905 matches
-
necunoscutul larg al naturii, ca o frunză mânată de nestatornicia vânturilor. Și soarele poate prea bine tivi cu aur marginile rupte ale norilor ce se Întind În fâșii lungi deasupra apusului său; poate prea lesne stăpânitorul zilei să dispară În noianul de flăcări, ce se aprinde pe hotarele dintre amurgul nostru și aurora altor lumi; umbrele se pot ridica din adâncuri și pot arunca lințoiul lor mohorât peste zările fără sfârșit ale răsăritului. La tropice Întunericul se lasă repede și Înserarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bine, într-o asemine epohă, cînd se publică atîtea cărți afară de bune nu este neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră să le cerceteze pe toate, și ca într-un ciur să le vînture, lăudînd cele bune și aruncînd în noianul uitării pe cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua sama la persoana și starea autorilor?" Un alt merit al revistei constă în faptul că programul politic și cultural al acesteia a servit dezvoltării teatrului
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
întări demonstrația relației universale a omului prin simțurile sale, mai ales prin cel tactil. Apropierea de iubită, de fenomenul cosmic prin care Eminescu înțelege pătrunderea dermică a omului în eternitate, are un sens spațial și temporal totodată "Cum oare din noianul de neguri să te rump,/ Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,/ Și fața mea în lacrimi pe fața ta s-o plec,/ Cu sărutări aprinse suflarea să ți-o 'nec/ Și mâna friguroasă s-o încălzesc la sân
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
întări demonstrația relației universale a omului prin simțurile sale, mai ales prin cel tactil. Apropierea de iubită, de fenomenul cosmic prin care Eminescu înțelege pătrunderea dermică a omului în eternitate, are un sens spațial și temporal totodată Cum oare din noianul de neguri să te rump,/ Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump,/ Și fața mea în lacrimi pe fața ta s-o plec,/ Cu sărutări aprinse suflarea să ți-o -nec/ Și mâna friguroasă s-o încălzesc la sân
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fi aici la 30 iunie. Totuși scriu în speranța că o veți primi măcar în ultimul moment. Și este pentru că vreau să știți cât de cât mai devreme că am mai realizat ceva - cu ajutorul lui Ștefan și Ovidiu. În tot noianul de griji și zilnice insatisfacții - realizare imprevizibilă și pentru noi. Pentru a nu mai lăsa de ultim moment ca rândul trecut - vă rog să luați legătura telefonică cu Ovidiu - chiar din primele zile, în limita timpului disponibil. Vă rog să
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care se făceau că sunt supărați pe ostași. De la balconul Palatului Comunal Alexandru Murea, comandant ajutor legionar, Șeful județului, s-a adresat militarilor: Ofițeri și ostași români! Sunteți frații și copiii noștri?! Dușmanii vor să transforme pământul țării într-un noian de morminte, provocându-ne să ne ucidem unii pe alții. Aceasta pentru a ne putea stăpâni și a ne lua toate bunurile, pentru a-și face interesele. Nu trageți! Nu executați comenzile celor străini de neam. Să nu facem un
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să-l ucidă, ci temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să-l arunce în gheenă” (Evanghelia după Matei). VIRGIL MAXIM Cuvânt pentru o mare pledoarie Opinia publică românească, bombardată decenii în șir cu un noian de minciuni și denigrări privind Mișcarea Legionară, nu a avut posibilitatea să cunoască adevărul. Timp de 50 de ani legionarii nu au avut dreptul la replică. Acum a sosit ora adevărului. Ultimii martori direcți ai dramaticului destin legionar depun mărturie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
însă anii tinereții pe cărările înaltelor idealuri, cu nobilă generozitate. Apariția lui a fost ca o înviere din morți. Ieșea din bezna temnițelor ca dintr-un mormânt. Dar a fost de nerecunoscut pentru mult încercata lui mamă care vărsase un noian de lacrimi în nesfârșiții ani amari, pentru el și pentru ceilalți doi fii, plecați și ei pe drumul Calvarului, dintre care unul nu se va mai întoarce niciodată. Cât de adânc trebuie să fi pătruns sabia durerii în inima acestei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lungă călătorie, în care va avea privilegiul de a și reprezenta zonele de strictă specialitate, dar și din domenii colaterale, nu mai puțin importante. Psiholog, Livia Elisa Simeon Cuvânt înainte Orice om are interesul explicit de a se implica în noianul de solicitări psihice, afectiv cognitive și social-comportamentale. Așa se explică preocuparea noastră științific intelectuală și psihosocială în conceperea conținutului cărții „” pe care o prezentăm publicului. Ea are ca obiectiv principal să actualizeze probleme, portrete antialeatorii, prin care noi oamenii devenim
