3,829 matches
-
pere, prune și vreo doi cireși. Nu erau cine știe ce mere de soi acolo. Merele se coceau aici, la munte, cam prin august, sau mai bine în septembrie. Acum, în iulie, de-abia erau prin pomi niște mere mici, cât o nucă, acre de tot, nefiind niciunul copt. În livada bunicilor, unii pomi erau așa de vechi, uscați pe jumătate, încât prinseseră mușchi verzi pe partea umbrită, pe unde umblau furnicile pe trunchiul plin de mușchi, ba și încă niște urechelnițe și
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
a noastră vină. Noi suntem la poale, Tu ne-aștepți în vârf, Drumul este greu și tare abrupt, Trepte nevăzute se ivesc în zare Le-a zidit Iubirea Ta izbăvitoare. Inima și mintea se unesc întruna, Când pe coji de nucă așezăm minciuna Și-atunci se aprinde ruga-n miez de noapte, Mai scăpăm de noi, doar prin bune fapte! Răstignim păcatul și-nviem în zori, Ne petrecem pașii prin nori călători Și avem nădeje că într-o bună zi, În
ÎN LUMINA TA, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380014_a_381343]
-
motivelor - de ce...bucurii? Am aflat că bucuria reprezintă o temelie neclintită a dragostei și-n cantitate mare generează urmași utili. Dragostea de bucurii clădește cetăți... căsnicii adevărate care fac să supraviețuiască frumosul la trup și minte, precum aroma miezului de nucă, dacă ne gândim că forma acestui fruct seamănă cu forma creerului. Sau cum spunea R. Stanca, ori de câte ori vom încerca să transmitem din bucuriile noastre și altora, nu facem altceva decât să le reânoim pe ale noastre. Trebuie să vă spun
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
motivelor - de ce...bucurii? Am aflat că bucuria reprezintă o temelie neclintită a dragostei și-n cantitate mare generează urmași utili. Dragostea de bucurii clădește cetăți... căsnicii adevărate care fac să supraviețuiască frumosul la trup și minte, precum aroma miezului de nucă, dacă ne gândim că forma acestui fruct seamănă cu forma creerului. Sau cum spunea R. Stanca, ori de câte ori vom încerca să transmitem din bucuriile noastre și altora, nu facem altceva decât să le reânoim pe ale noastre. Trebuie să vă spun
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
rămâne - ia juma’ de cub și tacitoleranță zeroai făcut vreodată sex în copaci? nu? nici eudar am legănat o tufă până mi-a intrat lanterna miliției în ochiul stângîn timp ce-n ochiul drept erai tu disperare de cauză că nute mai cuprindea fustița de păpădie care n-avea infraroșuprecum șlițul meu se blocase-ntre etaje n-avea buton de restartdar tot doi greieri eram astfel am ieșit la iveală țepeni de bețifăceam senzațiesper că mi-ai păstrat o lacrimă din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381871_a_383200]
-
nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului E VARĂ S-a așezat pe vârf de deal Un soare roșu, infernal; Se-ntinde cătina pe gard, Iar macii în grădină ard; Se cheamă-n vie guguștiucii Și freamătă molatic nucii. E vară. Iarba s-a uscat, Iar cerul s-a decolorat. Și stă, și stă în vârf de deal Un soare roșu, infernal; Pădurile par pustiite, Iar lanurile adormite. Doar cucul se aude-n crâng, În cuib trei pui de
E VARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382119_a_383448]
-
sub nuc/ pe lângă izvoare/ pe firul de iarbă înrourat/ sub luna stinsă/ pe colinele dealului/ pe străzile copilăriei”, ( Pasăre în devenire). În poemele acestui volum vom întâlni referiri la arborele nuc, simbol al axei lumii. Având forma creerului, miezul de nucă poate fi asemănat cu miezul creației. Este copacul pe care îl întâlnim în toate grădinile mai mari, el nefiind plantat de om de cele mai multe ori, ci răsărit dintr-un fruct scăpat din ciocul unei păsări. Cele mai puternice simboluri pe
EDITURA SEMNE 2015// AUTOR DORINA STOICA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380496_a_381825]
-
masă în curtea casei, față în față, discutând despre ultimele zvonuri care circulau prin Ierusalim. Cele două cupe cu ceai aflate pe masă așteptau să fie savurate. Alături de cești, pe un platou de argint se aflau prăjituri cu miere și nucă pisată puse acolo de către o suljnică. -Să spunem că e adevărat, Serah, spuse Gamaliel. Doar să presupunem lucrul acesta. -Că Hristos a înviat!? La asta vă referiți, desigur... -Da...Să presupunem doar. Să spunem că unul dintre oameni a înviat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
