deosebirea etnică între nobili și popor se accentuă foarte mult acum și de aici provine că azi încă poporul român prezintă înfățișarea a două rase suprapuse sau juxtapuse, care n-au nimic de comun: orășenii și sătenii" (Drăghicescu, 1996: 251). Prăpastia dintre boieri și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1750 la 1864 și, în fine, perioada de neoservie de la 1864 la 1917. Satele (slabe, înapoiate, cu locuitori puțini) erau organizate în confederații în interiorul cărora se rezolvau probleme legate de pământ între sate. Creșterea comerțului cu produsele satului precum și presiunile nobililor amenințau aceste structuri în două moduri. În primul rând, comercializarea produselor a făcut unele familii mai bogate decât altele. S-a ajuns astfel la conflicte între cei bogați și cei săraci din sat, apărând o relativă penurie pentru cei din
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
produselor a făcut unele familii mai bogate decât altele. S-a ajuns astfel la conflicte între cei bogați și cei săraci din sat, apărând o relativă penurie pentru cei din urmă. În al doilea rând, cei din afară în principal nobilii și comercianții, care nu erau neapărat două "lucruri" distincte căutau și ei să se insereze în viața satului. Pentru aceasta trebuiau să fie însă parte a comunității satului. "Cea mai ușoară cale pentru a face aceasta era să mituiască un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]