781 matches
-
la ieșirea din Popești, pe partea stângă a drumului spre Novaci. Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1870) din Drăgănescu; casa Maria Călin (1920); casa Marin Matei (1927); casa Maria State (1931), ultimele trei din Novaci; conacul Călinescu (începutul secolului al XX-lea) din Mihăilești; și școala veche (1900), astăzi grădiniță, din nordul satului Popești.
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
El a fost ucis pe 04 mai 1903 în apropierea satului Banitza (astăzi în Grecia). Revolta din regiunea Bitola a fost planificată în satul Smilevo în mai 1903. Luptele s-au purtat în satele Bistrica, Rakovo, Buf, Skocivir, Paralovo, Brod, Novaci, Smilevo, Gjavato, Capari și altele. Smilevo a fost apărat cu 600 de rebeli, conduși de Dame Gruev și Sugarev Georgi, dar când au fost învinși, satele au fost arse. În 1912, Muntenegru, Serbia, Bulgaria și Grecia au luptat cu otomanii
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
aici două masive: Parâng (la est de râul Jiu) și Retezat-Godeanu (la vest de râul Jiu). La sud de Carpați se află zona subcarpatică, reprezentată printr-un șir de dealuri (Dealul Bran, Măgura Slătioarei, Dealurile Gorjului, Dealul Bârzei) și depresiuni (Novaci, Tismana, Târgu Jiu). În nord-vest se află Podișul Mehedinți, dealurile Coșuștei și depresiunea Severin. La sud de Subcarpați se află Podișul Getic, acesta fiind divizat în Platformele: Strehaiei (la vest de râul Jiu; se subîmparte în platformele Hușniței și Bălăcița
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
500 hectare de crescătorii piscicole, mai mult de 15.500 ha pepiniere piscicole, 300 de ferme piscicole și 60 de păstrăvării, cu o suprafață de 44 ha. Principalele specii de pești cultivate sunt: crap comun, caras, ciprinide asiatice (sânger, cosaș, novac), păstrăv-curcubeu, indigen, fântânel, șalău, știucă, somn, iar producția din acvacultură era de circa 17.000 de tone anual. Producția de pește din România a scăzut constant începând cu anul 1989. Astfel, dacă imediat după Revoluție, producția națională de pește din
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
, oraș Novaci, județul Gorj, a fost construită în sec. XIX(1864). Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica filie „Nașterea Maicii Domnului” aparține de parohia Novaci. Este așezată pe șoseaua Novaci-Sebeș, la 1
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
, oraș Novaci, județul Gorj, a fost construită în sec. XIX(1864). Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica filie „Nașterea Maicii Domnului” aparține de parohia Novaci. Este așezată pe șoseaua Novaci-Sebeș, la 1,5 km de centrul orașului. A fost construită pe temelia bisericii zidită la anul 1803 de Coman Călușeriu, venit din Poiana Sibiului, care a ars în 1854 până la temelie. A fost clădită de
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
noștri de către urmașii moșului - întâi proprietar, moșnenii. E apoi strigătul de alarmă al unui tânăr iubitor de țară și țărani împotriva anarhiei sălbatice în care se învârte viața acestei proprietăți în devălmășie”"). Prin intermediul băncii, în anul 1908 a cumpărat Moșia Novaci, pe care a împărțit-o novăcenilor, cu precădere oierilor veniți din Mărginimea Sibiului, realizând astfel o formă atipică de împroprietărire a țăranilor. Alături de inginerul Aurel Diaconovici este autorul primului proiect de traversare a munților Carpați la înălțime, realizat mai târziu
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
înălțime, realizat mai târziu în munții Parâng. În anul 1909 a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler, iar in 1911 cu Ordinul Steaua României. A murit la 12 iulie 1916 în urma unei septicemii, fiind înmormantat la Novaci. Între anii 1936 -1948, în localitatea Novaci a existat o statuie a lui Dumitru Brezulescu, realizată de Ion Jalea. În prezent există un bust în aceeași localitate.
