2,627 matches
-
numai recenziile lui George D. Râncu, ci și polemica dusă în jurul romanului Adela al lui Ibrăileanu de Max Croitoru și C. Negru (articolele „Adela” dlui Ibrăileanu, Dl Ibrăileanu romancier, O critică și un critic). Publicația a avut rubrici ca „Bazar”, „Notițe critice”, „Poșta redacției”, „Reviste-ziare”. Alți colaboratori: Ion Ojog, S. Pan, N. C. Enescu, N. N. Munteanu, D. Furtună, N. Istrate. I.M.
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
D. Păcurariu, București, 1959; Opere, I-VI, îngr. și introd. Ion Roman, București, 1967-1988; Scrisori către V. Alecsandri, îngr. și pref. Alexandru George, București, 1997; ed. îngr. Constantin Mohanu, București, 2001. Traduceri: Molière, Precioasele, București, 1835. Repere bibliografice: Gh. Adamescu, Notiță despre viața și activitatea politică și literară a lui Ion Ghica, București, 1897; Petrașcu, Scriitori, 47-73; Constantin I. Istrati, Activitatea științifică a lui Ion Ghica, București, 1902; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 99-103, 106-108; Haneș, Studii, 105-128; N. Georgescu-Tistu, Ion
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
ideologică Împotriva nazismului ocupă un loc de prim ordin, ideologia nazistă fiind studiată În profunzime. Fiecare tema era prezentată Într-o serie de expuneri, cu literatura de consultat, Împărțită În titluri obligatorii și titluri complementare. Cursanții erau obligați să ia notițe, care erau controlate. În afara expunerilor, existau seminarii, care puteau dura trei ore sau mai mult, precum și studiul individual. În cursul expunerilor, prezentate În plenul școlii și cel mai adesea În prezența directorului, Mihalkov, cursanții care știau rusește ocupau primele rânduri
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
numărului de deținuți de război germani și constituirii Comitetului Național al Germaniei Libere (Nationalkomitee Freies Deutschland) din soldați și ofițeri prizonieri. Cursanții deprindeau de asemenea proceduri artizanale de fabricare a manifestelor În ilegalitate, cursuri la care era interzisă luarea de notițe, totul trebuind să fie memorat. Școlile antifasciste În perioada celui de-al doilea război mondial, structurile de Învătământ ale Kominternului au fost mobilizate la o muncă politică de masă, jucând un rol considerabil În dezarmarea ideologică și morală a adversarului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
partid sau printre discuțiile despre „politica viitorului” și „proletariatul orașelor”. Merită consemnată prezența lui Al. Macedonski (Antigrecismul, Simțirile în poezie, Romanelli), G. Bacovia (Rar), Mihail Cruceanu (Pastel de toamnă, Simțiri deșarte), Eugeniu Sperantia și Al T. Stamatiad. După „Adevărul” se reproduce notița Poetul Macedonski la Paris, conținând aprecieri ale unor critici francezi asupra romanului Thalassa. Articolul O treime de poeți atrage atenția, într-o manieră exaltată, asupra noutății poeziei lui Al. T. Stamatiad, Mihail Cruceanu și Eugeniu Sperantia. Sub semnătura Spectator, în
LIGA CONSERVATOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287804_a_289133]
-
îndeosebi prin strategia „statului în gazdă” (vezi și Stahl, 1974), așa cum a procedat și profesoara americană G. Kligman (1998) în realizarea unei foarte complexe și moderne monografii despre un sat maramureșean. De altfel, cercetarea de teren (field research), finalizată în notițe de teren (field notes), bazată în principal pe observație, dar cuprinzând inevitabil și interviuri și convorbiri (provocate sau spontane), practicată mai cu seamă în antropologia culturală, iar în sociologie, în cea rurală, au în familie și rudenie puncte investigaționale centrale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
accesibile și interesante (articolul Cărți bune și ieftine discută activitatea Editurii Müller din București). Se evocă totodată, prin pana lui G. Bogdan-Duică, exemplul înaintașilor (Grigore Maior, Programul de la 1849). Din „Vatra”, „Foaia interesantă” și „Familia” sunt preluate versuri, proză și notițe filologice ale lui G. Coșbuc. De fapt, literatura apărută aici este, cu unele excepții, reluată din alte periodice, mai ales din „Vatra”. Scrieri de Al. Vlahuță, I. Popovici-Bănățeanul, Matilda Cugler-Poni, Radu D. Rosetti, I. N. Roman, Traian Demetrescu, Ion Gorun
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
perioada postbelică va fi acuzată că a fost tributară ideologiei reacționare, cultivând naționalismul, șovinismul și făcând apologia politicii totalitare și a războiului. În pofida unor concesii făcute dreptei ideologice, R.F.R. nu a abdicat de la primatul valorii. Rubricile obișnuite sunt „Comentarii critice”, „Notițe”, „Texte și documente”, „Puncte de vedere”, „Cronici”, „Revista revistelor”, „Lumea de azi”, „Presa mondială”, acoperind un spectru foarte larg de preocupări literare și publicistice. Girate de nume importante ale culturii românești, mereu în pas cu actualitatea literară și critică, textele
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
