1,291 matches
-
împrumutului dintr-un alt idiom; mai ales în această din urmă situație, identificarea etimoanelor sintagmatice exacte întâmpină uneori dificultăți, deoarece ele pot fi și grupuri sintactice libere, dar, indiferent de circumstanțele condensării, este limpede că termenul nou format, corespunzător unui numeral, nu și-ar fi putut însuși un sens concret dacă nu ar fi fost detașat dintr-o sintagmă purtătoare a aceluiași înțeles. Exemplele sunt, de regulă, din categoria numeralelor multiplicative și a celor fracționare: rom. ciozvârtă "sfert dintr-un animal
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de circumstanțele condensării, este limpede că termenul nou format, corespunzător unui numeral, nu și-ar fi putut însuși un sens concret dacă nu ar fi fost detașat dintr-o sintagmă purtătoare a aceluiași înțeles. Exemplele sunt, de regulă, din categoria numeralelor multiplicative și a celor fracționare: rom. ciozvârtă "sfert dintr-un animal tăiat; bucată mare de carne", cf. bg. četvărt, sl. četvrŭtŭ "sfert"; rom. ciric "sfert de vită tăiată, de delniță, de pâine etc.; optime dintr-o pâine, codru de pâine
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bani, reprezentând un sfert din bir", cf. sfert; rom. triplu "probă în care atletul face trei sărituri legate între ele" < triplu[salt] "idem" (< fr. triple saut). În unele limbi, compusele și grupurile nominale cu structura regent substantival + determinant adjectival (eventual numeral) pot fi folosite, fără joncțiune, și cu valoare adjectivală. Engl. second-hand "de ocazie, la mâna a doua" (second "al doilea, a doua", hand "mână") a fost preluat în română, în forma second-hand, păstrând valoarea adjectivală (mărfuri second-hand), dar dobândind, prin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mașină second, un magazin second), cât și de substantiv: "magazin sau comerț în care se vând și se cumpără mărfuri la mâna a doua" (se îmbracă de la second). La limita dintre elipsa lexicală și condensare se află formulele în care numeralul ordinal își asumă, în anumite contexte, și sensul substantivului pe care îl determină și care este omis: fr. (entrer en) cinquième < [classe de] cinquième; it. (frequentare) la terza < la terza [classe]; rom. (a călători cu) a doua < [clasa] a doua
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vorbire", ele au un conținut semantic "caracteristic pentru partea de vorbire căreia i-au aparținut (...) în limba de origine" (adică mai ales în greacă sau în latină): "majoritatea țin de adjectiv (...) și de substantiv (...), mai puține de verb (...) și de numeral (...) și foarte puține de alte părți de vorbire: pronume (...), adverbe (...), conjuncții" (FCLR I, pp. 25-26). Detașarea lor cu înțelesul întregului compus le plasează însă instantaneu într-o clasă lexico-gramaticală sau alta, dar nu neapărat în aceea căreia îi aparține compusul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
procedeului, a bazelor complexe și a rezultatelor sale este identică. În toate cazurile avem aceleași tipuri de reducții: structurile complexe originare se încadrează, de cele mai multe ori, în formula regent + determinant; regentul este substantiv, adjectiv sau verb, iar determinantul substantiv, adjectiv, numeral sau adverb; poate fi omis fie determinantul, fie elementul determinat; conversiunile produse ca efect al condensării și reducerea compuselor tematice la unul dintre constituenți au loc după aceleași reguli. Ceea ce poate trezi dubii în privința apartenenței noilor cuvinte la una sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de adaptare specifice unei limbi sau alteia, demonstrează o dată în plus calitatea și capacitatea condensării de a forma noi cuvinte, și nu de a genera polisemantism. 1.3.4. În situația condensării la determinant a sintagmelor de tipul adjectiv sau numeral + substantiv, noua formație păstrează sistematic genul și numărul elementului determinat omis și, implicit, al determinantului adjectival acordat cu determinatul și menținut prin substantivare. Rezultatul condensării este: tot masculin în lat. admissarius < [equus] admissarius, fr. colonial "militar din trupele coloniale" < [militaire
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
p. 97. Autorii includ în seria determinativelor care se află în funcții de determinant sau de cap de grup câteva clase de cuvinte care în opinia și terminologia altora au ocurențe specifice determinanților sau pronumelor, de exemplu relative și demonstrative, numerale cardinale sau cuantificatori, ba chiar și pronume nehotărâte sau negative cum sunt cineva, ceva, nimic etc., care nu apar decât în funcții de cap de grup, nu și ca determinanți (adjective pronominale). 75 Huddlestone Pullum 2005, p. 100. 76 În
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