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
În anul 1909 a fost decorat cu Ordinul Coroana României în grad de cavaler, iar in 1911 cu Ordinul Steaua României. A murit la 12 iulie 1916 în urma unei septicemii, fiind înmormantat la Novaci. Între anii 1936 -1948, în localitatea Novaci a existat o statuie a lui Dumitru Brezulescu, realizată de Ion Jalea. În prezent există un bust în aceeași localitate.
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
este o mănăstire de călugări din Arhiepiscopia Craiovei, așezată în satul Crasna-Ungureni, comuna Crasna, Gorj, județul Gorj, la poalele munților Parângului. Este situat la 30 km est de Târgu-Jiu pe șoseaua care duce la Novaci. În august 2010 avea o obște de 8 călugări. Ansamblul schitului Crasna este prezent pe lista monumentelor istorice, cu codul . Crasna este un toponim slavon care înseamnă „roșu”. În documentele istorice apare pentru prima dată menționat la data de 30
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
în special din domeniul picturii de șevalet și a doua, de maturitate, închinata picturii monumentale, îndeosebi religioase. Dintre numeroasele opere ale Iosif Keber, pe care ni le-a lăsat moștenire, se numără și picturile mai multor biserici din Târgu Jiu, Novaci, Săcelu, Brașov, München, Ierusalim, strângând de-a lungul anilor un număr impresionant de lăcașuri pictate și pânze care se află peste tot în lume. Iosif Keber s-a stins din viață, lucrând la șevalet, la 19 aprilie 1989, și a
Iosif Keber () [Corola-website/Science/326941_a_328270]
-
pentru călătoriile spațiale sunt uciși, aparent de mașini care acționează independent. Agentul de securitate Sheppard (Richard Egan) ajunge la baza secretă subterană de cercetare a spațiului pentru a investiga posibilul sabotaj. El descoperă că întreaga bază este controlată de supercomputerul "NOVAC" (prescurtare a "Nuclear Operative Variable Automatic Computer") și de roboții săi Gog și Magog; de asemenea este detectat un ciudat avion.
Gog (film) () [Corola-website/Science/327036_a_328365]
-
Are o lungime obișnuită de 35-45 cm, maximală 110 cm; greutatea maximală 50 kg. Poate trăi 20 ani. Corpul este moderat alungit, înalt, ușor comprimat lateral. Spatele ușor bombat. Partea abdominală este rotunjită. Capul este mare (mai mic decât la novac), lat, ascuțit, neacoperit de solzi, și botul rotunjit. Gura mare, orientată ușor în sus, oblică, cu buze subțiri și fără dinți. Are dinți faringieni mari, lățiți, situați într-un singur rând, câte 4 de fiecare parte; ei servesc la sfărâmarea
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
ei servesc la sfărâmarea, dar mai ales la măcinarea hranei, formată din plancton. Ochii sunt mici, distanțați și deplasați în jos, cu marginea inferioară a orbitei aflată la colțul din spate a gurii (mai sus și mai aproape decât la novac). O creastă (carenă) ascuțită se întinde pe partea ventrală, de sub opercul până la înotătoarea anală. Înotătoarea dorsală cu baza scurtă este situata în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală în urma înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală este puternic scobită, lobii având extremitățile ascuțite. Înotătoarele
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
opercul până la înotătoarea anală. Înotătoarea dorsală cu baza scurtă este situata în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea anală în urma înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală este puternic scobită, lobii având extremitățile ascuțite. Înotătoarele pectorale, ventrale și pedunculul caudal sunt mai scurte decât la novac. Corpul este acoperit cu solzi mici și caduci. Linia laterală este curbată în jos în partea anterioară și rectilinie în partea posterioară. Membranele branhiale sunt sudate între ele și formează un pliu mare peste istm. Branhiospinii sunt foarte lungi, subțiri
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