LUMEA LITERARĂ, revistă apărută la Gherla, bilunar, din ianuarie până în decembrie 1893. În decembrie 1892 este posibil să se fi difuzat un număr de probă. Redactor răspunzător era George Simu, prezent totodată cu versuri, proză și notițe de critică literară. Cu poezii au colaborat Elena Lupan și V.B. Muntenescu, iar cu nuvele istorice, prozatorul V. Ranta-Buticescu. În L. l. s-au publicat romane, nuvele, poezii culte și populare, articole despre viața teatrală din Transilvania, biografii ale oamenilor
LUMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287885_a_289214]
-
încântare, dar și cu emoție. Deși subiectul îi era familiar, el a petrecut mult timp în bibliotecă și consultând Internetul, strângând ceea ce i se părea lui un material relevant pentru tema în cauză. A strâns astfel, un volum impresionant de notițe, însemnări care i-au luat trei zile pentru a le organiza. Totuși, dl ștefănescu a fost mulțumit de demersul său deoarece era convins - dată fiind mulțimea informațiilor - că va putea susține o conferință interesantă, cu multe lucruri noi pentru auditoriul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
singure categorii, ci toate sunt plasate pe un continuum cu granițe destul de dinamice care depind și de natura fenomenului supus rezolvării creative de probleme; 3) simțurile. Aici putem cuprinde emoțiile, sentimentele, dorințele, elementele afective, empatia; 4) observațiile conțin elemente ca notițele, percepțiile, comentariile etc.; 5) întrebările presupun anchetele, îndoielile, dificultatea, curiozitatea și nesiguranța. Toate aceste criterii pot fi folosite ca o bază a introducerii în fenomen și mai cu seamă a personalizării lui. Acest lucru este deosebit de important atât în motivarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cercul interior, interacțiunile dintre acestea fiind astfel mai vizibile; - cadrul didactic poate să îndeplinească pentru o anumită perioadă rolul de membru în cercul exterior și să completeze o asemenea fișă, un protocol de observare, după care va arăta elevilor/studenților notițele sale și se vor face comparații cu notițele acestora; - cadrul didactic le poate cere elevilor/studenților să îi relateze în timp real ceea ce observă în acest preexercițiu și să noteze pe flip-chart sau pe tablă etc. Avantajele acestei metode sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vizibile; - cadrul didactic poate să îndeplinească pentru o anumită perioadă rolul de membru în cercul exterior și să completeze o asemenea fișă, un protocol de observare, după care va arăta elevilor/studenților notițele sale și se vor face comparații cu notițele acestora; - cadrul didactic le poate cere elevilor/studenților să îi relateze în timp real ceea ce observă în acest preexercițiu și să noteze pe flip-chart sau pe tablă etc. Avantajele acestei metode sunt evidente: participanții își îmbunătățesc abilitățile de comunicare, totul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
degradantele Calendarul, Sfarmă Piatră ale lui Nichifor Crainic și Porunca Vremii a lui Ilie Rădulescu) împotriva piesei Mioara a lui Camil Petrescu. Și a ținut să-și facă publică decizia indignată, inserînd în ziarul oficios Viața (director Liviu Rebreanu) următoarea notiță: "Binevoiți, vă rog, să înștiințați pe cititori că dat fiind genul de polemică publicat în revista Duminica împotriva unui scriitor de calitatea dlui Camil Petrescu, indiferent de cîtă simpatie sau antipatie ar putea să imprime persoana domniei sale, subsemnatul mi-am
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
carte nu prea se întîlnește, apoi pentru că avem de-aface cu o prețioasă sursă istorică privind perioada la care ea se referă, și, în sfîrșit, pentru că aduce o contribuție la conturarea portretului cărturarului Paul Mihail, o personalitate istorică. Se înțelege că notițele zilnice referitoare la dramaticul sfîrșit al lunii iunie 1940 în Basarabia nu schimbă în datele esențiale tabloul evenimentelor de atunci. Și totuși ele fac să fie retrăite cu un plus de intensitate tragedia și psihologia refugiului, sub presiunea ocupantului și
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
rimate; exerciții de citire În perechi, citire pe roluri sau selectivă; transcrieri, copieri; exerciții de scriere caligrafică. exerciții de memorare pe baza unor asociații logice; exerciții de organizare a conținuturilor de Învățat sub forma unor scheme; exerciții de luare a notițelor În clasă sub formă de desen. exerciții de formulare a unei idei sub diferite forme, utilizând cuvinte proprii; familiarizarea elevilor cu metode active de Învățare (tehnica de lectură SINELG; Știu, vreau să știu, am Învățat; metoda ciorchinelui, etc). Stimularea relațiilor
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
explicit drumul deschis de revista școlară „Munca intelectuală”, editată între 1919 și 1926 de Societatea Culturală „B.P. Hasdeu” de la liceul din localitate, R.n. publică literatură, note memorialistice, maxime, epigrame, informații diverse, având chiar câteva rubrici permanente: „Pagina științifică”, „Pagina pedagogică”, „Notițe critice”, „Răsfoind revistele”. Cu versuri colaborează, între alții, Const. Goran, N. N. Manolescu, N. Gr. Mihăescu-Nigrim, Mihail Steriade, iar cu proză Constant C. Cristea. Acesta din urmă, precum și Paul I. Papadopol, semnează cele mai multe din recenziile apărute în revistă. I.M.