o altă parte de vorbire sau la o altă clasă lexico-gramaticală, derivare, derivare și compunere), implicând schimbări în comportamentul sintactic și, uneori, în structura morfologică a cuvântului. 135 În astfel de exemple românești este vorba de substantive cu sens de numeral, care sunt regente gramatical, iar logic determinante. ----------------------------------------------------------------------- CONDENSAREA LEXICO-SEMANTICĂ 2 1 Introducere Precizări și delimitări terminologice Condensarea ca tip de scurtare a cuvintelor și sintagmelor Condensarea ca fuziune a capului cu determinantul Condensarea ca mecanism de modificare semantică Condensarea ca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
presupune exact așa ceva), dar dacă nu ești de-al locului, te cam zgârie pe urechi să auzi cum la știrile naționale se vorbește despre cele „șeapte zile“ în care s-a întâmplat nu știu ce. O altă problemă este legată de genul numeralului asociat câtorva zile din lună. Se spune sistematic - și doar de vreo doi-trei ani încoace - „două ianuarie“, „douăsprezece martie“, „douăzeci și două august“. De ce nu „două ianuarii“, „douăsprezece martii“, „douăzeci și două augusturi“? Culmea e că am întâlnit și un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
explicații gramaticale foarte detaliate. Întreb și eu doar unu-două lucruri (atenție, nu „una-două lucruri“!). De unde vine numele stațiunii Doi Mai? Sau corect ar fi Două Mai? Apoi: de ce nu se spune și „întâia ianuarie“ sau „una ianuarie“, adică cu numeralul la feminin, ci „întâi ianuarie“ sau „unu ianuarie“, cu forma de masculin? E bine să amintesc încă un lucru - în limba română lunile anului sunt de genul masculin. Și dacă s-a gândit cineva că forma cu „două... “ ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
genul gramatical sau clasele nominale (da/nu), prezența dualului sau a trialului (da/nu), cliticele 172 pronominale (da/nu). În privința topicii, putem clasifică limbile după locul determinantului definit (DefN/NDef), locul determinantului indefinit (IndefN/NIndef), locul demonstrativului (DemN/NDem), locul numeralului (Nnum/numN) și altele. 4.3.3. Criterii sintactice Începînd cu a doua jumătate a secolului trecut, clasificările care au la bază nivelul sintactic al limbii au devenit extrem de numeroase și de interesante. După cum remarcă și Gabriela Pana Dindelegan 173
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
baza acestei uniuni lingvistice. Trăsăturile comune privesc fenomene fonetice, lexicale, morfologice, sintactice, textuale. Sînt amintite, în acest sens, prezența fonemului a și închiderea lui o neaccentuat la u, prezența unor sufixe comune, articolul hotărît postpus, omonimia genitivului cu dativul, structura numeralelor de la 11 la 19, înlocuirea infinitivului cu conjunctivul, grade de comparație analitice, păstrarea vocativului, forme de viitor cu a vrea și a avea, reduplicarea complementului direct și indirect etc.; li se adaugă numeroase similitudini lexicale și frazeologice. După cum spunea Joseph
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sintetice cazul se realizează prin desinențe (de ex. latină), în timp ce în limbile analitice cazul se realizează prepozițional (de ex. franceză; română ocupă o poziție intermediară între sintetic și analitic). Lexicul comun evidențiază cu claritate înrudirea genetică dintre limbile indo-europene. Lista numeralelor de la 1 la 10 este poate cel mai cunoscut exemplu în acest sens (formele sînt reconstruite, cu excepția limbilor latină și slavă veche)248: proto-ie proto-germanică latină proto-celtică proto-baltică slavă veche proto-albaneză proto-indo-iraniană proto-anatoliană proto-greacă proto-armeană proto-toharică 1 *oynos *ainaz ūnus
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și nu a postpozițiilor 2. Auxiliarul se așază în fața verbului lexical 3. Pronumele interogativ se așază în fața verbului 4. Adjectivul atributiv manifestă tendința de a-si urma determinatul 5. Complementul numelui în genitiv urmează după determinatul sau 6. Demonstrativele și numeralele preceda determinatul 7. Adverbul se așază în fața adjectivului pe care-l modifică 8. Existența secvenței adjectiv - particulă comparativa - termen secund de comparație 9. Substantivul comun determinat se așază în fața substantivului propriu determinant 10. Propoziția relativă stă după numele determinat 11
