576,192 matches
-
avantajoase în care s-au cuibărit: "Vina acestor culturnici care astăzi fac caz de estetism și de anticeaușism (dar nu de anticomunism) este de a nu se fi întors la izvoarele culturii române, la tradițiile ei reale, continuînd, sub protecția noilor repere, politica și poliția veche. Iorga a rămas la fel de indezirabil pentru ei. Eminescu, ca scriitor politic, la fel de reacționar. Călinescu cu istoria lui literară - un autor bun de consultat în bibliotecă, dar nu de reeditat. Și așa mai departe. Chiar dacă și-
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
să ceară așa ceva, numai că lentoarea cu care aceste terenuri sînt restituite a fost provocată tocmai de PDSR, care pe vremea cînd era în opoziție avea cu totul alte idei în această privință. * O informație pentru biografii lui Caragiale. * "Un nou ordin al ministrului Sănătății îi obligă pe doctori să-și părăsească posturile din oraș și să plece la țară. Deportarea medicilor" anunță COTIDIANUL. Dacă doamna Bartoș dorește să îmbunătățească asistența medicală la țară nu putem decât să-i apreciem dorința
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
Mihai Vakulovski Un nou scriitor talentat Andrei Andreevici a inventat o astfel de povestire: într-un castel vechi trăia un prinț, care era un bețiv parșiv. Dar nevasta acestui prinț, din contra, nu bea nici măcar ceai, bea doar apă și lapte. Iar soțul ei
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
în opera lui Caragiale un personaj potrivit cu dl Popa și cu vocația d-sale de denunțător. Măcar în această privință dl Popa are dreptate: Caragiale nu și-a depășit epoca și n-a putut prevedea o lume (îl citez din nou pe dl Popa) în care absurdul "pare inofensiv, legitimabil, dacă nu chiar dezirabil".
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
C. Rogozanu Șocul de lectură, în cazul noilor romane ale lui Dumitru Țepeneag (Hotel Europa, Pont des Arts și Marmureș), este asigurat de lizibilitate. Un termen cheie care irită ori de cîte ori este abordat de criticii tineri, atunci cînd este aplicat scriitorilor din vechea școală. Apoi, este
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
cazul multor scriitori români afirmați în ultimii 50 de ani, încît ea trebuie pomenită ori de cîte ori este respectată... Și nu pentru că un cititor superficial ar sancționa imediat piedici clasice de lectură - o scriitură alambicată, un experiment. Ci pentru că noul cititor nu mai suportă deghizarea, fardarea inutilă a literaturii, așa cum se făcea ea cîndva, în alte vremuri. Țepeneag a avut o ieșire benefică din literatura română, pentru că, iată, avem în față un roman, Maramureș, care poate fi citit și comentat
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
se feri de categoria "romane de gară sau de citit în tren, romane pe care le uiți pe plajă ori la dentist". În mod clar, Țepeneag și-a redefinit proza după reguli mult mai pragmatice. Și-a declarat de altfel noua orientare în cîteva interviuri. A scris în franceză din motive editoriale. A revenit la limba română, dar a păstrat "motivele editoriale" în tematică și în stil. Ieșirea de sub tirania experimentului deja constituie un model interesant pentru proza română actuală. Țepeneag
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
se poate preda decât în cheie negativă, anume a învăța ce și cum nu trebuie să faci. Eu personal traduc studenților mei această strategie prin cuvintele: analiza marilor "chixuri" ale istoriei muzicii. Opera Reascultând câteva opusuri ale sale, sunt din nou încântat de calitatea muzicii și întristat de versiunile interpretative pe care le avem în document. Desigur, slavă Domnului că există aceste înregistrări!, dar de un real folos ar fi acum o viziune diferită asupra câtorva opusuri cheie, versiuni mai clare
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
ediție a Oscarurilor. A 74-a. Ea va rămîne în istorie nu atît ca ediția marelui cîștigător, O minte strălucită (cel mai bun film, plus cel mai bun regizor, scenariu adaptare, actriță în rol secundar), cît ca ediția "cu un nou sediu" (o sală cu un aer ușor retro) și cu "triumful actorilor de culoare", de ambe sexe (Halle Berry și Denzel Washington), fapt fără precedent în istoria Oscarurilor. Marele public din România a văzut festivitatea Oscarurilor retransmisă de ProTv, în
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