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
hotărât). Morfemul Ø marchează nedeterminarea (sau determinarea Ø), atât la singular cât și la plural, la nominativul și acuzativul substantivelor: „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă,/ Pe când totul era lipsă de viață și voință (...) Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? ” (M. Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivul: un tânăr muncitor. În plan deictic, adjectivul, complement semantic al substantivului, se circumscrie ca și acesta „obiectului” comunicării. Adjectivul iese din sfera „obiectului” comunicării dacă substantivul pe care îl însoțește, este la vocativ, caz al interlocutorului: „Cum oare din noianul de neguri să te rump,/Să te ridic la pieptu-mi, iubite înger scump?” (M. Eminescu, I, p. 213) În această poziție, în mod frecvent, adjectivul se substantivizează: Urâtule!, Deșteptule!, Mincinosule!, „De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins.”( M. Eminescu, I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acordului, pronumele adjectivale își modifică forma în funcție de numărul, genul și cazul substantivului (pronumelui) determinat: sora mea/fratele meu/surorii mele/surorile mele/frații mei ș.a.m.d.: „Speranța mea tu n-o lăsa să moară,/ Deși al meu e un noian de vină” (M. Eminescu, IV, p. 361), „În întunericul meu locuiești/de-atunci ca o stea în fântână.” (L. Blaga, p. 265) În sintagmă cu substantive feminine, pronumele adjectivale, spre deosebire de pronumele posesive propriu-zise (absolute), dezvoltă forme de genitiv-dativ și la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Atunci dumneata de ce nu te muți? șcirc. de cauzăț - Pentru că nici eu n-am făcut ce trebuie...” (B. Fox, 152) șsubiectț „În orice minte lumea își pune întrebarea Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure sădite în noian?” (M. Eminescu) șcirc. spațialț Enunțurile interogative pot fi: • simple, când dezvoltă o singură direcție semantico-sintactică: „- Dar de văzut vezi?” (B. Fox, 178), • disjuncte, când dezvoltă ambele alternative semantico-sintactice, prin intermediul unei relații de coordonare disjunctivă: „L-ai cunoscut sau nu?” (B.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 35) • limita spațială a acțiunii verbale: „Veniți lângă mine, tovarăși, / Ca mâne-o să mor.” (L. Blaga, 50) • componența „obiectului” (sau subiectului) acțiunii verbale. „Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite, din care consistă partea cea mare a capitalei României.” (M. Eminescu, P.L., 26) • „subiectul” stării exprimate prin planul semantic al verbului sau expresiei verbale impersonale: „În speță omului nu-i place să întoarcă spatele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
provinciile României, Basarabia având un excepțional costum național. Minunate erau petrecerile Duminicale când se pleca În satele apropiate la invitația părinților unor colegi sau profesori. Veronica Bancea - promoția 1930 aduce un duios și neprețuit omagiu fostului profesor Al. Cristea. Din noianul de amintiri de la Școala Eparhială se desprinde Înfățișarea profesorului de muzică pe care Îl prezintă ca om plăcut la Înfățișare, nu prea Înalt, cu o față veselă, cu ochi vioi și plini de energie, cu fața mereu zâmbitoare. Preda cu
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
salariaților ajunseseră să fie mult mai substanțiale decât chiar salariile, ceea ce a provocat o enormă diferență între încasările bugetare și cheltuieli, pe care în prezent statul nu le mai poate onora. După opinia unor analiști, până la Olimpiada din 2004, în ciuda noianului de bani europeni, Grecia nu avea decât vreo 70 km de autostradă, făcuți cu mari sacrificii. În schimb, avea un aparat administrativ de stat uriaș și o clasă politică condusă, după un principiu dinastic, de familiile Karamanlis și Papandreou. Menținerea
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
electric care venea de la gară. Aici, în Parcul Expoziției, a fost rezidit - simbolic doar - în vremea primarului Osvald Racoviță, cu prilejul Sărbătorilor Iașului din 1936. Traversăm parcul și Grădina Botanică, pentru a ajunge la Biserica Sfântul Atanasie din Munteni. Din noianul de documente, desprindem unul din 20 aprilie 1700, care spune că Antioh Cantemir dă poruncă slujbașilor săi să nu perceapă dări la cinci poslușnici ai Mănăstirii Copou, pentru că sunt scutiți. La 28 decembrie 1700, feciorul lui Gheorghe Duca-Constantin Duca voievod