REVISTA NOASTRA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289238_a_290567]
-
în limba franceză a poeziei Câinele soldatului de Grigore Alexandrescu (realizată de V. Alecsandri), un articol despre Basarabia al inginerului Hommaire de Hell, o traducere din Benjamin Franklin, articole de Al. Fotino, Teodor Codrescu, tălmăciri din franceză de Gh. Săulescu, notițe și recenzii, știri în legătură cu dezvoltarea industrială a Moldovei ș.a. R. Z.
SPICUITORUL MOLDO-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289827_a_291156]
-
proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (1891). Dar izbutite cu adevărat rămân însemnările lui S., din care se degajă multă sensibilitate și un elan generos (Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, 1897), multe apărute în „Adevărul” sub pseudonimul Radu Prelea. În presa vremii numele lui S. se întâlnește foarte des, pentru că basmele și snoavele publicate de el au fost mereu reproduse, peste munți, de pildă
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
de B. P. Hasdeu privind introducerea unui spirit științific în culegerea folclorului. SCRIERI: Popa Cinzeacă, București, 1886; Jupân Leibu voinicos, puțintichi cam fricos (în colaborare cu Isac Grünfeld), București, 1891; Din biografiile oamenilor celebri, București, 1895; Crâmpeie. Păreri și impresii. Notițe biografice. Treizeci de zile în Elveția, București, 1897. Culegeri: Basme culese din popor, pref. M. Gaster, București, 1885; Basme culese din gura poporului, pref. G. I. Ionnescu-Gion, București, 1892; Snoave sau glume populare, București, 1892; Alte basme culese din gura
STANCESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
dovedesc cel puțin două lucruri. În primul rând, Ieronim, deși acordă întâietate sensului propus de tradiția creștină, nu trece cu vederea celelalte sensuri pe care pasajul în discuție le‑ar putea sugera necreștinilor; dimpotrivă, el le consacră aproape în totalitate notițele sale exegetice. În al doilea rând, lectura anticristologică pe care o face capitolelor din Daniel nu este deloc una „obiectivă”, care poate fi susținută pe baza datelor textului, ci o lectură subiectivă și teologică, inspirată de o anumită tradiție și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ion Vinea, alta îl asociază și pe pictorul Marcel Iancu, autor în majoritate al graficii, care ar fi finanțat și tipărirea; s-a afirmat și că partea materială i-ar fi revenit lui Ion Vinea. Singurul indiciu cert este o notiță inserată în numărul 3, ca o punere la punct: „Cu toată partea redacțională a revistei noastre e însărcinat numai d-l S. Samyro”, acesta fiind, în toate variantele, personajul principal și Tzara însuși vorbind în mărturii biografice târzii despre S.
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
călătoria în Basarabia meridională, București, 1857; La norocu, București, 1859; Influinția morale, București, 1869; 101 fabule, București, 1869; ed. 2, București, 1886; „Reporta din vis”, București, 1870; Himnuri pentru Crucea Roșie, București, 1877; La Plevna!, București, 1878; Dramatice, București, 1879; Notițe despre Bucovina, București, 1882; Sărutarea, București, 1888; Suvenire contimpurane, București, 1888; ed. îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1915; Poezii, îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1915; Moldova romantică, Iași, 1921; Proză. Suvenire contimpurane, îngr. și introd. Radu
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
considerată o lucrare lipsită de consistență), D. Anghel („o distracție a generației sale; talent de a doua mână”), Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, N. Davidescu, Nichifor Crainic, Ioan Slavici, Ion Minulescu, Ion Pillat. Din 1925 Emil Isac redactează numeroase însemnări intitulate Notițele mele, iar din 1929, în cadrul „Cronicii intelectuale”, comentează apariții editoriale și alte evenimente culturale. Într-o cronică din 1931 Ion Barbu este considerat „poate cel mai original talent al literaturei moderne românești”. Cronica literară, bine reprezentată, mai poartă semnăturile lui
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
pe care le-am pregătit În aceeași zi! Pentru a evita erorile În aplicarea remediilor (adeseori curierul are de livrat medicamentele la trei-patru pacienți o dată), am recurs la cutii mai mari sau mai mici de diferite culori, fiecare conținând o notiță cu principalele simptome ale bolii, denumirea remediului, cantitatea, modul de administrare și data eliberării. Cum uneori nu puteam consulta personal bolnavul, s-ar putea spune că În anumite cazuri diagnosticarea era dificilă, mai cu seamă În cazul afecțiunilor cutanate și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]