pe malurile Dîmboviței. Dacă Puterea nu are mijloace pentru a pune cu botul pe labe marea corupție, la care se tot referă oficialitățile NATO, nu tot soiul de corupți mititei, n-ar fi de mirare să ne trezim cu un nou premiu de consolare, cum s-a întîmplat după summit-ul de la Madrid. Acum șansele României de a fi admisă sînt mai mari ca înainte de Madrid, fiindcă între timp a mai avut loc un rînd de alegeri, corect desfășurate. Din nefericire
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
care acestea provin sînt în majoritate tehnice și științifice; multe se referă chiar la programe pentru computer, în care se folosesc metafore arhitecturale sau - curent - se vorbește de paliere de dificultate ale jocurilor ("versiunea completă care conține: 88 de nivele noi în patru teme diferite; noi monștri; mai multă grafică"). Uzurile specializate apar la fel de des cu desinența -uri și -e: în arhitectură și construcții ("case cu mai multe niveluri"; "locatarii blocurilor de 8-10 niveluri..." - dar și "6 nivele, 125 camere cu
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
de Limba franceză" etc. E interesant că la formele de plural însoțite de articolul hotărît raportul de frecvență se modifică: la nominativ-acuzativ motorul de căutare indică 2280 de atestări pentru forma nivelele, față de 4040 pentru nivelurile; cifrele se apropie din nou, păstrînd totuși preferința pentru -uri, la genitiv-dativ: nivelelor apare de 523 de ori, nivelurilor de 650 de ori. în total, cu sau fără articol, pluralul nivele păstrează un ușor avantaj (8723 atestări, față de 8390 ale lui niveluri): suficient pentru a
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
democratic, iar comuniștii n-au făcut nici un secret din intențiile de apropiere de Moscova. Măsurile puse în practică acum au fost anunțate încă din august 2001, așa încât era suficient timp ca nemulțumirile locale să iasă la suprafață. A le da noi lecții, de dincoace de Prut, nu înseamnă decât a-i acuza indirect de iresponsabilitate. în fond, așa cum România are liderii pe care-i merită, și Republica Moldova e condusă de oamenii potriviți cu aspirațiile, nevoile și ideile populației de acolo. Oricât
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
reuneau doar articole scrise în limba română, de ceva vreme revista, devenită trimestrială, apare într-o ținută internațională, cu studii în franceză și engleză. Se pare că proiectele Asociației Române de Istorie a Religiilor iau tot mai multă amploare. O nouă revistă, Studia Asiatica, a fost lansată, iar ultimul număr din Archaeus, tomul V/2001 - fasciculele 3-4, anunță pregătirea unei bibliografii generale a istoriei religiilor în România, proiect exhaustiv, dificil, ce ar urma să acopere intervalul cuprins între 1797 și 1997
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
Elena Zottoviceanu În condițiile precare în care supraviețuiesc teatrele noastre lirice, se pune din ce în ce mai acut problema descoperirii și formării unei generații noi de interpreți. Dacă în trecut muzica și sportul erau domenii către care părinții își îndreptau odraslele de mici, pentru că ofereau șansa de a ieși din rânduri, astăzi entuziasmul a scăzut; profesiunile muzicale presupun o perioadă de învățătură lungă, anevoioasă și
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
Ludovic Spiess nu s-a limitat la vorbe - contrazicând obiceiul pământului - și a pornit o adevărată campanie de promovare a vocilor tinere, introducând în toate distribuțiile debuturi, completând ansamblurile etc. Ultimele două premiere s-au bazat aproape exclusiv pe glasuri noi, ceea ce este un risc asumat răsplătit cu rezultate satisfăcătoare, până în prezent. Italianca în Alger a fost un punct de plecare promițător care a relevat o echipă plină de vervă, dominată de Oana Andra cu atu-ul pe care i-l
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
rar - mezzosoprană rossiniană - și de Ștefa Ignat cu intgeligență muzicală. Pescuitorii de perle s-a dovedit de asemenea o experiență reușită cu protagoniști convingători (Roxana Briban, Marius Brenciu, Iordache Basalic, Valentin Vasiliu). O aceeași gândire managerială a prezidat și la noua producție a Operei din Constanța cu Madama Butterfly. Conducerea teatrului a acordat încredere unei echipe proaspete: Stela Sârbu este o soprană care merită atenție pentru modul în care și-a dus rolul, copleșitor, cu putere de concentrare și soliditate a
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