masă în curtea casei, față în față, discutând despre ultimele zvonuri care circulau prin Ierusalim. Cele două cupe cu ceai aflate pe masă așteptau să fie savurate. Alături de cești, pe un platou de argint se aflau prăjituri cu miere și nucă pisată puse acolo de către o suljnică.-Să spunem că e adevărat, Serah, spuse Gamaliel. Doar să presupunem lucrul acesta.-Că Hristos a înviat!? La asta vă referiți, desigur...-Da...Să presupunem doar. Să spunem că unul dintre oameni a înviat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
i-am numărat să văd dacă-s toți: Unu, doi,... da sunt toți patru. Doi pereți ziceau că da, ceilalți doi, ba. Păi, cum așa, dragii mei pereți? Ori că că, ori că că... M-am lămurit: am nimerit ca nuca-n perete! Citește mai mult Versuri albe (ca pereții)Astăzi am scris o poezie.Nu-i cine știe ce, dar mie-mi place,Când o citesc în gând.Voiam s-o testez cu voce tareși le-am citit-o celor patru pereți
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
i-am numărat să văd dacă-s toți:Unu, doi,... da sunt toți patru.Doi pereți ziceau că da, ceilalți doi, ba.Păi, cum așa, dragii mei pereți? Ori că că, ori că că...M-am lămurit: am nimerit ca nuca-n perete!... XIX. TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOȘUL, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016. TREI ÎNTR-O ARCĂ, plus cocoșul (parodie-basm, după Jerome K. Jerome) Suntem în România anului 2025. A reînviat
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
de grauri de pripas, Ca un penel stropind grăbit Un rest de tuș în el rămas, Pătează cerul în pepit. În nucul cel de-un leat cu veacul Se-oprește-o zburătoare pe furiș Și-n urma ei, de-a berbelecul, O nucă zornăie pe-acoperiș. O nouă toamnă-adaug iar La anotimpurile-mi grele, O altă filă-n calendar Foșnește-n degetele mele. Și-n toamna care mă cuprinde, Ceasornicul cel hămesit Îmbucă-nghițituri avide Din timpul ce mi-a fost sortit. Citește
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
de busuioacă.Un stol de grauri de pripas,Ca un penel stropind grăbitUn rest de tuș în el rămas,Pătează cerul în pepit.În nucul cel de-un leat cu veaculSe-oprește-o zburătoare pe furișși-n urma ei, de-a berbelecul,O nucă zornăie pe-acoperiș.O nouă toamnă-adaug iarLa anotimpurile-mi grele,O altă filă-n calendarFoșnește-n degetele mele.Și-n toamna care mă cuprinde,Ceasornicul cel hămesitîmbucă-nghițituri avideDin timpul ce mi-a fost sortit.... XXVII. GÂNDURI DE NOAPTE... (SAU) CUM
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
pentru cei care au trăit această emoție, următoarele versuri: „Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, / Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, / Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - / Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă.” (Tablou de septembrie) Iată cum, din liniștea toamnei și Viscolul iernii, autorul ne introduce în alt plan și anume într-un „crivăț” sufletesc, dilematic, cel al iubirii de neam și țară. Zbaterile, rănile tot mai profunde, deziluziile, neputința poporului ce
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
focului, cum se coace la jar știuletele de porumb ori dovleacul și multe, multe altele despre care noua mea gașcă nici nu auziseră. Ce știau ei despre fructele de cătină, despre porumbe, despre frăguțe și celelalte fructe de pădure ori nucile verzi care ne colorau buzele și palmele culegându-le de zor pentru a nu pierde din vedere animalele pe care le aveam în grijă și care oricând puteau să cadă victime vreunui urs sau lup pe care însă îi întâmpinam
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
i-am numărat să văd dacă-s toți: Unu, doi,... da sunt toți patru. Doi pereți ziceau că da, ceilalți doi, ba. Păi, cum așa, dragii mei pereți? Ori că că, ori că că... M-am lămurit: am nimerit ca nuca-n perete! Referință Bibliografică: Versuri albe (ca pereții) / Aurel Lucian Chira : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Lucian Chira : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VERSURI ALBE (CA PEREŢII) de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380984_a_382313]
-
semn al revenirii la normalitate. România se reconectează la adevăratele valori. Fără hăhăiturile, paharele și glumele grobiene ale Demisului-șef de stat. Sistemul cripto-mafiot, ce a ocupat, viclean, ambele aripi ale eșicherului politic românesc, a fost pus pe coji de nucă, de către electoratul amorsat de diaspora. Păpușarii FSN, erijați în democrați, la vremuri de restriște, au început, în sfârșit, să dea socoteală. Fie în fața Justiției pământene, fie a celei divine. Lista e foarte lungă ! Mai sunt câteva mii, ascunși prin vizuini
