25,025 matches
-
executare a mandatului de supraveghere tehnică să fie realizată de către organe extrajudiciare se încalcă dreptul la un proces echitabil, lipsind garanțiile procesuale pe care numai organele de urmărire penală le pot oferi. Apreciază că în acest caz intervine sancțiunea nulității absolute, organelor extrajudiciare lipsindu-le competența funcțională și cea materială de a pune în executare mandatele de supraveghere tehnică. ... 6. Tribunalul Vrancea - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că textul criticat întrunește exigențele de claritate, precizie
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
anterior menționate, se pot determina înțelesul sintagmei „lucrătorii specializați din cadrul poliției“, precum și persoanele care pot face parte din această categorie, fiind respectate exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea actelor normative. ... 22. În ceea ce privește incidența sancțiunii nulității absolute în cazul punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică de către organe care nu sunt abilitate potrivit legii, Curtea reține că dispozițiile art. 280-282 din Codul de procedură penală reglementează materia nulităților în procesul penal, precum și efectele
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
României, Partea I, nr. 1013 din 21 decembrie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională. ... 23. În acest context, Curtea observă că analiza modalității de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică și stabilirea incidenței nulității absolute în acest caz sunt chestiuni ce intră în competența judecătorului de cameră preliminară sau
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională. ... 23. În acest context, Curtea observă că analiza modalității de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică și stabilirea incidenței nulității absolute în acest caz sunt chestiuni ce intră în competența judecătorului de cameră preliminară sau a instanței judecătorești, după caz, în condițiile legii, Curtea Constituțională neputând analiza aceste aspecte. ... 24. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că nu este competentă
DECIZIA nr. 439 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262932]
-
inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că autorul excepției critică modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate. Încălcarea normelor de competență materială și personală a instanțelor și lipsa procurorului la judecată, când participarea sa este obligatorie, reprezintă cazuri de nulitate absolută ce atrag nulitatea actului. Or, excepția a fost ridicată într-o cauză în care judecătorul de drepturi și libertăți avea obligația să se pronunțe asupra măsurii arestării preventive. Acesta are obligația să se pronunțe doar asupra luării sau respingerii
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
neconstituționalitate. Apreciază că autorul excepției critică modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor criticate. Încălcarea normelor de competență materială și personală a instanțelor și lipsa procurorului la judecată, când participarea sa este obligatorie, reprezintă cazuri de nulitate absolută ce atrag nulitatea actului. Or, excepția a fost ridicată într-o cauză în care judecătorul de drepturi și libertăți avea obligația să se pronunțe asupra măsurii arestării preventive. Acesta are obligația să se pronunțe doar asupra luării sau respingerii acestei măsuri preventive, iar
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
abilitată procedează la revocarea sa. Potrivit art. 53 din Codul de procedură penală, intră în competența judecătorului de drepturi și libertăți analiza actelor întocmite de procuror și doar în măsura în care se aduce o vătămare părții se ajunge la nulitatea actului. În subsidiar, invocând Decizia nr. 292 din 17 mai 2022, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Neintervenind elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își păstrează valabilitatea
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Mihai Florin Istrate cu ocazia soluționării unei cauze penale referitoare la revocarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, motivată de faptul că propunerea inițială de arestare preventivă este nelegală și lovită de nulitate absolută deoarece a fost întocmită de un procuror de caz care nu îndeplinea condițiile prevăzute de textul de lege criticat. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că, din coroborarea dispozițiilor criticate cu cele ale art. VII din
DECIZIA nr. 440 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263039]
-
aceeași compunere, textul fiind mai mult decât neclar. Dacă se poate pronunța și magistratul recuzat asupra cererii de recuzare, atunci textul criticat încalcă principiul echității. ... 19. Totodată, textul art. 49 alin. (8) din legea criticată, potrivit căruia toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă, conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente - Înalta Curte de Casație și Justiție -, care judecă potrivit dreptului comun recursul [devolutiv, conform
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
judecată cu procedura completă, conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente - Înalta Curte de Casație și Justiție -, care judecă potrivit dreptului comun recursul [devolutiv, conform art. 51 alin. (14) din legea criticată]. Prin faptul că motivele de nulitate (absolută sau relativă) se invocă doar până la primul termen de judecată se încalcă regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 20. Se mai susține că posibilitatea schimbării încadrării juridice - instituție
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
judecă potrivit dreptului comun recursul [devolutiv, conform art. 51 alin. (14) din legea criticată]. Prin faptul că motivele de nulitate (absolută sau relativă) se invocă doar până la primul termen de judecată se încalcă regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 20. Se mai susține că posibilitatea schimbării încadrării juridice - instituție de drept procesual penal - este și ea de natură să restrângă drepturile procesuale ale magistratului vizat, în special dreptul la apărare
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
instanță ierarhic superioară, potrivit prevederilor de drept procesual, soluția cuprinsă în norma criticată este de natură să permită soluționarea cererilor de recuzare cu respectarea condițiilor de cvorum și majoritate cerute de lege. ... 55. În ceea ce privește invocarea motivelor de nulitate doar până la primul termen de judecată cu procedura completă, se arată că, preluând o soluție consacrată de legea procesuală franceză, art. 178 alin. (5) din Codul de procedură civilă stabilește că toate cauzele de nulitate a actelor de procedură
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