proces complicat dar vital: Concertul de Crăciun al Marianei Nicolesco, alături de tineri laureați ai concursului Darclée; spectacolele Operei Comice "pentru cei mici și foarte mici", în intenția de a-i apropia de lumea scenei lirice, care mizează preponderent pe nume noi; manifestările organizate de Grigore Constantinescu, care, depășindu-și postura de muzicolog și critic, adună în jurul unor idei generoase studenți și absolvenți merituoși ai claselor de canto organizând concerte: în gala care a marcat încheierea Centenarului Verdi s-au evidențiat o
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
Nicolae Manolescu Sub acest titlu a publicat G. Călinescu, pe la mijlocul anilor '50, în Contemporanul, cîteva articole despre noile, pe atunci, orașe ale țării. Unele erau chiar noi (Onești, de exemplu, botezat Gh. Gheorghiu Dej, la moartea liderului comunist, și redevenit discret Onești, în timpul lui Ceaușescu), altele, doar îmbogățite cu salbe de blocuri, care constituie cartierele mărginașe de astăzi
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
niște maidane, invadate de pubele ruginite din care debordează toate gunoaiele lumii. Dar asta nu e totul. În multe orașe, blocurile cu pricina au fost construite prin demolarea unor case sau întregi cartiere. În Sibiul copilăriei mele, pe lîngă cartierele noi, de blocuri, cum ar fi Hipodrom și Vasile Aron, începuse prin anii '80 dărîmarea orașului de jos: de la gară pînă la Strada Sării, blocuri fără personalitate au crescut peste noapte în locul unor case vechi de sute de ani. Dacă Ceaușescu
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
ei: "politicamente corretto". în franceză și în italiană s-a impus și o formulă nominalizată de denumire a fenomenului - "le politiquement correct"/ "il politicamente corretto". în română, sintagma circulă ca determinant adjectival sau adverbial invariabil: "discursul politically correct"; "acesta este noul termen politically correct pentru zona Balcanilor" (divers.ro/arhiva), "interminabilele dumneavoastră platitudini politically correct" (bojariu.tripod.com); "nu îndrăznesc să spună asta public, nu e politically correct" (FRL = Forum on-line al revistei "România liberă"); "s-o las mai lizibilă sau
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
acest Stamate. Dabija îl ascultă. În schimb, Gligorie, neștiind nimic, pornește cu familia spre Transilvania, îi lasă pe-ai săi la adăpost, trece prin Moldova, pe la Suceava, - Dabija nu-i! - trece Nistrul, o ia prin țara leșescă, se abate din nou prin Transilvania, își ia nevasta, copii, și fuge cu ei la Împăratul nemțescu, unde rămâne câțiva ani. Constantin Stolnicul, dușmanul său de moarte, aflând, se duce repede la nemți și-l pârăște că l-a azvârlit pe tatăl său în
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
fiind peste tot, berechet. Și pleacă Gligorie la Veneția, unde stă șapte ani. Se întoarce, incognito, la Țarigrad, stând în umbră și trăgând sforile, cu istețimea lui muntenească. Boierii săi, crezându-l pierdut, vin la Țarigrad să caute un domn nou. Între timp, Gligorie intrase pe sub pielea Vizirului. "Alegeți-vă un domnu dintre voi... și veniți mâine dimineață să vi-l fac" - li se adresează scârbit Vizirul boierilor veniți în delegație... Aici se cuvine să ne oprim puțin și să medităm
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
proletcultistă cu critica exercitată în condiții democratice? Că extinde vandalismul de odinioară asupra prezentului? "Tratamentul la care este supusă astăzi cultura română, geme dl. Ungheanu, este același cu cel de atunci". Punctînd, în continuare, "ocuparea instituțiilor culturale de către oameni ai noului regim", "subordonarea centralizată a acestora îndrumării și controlului politic de partid", triste realități indenegabile, ale erei comuniste, autorul relevă cu rea satisfacție caracterul iudaic al unor nume: "Cine deschide "Scânteia" din 1948 dă peste numele lui Silviu Brucan, Nestor Ignat
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
presupuse a fi inevitabile. Sub acoperișul unei declarații de independență față de Moscova, ca unic centru de îndrumare și control al comunismului mondial, Bucureștii au început o operă pe care n-au isprăvit-o". Regretînd că "s-a declamat o ideologie nouă" pe baza unor "deprinderi vechi" (în treacăt fie spus, chiar dl. Ungheanu e unul din făurarii acestei "ideologii noi"; oare din modestie nu-și recunoaște contribuția în chestiune?), autorul emite o altă teză burlescă, potrivit căreia credincioșii de altădată ai
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]