TABLETA DE WEEKEND (96): A FOST ANUL LUMINII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374400_a_375729]
-
vis (un vis al mamei, cu un Alecu / Alexandru voinic, ce încerca să ajungă la rodul din „creștetul“ marelui nuc bătrân de-acasă - Axis Mundi Dac-Vallahorum -, înnădind / „unind“ scara «de la podul casei» cu «scara de la fânar», urcând și tot culegând nucile, dar, în ultimă instanță, spre a ajunge la cele din vârf, cere ajutor mamei sale ca să-i aducă și cea de-a treia scară - în sacră simbolistică întru re-Unirea celor trei Principate / State Evmezic-Valahe din Dacia Nord-Dunăreană, „vis“ aproape bimilenar
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
în taină plăceri mai naturale,/ Visări misterioase, poetice șoptiri. (Din străinătate). Ne puteți povesti o amintire din copilărie ca v-a marcat întreaga viață? Vreo întâmplare veselă, eventual? Copii eram noi amândoi,/ Frate-meu și cu mine./ Din coji de nucă car cu boi/ Făceam și înhămam la el/ Culbeci bătrâni cu coarne.// Și el citea pe Robinson,/ Mi-l povestea și mie;/ Eu zideam Turnul Vavilon/ Din cărți de joc și mai spuneam/ Și eu câte-o prostie. (Copii eram
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
răsari, zveltă și nobilă, precum o aristocrată bizantină cu umerii goi și cu fruntea senină, castă ca Athena, orgolioasă ca și Casiopeea. Mă iei la braț și urcăm împreună sub clar de lună într-o nacelă cât o jumătate de nucă, purtată în zbor de o pasăre colibri, amândoi înveșmântați în raze de lumini argintii ca în haine de bal, tu purtând la gât o salbă din bătăile inimii mele, eu purtând pe cap o coroană de luceferi încă nenăscuți, tu
OMNIA VINCIT AMOR! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373368_a_374697]
-
își ține focul lumina. copilărie răsad de rai altoit pe inimă nici n-aș putea să întreb unde ești când ochii nu văd nimic întreg fără tine nor prins în joacă cu un capăt de ață sărbătoare cu gust de nucă și scorțișoară. mă va întreba mereu cineva unde sunt serile ce nu întunecă unde este iarna ce nu îngheață iarăși și iarăși le voi spune că ești doar tu cu toate chipurile tale de îngeri cu pistrui și strungăreață. Referință
CA O DUMINICĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373453_a_374782]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > LUNGĂ RANĂ, DESPĂRȚIREA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2331 din 19 mai 2017 Toate Articolele Autorului M-am ascuns în cuiul ierbii cu tot vaietul ce curge, din pătări de nucă verde în fior de timp necopt, să-ți gonesc din palme cerbii, ce prin grâna gurii-murge lungi vătraie de amiază au furat din ochiu-ți mort. Și, fă Doamne! să răsară gându-i stins prin negre ploi, verdele-i din muls
LUNGĂ RANĂ, DESPĂRȚIREA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371366_a_372695]
-
povestea că de mic a știut să-și fixeze talpa într-o evadare specială. Mă enerva cumva. Subestima dorința mea de a fura puțin aura artiștilor și de a marca doar copacii care-și vor fi încuiat ozonul într-o nucă. Ușile erau larg deschise. O mulțime de admiratori, ca o mare de somnambuli pretențioși. Ne-am amestecat printre ei. O senzație plăcută îmi cuprinse inima. Tabloul lui era acolo. Pe simeze și pe terasa noastră de acasă. Același. Neterminat. Numai
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI Autor: Maria Daniela Pănăzan Publicat în: Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când Dumnezeu în colibă de om s-a ascuns „M-am coborât în tainica grădină a nucilor / să văd șuvoiul apei la obârșii / și via să o văd de-a odrăslit”. Sunt versete dragi mie din Cântarea Cântărilor, 6:11. Mă leagă de logodnă, de nuntă și de dorul de a face cuvintele să cânte. Gustând acum
ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371603_a_372932]
-
masă în curtea casei, față în față, discutând despre ultimele zvonuri care circulau prin Ierusalim. Cele două cupe cu ceai aflate pe masă așteptau să fie savurate. Alături de cești, pe un platou de argint se aflau prăjituri cu miere și nucă pisată puse acolo de către o suljnică. -Să spunem că e adevărat, Serah, spuse Gamaliel. Doar să presupunem lucrul acesta. -Că Hristos a înviat!? La asta vă referiți, desigur... -Da...Să presupunem doar. Să spunem că unul dintre oameni a înviat
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]