17,360 matches
-
în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste bundiță se purta cojocul scurt sau cel lung confecționat din 6-8 piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din spate și dinainți, piepți, apoi clinii laterali, puii, clinii mici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o cămașă pentru naș, orez, zahăr, sare, săpun, colonie (parfum). Toate erau aduse într-o covată nouă sau într-un lighean și acoperite cu un ștergar nou. Cu această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O cloșcă cu pui Și vreo trei sute de lei...” Nașii făceau masă puțină, fară invitați. De
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
într-un lighean și acoperite cu un ștergar nou. Cu această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O cloșcă cu pui Și vreo trei sute de lei...” Nașii făceau masă puțină, fară invitați. De obicei, nașii returnau cumătrilor o parte din obiectele aduse. Nunta Căsătoria, cel de-al doilea moment important din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
liberă Să nu aveți nici aur, nici arginți, nici bani în cingătorile voastre. Nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. Iată! Eu vă trimit pe voi ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și nevinovați ca porumbeii. Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeți-vă mai curând de acela care poate și sufletul și trupul să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
companiei? Ziua perfectă: Descrie o zi perfectă la locul de muncă. Partea negativă a lucrurilor. Ghid de supraviețuire: Ce nu ți se spune la intrarea în companie că trebuie să știi pentru a supraviețui și a prospera? Antieroi: Cine sunt oile negre ale companiei și de ce? Necrolog: Ce ar trebui scris pe piatra de mormânt a companiei, dacă ar da faliment a doua zi? Iad: Care sunt caracteristicile principale ale unei zile de muncă infernale"48? Barrow și Mosley aplică în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de o vegetație creață de păr alb. Sudoarea îmbătrânită din zăbunul lui, cusut cu desenuri de plapumă, într-o ștofă imprimată cu motive de șaluri, îmi păru mireasma bunătății, și împărechierea mi-a rămas până azi, evocându-mi, cu mirosul oilor și al căciulilor, făptura pierdută de mult în pulbere și cenușe a turcului Ali. Sînt douăzeci și patru de ani de atunci și mai am rămas dator și azi treizeci și cinci de bani bătrânului fost prizonier din luptele războiului cu turcii. Se va
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
1944, soția îi este executată. În 1946, devine redactorul revistei "Le Monde Juif". În 1949, împreună cu familia, se stabilește în Israel. Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Fiul lui Meir-Ce-Luminează-Întunericul, Născut la poalele dealului Ivanos, Pe meleagurile îmbelșugate de modesta mămăligă, Brânză de oi și iuți cașcavaluri, Pe plaiul codrilor, buhailor barosani, Vinurilor vesele și femeilor cu mândri bronzosâni, Unde, prin stepe și porumb roșcat, Mai trăiesc focuri fumegoase Și șatre de țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
prăvăliile mai spre centru. Era ca în orice altă mahala, oamenii se cunoșteau între ei și se-ajutau, își transmiteau din tată-n fiu meseriile. Mulți lucrau la rafinăria din apropiere. Mai spre margine erau câțiva machidoni care umblau cu oile de colo-colo, făceau brânză și iaurt pe care-l vindeau din casă-n casă din talere uriașe, cât o roată mare, atârnate de-o cobiliță, de-o parte și alta a umerilor, un iaurt vârtos în care înfigeai lingura sau
Logica basmului în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8785_a_10110]
-
Mit și inițiere în folclorul românesc (Editura Academiei Române, 2007). Trama epică a colindului, foarte esențializată, în spiritul brevilocvenței în genere a colindelor românești, este astfel sintetizată, în patru tipuri: I. Lupta junelui cu leul; II. Junele, leul și muntele fără oi; III. Uciderea leului/ Leul lăudăros, împăratul și junele și IV. Gonirea și prinderea leului. Subtipurile celui dintâi tip sunt: A. Junele își ia arcul din cui și calul din grajd și pornește pe urmele leului în codru; B. El află
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