cenușiu; laturile sunt argintii, uneori cu numeroase puncte negre, iar abdomenul albicios. Înotătoarele pectorale, ventrale și anală sunt cenușiu întunecate, ușor gălbui. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii, cu o tentă gălbuie. Coloritul corpului este mult mai deschis comparativ cu novacul. Irisul ochilor este argintiu. Hrana constă mai ales din fitoplancton (95%), mai rar din zooplancton (5%). Spre deosebire de crap, această specie consumă toată viața plancton și, destul de rar, insecte și moluște mici. Peștii mai mari de 1,5 cm se hrănesc
Sânger (pește) () [Corola-website/Science/330227_a_331556]
-
perioadă ca desenator la Serviciul Tehnic al județului Gorj. În 1897 a făcut parte din comitetul de înființare a „Băncii Cerbul” din Târgu Jiu. După ce s-a îmbolnăvit, în 1904 cu speranța de a se vindeca a cerut transferul la Novaci, unde a activat ca profesor de desen la Școala elementară de meserii de aici, fiind între 1904-1906 directorul acesteia. În 1906 s-a stabilit la București, unde a lucrat pentru Institutul de Arte Grafice „Minerva”. A încetat din viață la
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
motive folclorice gorjenești în ilustrația de carte și reviste, astfel intrând în grafica românească vignetele de origine folclorică. Tot în premieră, prin contribuția sa frumoasele costume populare gorjenești au fost împrumutate păpușilor de lemn realizate la fabrica de jucării de la Novaci. Tot în Oltenia fiind, s-a evidențiat și în domeniul cercetării slavistice. Fascinat de frumusețea peisajelor întâlnite, reușește să creeze, prin intermediul fotografilor realizate în călătoriile făcute prin județele Gorj, Vâlcea și Argeș, un fond de fotografie documentară, ajuns până în zilele
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
la dezvoltarea vieții culturale din România este recunoscută inlusiv de "Enciclopedia Română". A fost eminamente reprezentativ pentru impunerea pe plan local a stilului Art Nouveau ca etalon, prin lucrările publicate de Editura Minerva. Un ucenic al său, D. Brezulescu din Novaci, l-a caracterizat drept un „William Morris al românilor”.
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale. Aceștia au fost descoperiți de Constantin Brăiloiu în vara anului 1937. Brăiloiu a fost entuziasmat de vocea Mariei, înregistrând pe cilindri de
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție a lui Chițu Lătărețu, care a mai cântat cu Maria în Novaci la începuturile carierei sale. Aceștia au fost descoperiți de Constantin Brăiloiu în vara anului 1937. Brăiloiu a fost entuziasmat de vocea Mariei, înregistrând pe cilindri de fonograf câteva piese. A fost invitată și la București pentru a efectua înregistrări și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
În zona folclorică Novaci, cântecele lăutarilor au avut, în prima parte a secolului al XX-lea, o tematică diversă: de la cea păstorească până la cântecul doinit ori cel în ritm de horă, de sârbă sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cântecele lăutarilor au avut, în prima parte a secolului al XX-lea, o tematică diversă: de la cea păstorească până la cântecul doinit ori cel în ritm de horă, de sârbă sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
de la cea păstorească până la cântecul doinit ori cel în ritm de horă, de sârbă sau de învârtită. La începutul secolului al XX-lea lăutarii din Novaci au cântat melodii ciobănești, dar și numeroase balade. Printre baladele culese sau înregistrate la Novaci, se numără: „Cântecul lui Mirea”, „Țăranul și ciocoiul”, „Cine mi-e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
e voinic lotrean?”, „Ciobanul care și-a pierdut oile”, „Cântecul lui Manole”, „Milea” sau „Ce faci moșule-n grădină?” (culeasă la 25 iulie 1963 de la lăutarul M. Pobirci pe bandă magnetică, cota 2648). La începutul secolului al XX-lea, la Novaci cânta orchestra vioristului Constantin Gâlcă (n. 1886 - d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]