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ulițele și toloaca satului, minunându-mă și bucurându-mă de iarba, florile, de pârâul din apropiere, de tot ce mișcau prin ele, provocându mi astfel iubirea de oamenii satului, de natura din care făceam parte. Și în prezent un întreg noian de gânduri și amintiri mă împresoară. Gândurile mă duc, se contopesc cu mine în anii din urmă, casa părintească, ulițele satului, pădurea din apropiere, lunca și redea satului, pârâul cu iazul care ducea în cârcă moara satului. Cu alți copii
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
atenția. „Atom” intră în fluxul poetic prin preromantici, care își amintesc de el cînd meditează asupra efemerității: „Un atom de pulbere au căzut preste muntele cel înalt, o picătură de apă în ocheanul cel nemărginit, un an au trecut în noianul veșniciei și s-au mistuit; unde, unde-l voi putea afla astăzi?”, se întreba Asachi, într-un articol pe această temă3), fără a se lăsa copleșit, căci conștiința efemerității determină apelul la înțelepciune. Trebuie de subliniat însă că, sub condeiul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
spunea totuși că prevalența celei dintîi e nefirească. „Ce întunecime!” echivalează deci cu un strigăt de surprindere și de derută, de neputință de a ieși din legăturile nopții. Teribile, vorbele următoare sugerează implacabilul și atestă înfrîngerea: „Vine întunericul...”, „negru profund, noian de negru”, care îl va cuprinde ca furtuna pe Romulus Rege, definitiv! Vremea urîtă a alternat cu cea senină pînă în ziua funeraliilor: „Vreme rece, cu cer mai mult noros... ploi intermitente... vînt moderat...” La mormînt, Miron Radu Paraschivescu a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
valoarea de bază pe care statul trebuie să o cultive și să o subvenționeze, îmi scot, acum la început de an școlar, pălăria și le urez succes și șansă! Și sper să nu emigreze chiar toți. 30 septembrie 2014 Din noianul de știri, șantaje, capcane, dezinformări și minciuni pe care ni-l revarsă neobosit Facebookul, mi-a atras atenția, de curând, reluarea, de către un important scriitor, profesor și blogger, a unui text odios împotriva unei candidate la președinție, singura cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
revoltă Împotriva predestinării Înseamnă cu totul altceva. „În orice om o lume Își face Încercarea Bătrânul Demiurgos se opintește-n van... În orice minte lumea Își pune Întrebarea Din nou: de unde vine și unde merge floarea Dorințelor obscure sădite În noian? Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n Înflorire În orice floare-ncearcă Întreagă a sa fire Ci-n calea de-a da roade, cele mai multe mor. Astfel umana roadă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cunoașterii și opțiunii permite mântuirea robotului de acțiune, reducând domnia automatismelor și a algoritmilor până la tărâmul limitat al unei eficiențe strict instrumentale. Ridicându-se deasupra unui asemenea angajament iterativ, personalitatea autentică înseamnă autonomie, iar această determinație fundamentală o distinge în noianul inform al colectivității, îi dă statut de exponent al unei valori și o contrapune unui val acaparator al tendințelor unui mediu solicitant. Mai mult, în unghi psihologic, personalitatea înseamnă individuație (unde "individuația coincide cu dezvoltarea conștiinței din starea de identitate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și unifică sub cupola categoriilor interiorității experiența lor împărtășită, caracterizând procesul relațional pornind de la datele simțului intern. Apercepția de sine ajunge astfel să joace un rol hotărâtor în implicarea socială a subiectului și decelează grăuntele de participație afectivă lăuntrică din noianul de obiectivări care compun evoluția sa comunitară. Conștient în chip discriminatoriu de multiplele asemănări și diferențe care se revelează în câmpul interacțiunii dialogale, membrul reflectant al comunității pune motorul auto-cognitiv la dispoziția dinamicii condiționării reciproce, adică aruncă plasa conceptuală destinată
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fiind formarea unui comportament ecologic adecvat și derularea de acțiuni concrete de protecție a mediului. Copiii sunt martori oculari ai transformărilor din viața socială, economică și din mediul înconjurător. Toate aspectele noi le stârnesc curiozitatea, pe care o manifestă prin noianul de întrebări pe care ni le pun, iar noi, prin răspunsurile oferite, îi conducem la înțelegerea relațiilor dintre unele fenomene și rezultatul acestora. În activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător copiii trebuie să înțeleagă unul din principiile fundamentale ale lumii
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]