fie băgat în seamă, care încearcă să iasă în evidență prin vestimentația sa de prost gust." Se pare că termenul a devenit pentru unii un simplu epitet depreciativ, folosit injurios: "zilele trecute, în timp ce mă plimbam pe Lipscani gândindu-mă la oile mele, mă trezesc etichetată drept minimalistă de niște puști" (pocketthought.blogspot.com). Pe de altă parte, minimalist s-a răspîndit în uzul curent cu un sens lărgit, tot negativ: "sărăcăcios", "rudimentar". Transformarea este explicabilă: puținătatea mijloacelor e o situație ambiguă
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
floare crăiască,/ luce soarele s-o crească/ foicică lungă-n greabăn,/ vântu-o ține ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-așa spor,/ de-au stătut oile-n cor/ behăind: e x c e l s i o r!" Autohtonismul e numai mimat, baladescul e o găselniță inteligentă a autorului, ludicul calcului sintactic se degajă fără dificultate, iar latinistul rafinat ascuns în Gabriel H. Decuble nu se
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
în vederea obținerii unei cernele de eternă persistență. Costa un leu cornetul. Curând apoi căpătai un penar în care sclipeau mai multe penițe, dintre care una, Klaps - scria gros subțire. în abecedar, oițe dolofane te priveau drept în ochi. Recitam cu toții Oi-i, oi-i, de parcă am fi fost israeliți în suferință. Cu cotul puteai răsturna călimara ce-și avea adâncitura ei în placa băncii. Atunci, pe palma, întinsă la un energic îndemn, primeai o lovitură de riglă, în dungă - de neuitat
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
automobil era un eveniment și nu de toate zilele. Se vânturau în automobil mai ales bărbați politici în campanie electorală. Mașina în care se afla doctorul Angelescu, lider liberal, ministrul școalelor și cel mai bogat om din România, călcă o oaie. Proprietarul fusese mintenaș despăgubit cu una sută de lei, la pornirea mașinii, ministrul nu-și găsea locul: "Măcar blana să i-o fi luat-o: o puneam pe jos, în automobil." Liceul din Găiești îi purta numele. Acasă, serile, îmi
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
Mircea Mihăieș Fără să-mi dau seama, săptămâna trecută am ilustrat, într-o variantă cu politicieni, revoluționari, procurori și dosare amânate sine die, situația lupului pus paznic la stâna de oi. Încheiam articolul exprimându-mi nedumerirea că unul din participanții la jalnicul proces al lui Ceaușescu, Dan Voinea, a fost desemnat să instrumenteze cazurile legate de crimele din decembrie 1989 și de cele care au urmat. Chiar n-a existat, în
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
nu pot să nu admir bărbăția cu care i-a adus pe mineri în Capitală..." Fabulez, desigur. De asemenea exemplar, cu prestigiu în profesiunea sa, notoriu, eventual și peste hotare, are nevoie orice regim deochiat, care a făcut-o de oaie. "Iată, vedeți, și un om care nu ține cu mine, îmi dă dreptate. îl voi decora, pentru meritele sale științifice, firește. Pentru că sunt obiectiv, îi creez și un institut." Fenomenul dezvăluie standardele joase ale unei societăți. Pe tine te exasperează
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA BUNICI În vacanță, noi, cei mici Fugim iute la bunici, Ș în curtea lor găsim Câte nici nu bănuim. Un căluț pe lângă car, O găină pe cuibar. Lângă stup, un roi, Pe povârniș multe oi. Un purcel sub un copac Fluturași pe flori de mac, În gutui un cocoșel Lângă poartă un vițel. PE ARIPI DE PRIMĂVARĂ Primăvară, primăvară Aduci bucurie-n țară Înverzești câmpiile Și gonești vânturile. Înflorești copacii goi Și-aduci cucul în
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor comune . Să presupunem așadar, urmându-l pe Hardin (1968, pp. 1244-1245), că avem o pășune pe întinderea căreia orice păstor își poate aduce turma de oi pentru a paște iarbă. Această situație poate fi neproblematică o perioadă îndelungată de timp, iarba regenerându-se suficient de rapid astfel încât toți păstorii interesați să își poată hrăni turmele fără a periclita hrănirea turmelor altora. La un moment dat însă