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fonologice sînt limbi caracterizate de fenomenul armoniei vocalice; - la nivelul tipologiei morfologice sînt limbi de tip aglutinant iar genul gramatical lipsește; - la nivelul tipologiei sintactice sînt limbi SOV (subiect-obiect-verb), centripete (modificatorii preceda elementul modificat) și utilizează postpozițiile în locul prepozițiilor. Lista numeralelor de la 1 la 10 pare mai degrabă un contraargument al existenței unei singure familii: Cuvînt Uralică Altaica Proto-uralică Proto-fino-ugrică Proto-samoedă Proto-altaică Proto-turcică Proto-mongolică Proto-tungusă unu *wk*wik-tɨ *uk*byuri *bîr *nigə(n) *əmun/ *əmkən doi *kek-tɨ *sid*puču *buč*koyar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală adjectiv-verb de nemișcare; anumite particule gramaticale la sfîrșitul frazei marchează interogativele și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără flexiune; că și în limbile chino-tibetane, clasificatori postpuși numeralelor care însoțesc diferite substantive și identitate formală adjectiv-verb de nemișcare; anumite particule gramaticale la sfîrșitul frazei marchează interogativele și imperativele; topica SVO, substantiv-adjectiv. 6.6.5. Familia hmong-mien (miao-yao) Limbile hmong-mien, denumite și miao-yao, sînt vorbite în Chină și în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
poate fi alcătuită fie din vocală, fie doar din consoana + vocală). Sînt, în general, limbi tonale, ceea ce poate avea implicații semantice (de pildă, în obokuitai 304, cuvîntul "di" rostit cu ton ascendent înseamnă "roșu", iar cu ton descendent înseamnă "tu". Numeralul are o mare diversitate a sistemelor numerice (cu baza 2, 4, 5 sau 20). Majoritatea limbilor papua sînt ergative. Unele limbi papua au început să fie scrise abia la sfîrșitul secolului al XIX-lea de către misionarii creștini. Chiar și astăzi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbi andamaneze, prefixul aka- se folosește pentru lucrurile puse în legătură cu limba. Prefixele cu valoare de adjectiv posesiv sînt obligatorii, așa încît nu se poate spune simplu "mîna" sau "cap", ci doar "mîna mea", "capul lui" etc. Nu au decît două numerale cardinale (1 și 2), dar au șase numerale ordinale. Comunicarea lingvistică este completată de un foarte complex sistem de comunicare gestuala. 6.9.4. Familia australiană Cuprinde limbile aborigene din Australia și din insulele alăturate, cu excepția Tasmaniei. Cel mai probabil
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
puse în legătură cu limba. Prefixele cu valoare de adjectiv posesiv sînt obligatorii, așa încît nu se poate spune simplu "mîna" sau "cap", ci doar "mîna mea", "capul lui" etc. Nu au decît două numerale cardinale (1 și 2), dar au șase numerale ordinale. Comunicarea lingvistică este completată de un foarte complex sistem de comunicare gestuala. 6.9.4. Familia australiană Cuprinde limbile aborigene din Australia și din insulele alăturate, cu excepția Tasmaniei. Cel mai probabil e vorba de numeroase familii și limbi izolate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ergative sau cu ergativitate scindata (ergativ-acuzative). Pronumele personal și numele au trei numere (singular, dual, plural); uneori pluralul se formează prin reduplicare; numele are caz morfologic; verbul are o singură categorie gramaticala care cumulează modul, timpul și aspectul; nu există numerale mai mari de trei (de exemplu, 5=2+2+1); în dirbal, orice substantiv este precedat obligatoriu de unul din cele patru cuvinte categoriale: bayi pentru oameni și animale, bălan pentru femeie, apa, foc și lupta, balam pentru carne necomestibila
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și variat în morfologie, de aceea se vorbește despre "pronominalizare", ca în unele limbi tibeto-birmane. Sistemele demonstrative sînt în general foarte complexe, marcînd numeroase distincții de distanță, localizare, direcție etc. În aproape toate limbile australiene există numai 2 sau 3 numerale simple; în cazuri izolate numărarea se face cu ajutorul cuvintelor însemnînd "mîna", "picior", "om"; în 2 limbi australiene au apărut sisteme cvinare regulate sub influența limbii makasareze 305; într-o altă limbă australiană s-a dezvoltat un sistem de numerație abia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deșertul Kalahari; 70% din cuvinte încep printr-un clic (ingresiv cînd aerul pătrunde în gură și egresiv cînd iese din gură); există șase clicuri cu valoare fonologica; patru grupe de dialecte; cinci tonuri, teme monosilabice, trei numere (singular, plural, dual), numeralul are numai formele 1 și 2, pentru restul folosindu-se cuvîntul mult; structura verbului este extrem de complexă și arhaica familia khoi-san, ramura sud-africană; alții o considera limba izolată, ca și hotentota; limbile khoi-san sînt celebre din cauza consoanelor-clicuri (sunetele de acest
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vocabularului lui Labiș, s-au analizat în mod special două poezii: Moartea căprioarei și Miorița, în care s-a urmărit originea și frecvența cuvintelor. S-a operat exclusiv cu acele cuvinte pline (cele cu sens lexical), eliminând din analiză articolul, numeralul, pronumele, verbele a fi și a avea cu valoare auxiliară, prepoziția și conjuncția, al căror sens este exclusiv gramatical. Cercetarea aceasta este făcută pe baza a patru categorii de statistici, analizând frecvența și originea cuvintelor separat pentru fiecare poezie, comparativ
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]