privește invocarea motivelor de nulitate doar până la primul termen de judecată cu procedura completă, se arată că, preluând o soluție consacrată de legea procesuală franceză, art. 178 alin. (5) din Codul de procedură civilă stabilește că toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancțiunea decăderii părții din dreptul de a le mai invoca. Pe de altă parte, potrivit art. 51 alin. (4) din legea criticată, recursul, calea de atac împotriva hotărârilor pronunțate de
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
numai în cazurile prevăzute de lege; membrii secțiilor participă la ședințele secțiilor în materie disciplinară, cu excepția situațiilor în care acțiunea disciplinară îi vizează pe aceștia, soțul sau rudele lor până la gradul al IV-lea, inclusiv; toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă; păstrându-se soluția actuală, conform căreia, pe durata procedurii disciplinare, secția corespunzătoare a CSM, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune, în
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
compunere. ... 114. Autorii sesizării de neconstituționalitate susțin că art. 49 alin. (8) din legea criticată conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente - ÎCCJ, care judecă potrivit dreptului comun recursul, încălcându-se regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 115. Potrivit art. 49 alin. (8) din legea criticată, „Toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă“. ... 116. Cu
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
de cenzură competente - ÎCCJ, care judecă potrivit dreptului comun recursul, încălcându-se regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 115. Potrivit art. 49 alin. (8) din legea criticată, „Toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă“. ... 116. Cu privire la această susținere, Curtea reține că, potrivit art. 49 alin. (14) din legea criticată, „Dispozițiile din prezenta lege ce reglementează procedura
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
din Constituție, potrivit cărora legiuitorul este abilitat să reglementeze competența și procedura de judecată, stabilind cadrul organizatoric și funcțional în care se realizează accesul liber la justiție. Totodată, Curtea reține că soluția legislativă criticată nu exclude invocarea oricăror motive de nulitate în cadrul soluționării recursului declarat împotriva hotărârilor secțiilor CSM pronunțate în materie disciplinară, recurs soluționat de Completul de 5 judecători al ÎCCJ, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil. ... 117. Autorii sesizării de neconstituționalitate mai susțin
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
probelor din faza de urmărire penală, dar și administrarea de probe noi, pe care le apreciază ca fiind concludente și utile soluționării cauzei. Reține, de asemenea, că inculpatul are posibilitatea de a invoca direct în faza de judecată cazurile de nulitate absolută, așadar, împrejurarea că, drept urmare a admiterii cererii de redeschidere a procesului penal, acesta se reia din faza de judecată, nu din faza de cameră preliminară, nu constituie o încălcare a dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, dreptul
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
direct și obiectivele acesteia. Asociația nu poate avea decât acele drepturi și obligații care corespund scopului statutar de activitate, în concordanță cu principiul specialității capacității de folosință a persoanei juridice, actele juridice emise cu încălcarea acestui principiu fiind lovite de nulitate absolută. Faptul că organismele sociale nu sunt în măsură să declanșeze un contencios obiectiv rezultă și din interpretarea sistematică a Legii nr. 554/2004, care reglementează contenciosul administrativ, întrucât legiuitorul a ales să nu le poziționeze în mod distinct în corpul
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
să te sustragi influenței nepotrivite care poate decurge în anumite situații din atitudinea altor judecători, inclusiv președinții instanțelor. “ ... 116. Indicatorul se apreciază în funcție de mai multe criterii, printre care și încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; depășirea atribuțiilor puterii judecătorești; lipsa totală a motivării hotărârii, inserarea unor motive contradictorii ori numai a unor motive străine de natura cauzei; încălcarea autorității de lucru judecat; încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material; nerespectarea deciziilor Curții Constituționale
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ipoteza relevată se situează pe tărâmul individualizării judiciare a executării pedepsei, fiind vorba despre o singură pedeapsă, aplicată pentru o singură faptă, în aceeași cauză. Legiuitorul a instituit un motiv de nulitate cu efect retroactiv, astfel că este pe deplin justificat să se reevalueze procesul de individualizare a executării pedepsei, în ipoteza în care judecătorul nu a cunoscut o împrejurare esențială ce i-ar fi putut influența decizia. ... CURTEA, având în vedere
DECIZIA nr. 528 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264302]
-
se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... 28. La articolul 18, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2) În situațiile prevăzute la alin. (1), nulitatea se constată de către polițist, de către funcționarul din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor sau de către diplomatul cu atribuții consulare/funcționarul consular, după caz. (3) Persoanele abilitate la alin. (2) care constată una din situațiile prevăzute la
ORDONANȚA nr. 12 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264503]
-
urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate în timpul urmăririi penale. De asemenea, cu privire la legalitatea probațiunii, s-a reținut că în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. ... 18. În aceste condiții, Curtea a observat că judecătorul de
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
întocmirii acestora. ... ... 10. La articolul 67, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins: (12) Camera Consultanților Fiscali, prin emitentul documentului, poate revoca documentele emise și comunicate membrilor, în cazul constatării unor erori care atrag nulitatea acestora, sau poate îndrepta oricând erorile, inclusiv cele materiale din cuprinsul acestor documente, din oficiu sau la cererea membrilor. ... 11. În tot cuprinsul regulamentului, sintagma „Direcția juridică, etică profesională și Secretariatul Consiliului superior“ se modifică și se înlocuiește cu sintagma
HOTĂRÂRE nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264691]
-
din domeniul naval. În momentul încheierii procesului-verbal, inspectorii de concurență sunt obligați să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecții cu privire la conținutul actului de constatare. Eventualele obiecții vor fi consemnate la rubrica „Alte mențiuni“, sub sancțiunea nulității procesului-verbal. (4) În cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, inspectorii de concurență vor face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de un martor. În lipsa unui martor, inspectorii de
REGULAMENT din 17 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264678]