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cu doi păstori (notați cu 1 și 2), în contextul indicat de Hardin. Să presupunem, de asemenea, că pășunea pe care cei doi păstori o utilizează are o capacitate de susținere notată cu L. L reprezintă așadar numărul maxim de oi din turmă care pot să pască pe pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare păstor are de ales între două strategii: cooperare și defectare, unde cooperarea înseamnă să nu includă în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pășune la o capacitate optimă (fără să diminueze cantitatea ierbii consumate de unele dintre animale). Fiecare păstor are de ales între două strategii: cooperare și defectare, unde cooperarea înseamnă să nu includă în turma sa mai mult de L/2 oi , iar defectarea înseamnă să depășească acest număr. Să presupunem că matricea plăților e construită în felul următor : dacă ambii cooperează, fiecare dintre ei va obține un profit de 10 unități. Dacă ambii defectează, niciunul dintre ei nu va obține profit
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în baza eficienței . Prima facie, am putea fi înclinați să considerăm că intervenția statului ar putea fi un panaceu pentru problema pășunii lui Hardin, din moment ce statul ar putea să forțeze păstorii să își limiteze turma la un anumit număr de oi, astfel încât capacitatea de susținere să nu fie depășită. În jocul discutat anterior, intervenția statului ar putea modifica matricea plăților astfel încât defectarea să fie penalizată printr-o amendă de 2 unități , caz în care echilibrul Nash ar deveni profilul cooperării mutuale
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în care echilibrul Nash ar deveni profilul cooperării mutuale, care este Pareto optim. Dar pentru ca acest argument să funcționeze, este necesar să facem o serie de asumpții: (1) statul e capabil să identifice cu acuratețe care este numărul optim de oi ce pot utiliza pășunea fără să o supraexploateze, (2) statul va aloca fondurile necesare pentru monitorizarea acțiunilor păstorilor, (3) statul e capabil să monitorizeze perfect acțiunile păstorilor, (4) statul e capabil să sancționeze perfect defectările și nu va sancționa niciodată
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
privatizarea este suficientă pentru soluționarea problemei pășunii lui Hardin. Împărțirea pășunii în două și instituirea unor drepturi de proprietate exclusive pentru păstori pe jumătatea lor de pășune îi va face pe aceștia, ca indivizi raționali, să își limiteze numărul de oi la L/2, adică maximul admis de capacitatea de susținere a pășunii. Cu toate acestea, la o examinare mai atentă, putem identifica cel puțin două seturi de probleme: (1) instituirea dreptului de proprietate exclusiv pe o anumită parcelă este insuficient
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
conține așadar un singur număr pentru fiecare profil, aceasta fiind plata atașată individului. Să presupunem că păstorul consumă 2 unități pentru asigurarea pazei propriei parcele. Să presupunem de asemenea că păstorul poate alege între a coopera (adică menținerea numărului de oi la un nivel optim ținând cont de capacitatea de susținere) și a defecta (adică depășirea capacității de susținere), și că natura îi poate fi (1) favorabilă (f), atunci când pășunea este mai fertilă decât în mod normal , (2) neutră (n), atunci când
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
natura îi este nefavorabilă, acest profil aduce o scădere de o unitate, ajugând la 7. În profilul în care natura este catastrofală, deoarece pășunea este complet nefertilă, jucătorul va obține 0 unități de utilitate ca urmare a creșterii și vânzării oilor și va pierde și cele două unități pentru protecție. În toate cazurile în care păstorul defectează, suprautilizând pășunea, acesta va fi într-o situație identică . Observăm din start că strategia cooperării domină slab strategia defectării (pentru toate scenariile cooperarea este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
au fost crescute câte aproximativ 40% din totalul de animale al regiunii, iar în județul Csongrád un procent de 24%. În Regiunea Vest numărul ovinelor este considerabil mai mare decât în Dél Alföld. Cea mai mare diferență se constată la oi; în regiunea maghiară numărul oilor este de 321 de mii de capete, în timp ce în județele învecinate din România numărul oilor este de aproape patru ori mai mare. În județele din Dél-Alföld numărul ovinelor a scăzut în ultimii trei ani cu
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]