132,685 matches
-
Rodica Zafiu Despre situația ambiguă a diminutivelor românești am scris de mai multe ori în această rubrică, dar subiectul continuă să fie actual, ilustrat de noi mode, ticuri și tendințe. Formate cu mare ușurință, respinse de registrul înalt, devalorizate prin excesul afectiv, revenind prin ironie, diminutivele sînt aproape întotdeauna marcate stilistic. Cîte o formă
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
aproape invariabil, nu e de mirare că moda folosirii diminutivului mămică a atras și o sporire de frecvență a substantivului masculin: tătic. În mod simetric, acesta va fi un‚ proaspăt tată, tată al unui copil mic’: "I. N., a șaptea oară tătic" ( EZ, 29.07.2003); "M. S. are 28 de ani, e proaspăt tătic și a venit tocmai de la Craiova pentru a participa la miting" ( EZ 2.04. 2003); "Tăticii scoși cu poliția din spitale"; "toți vizitatorii, tătici, mămici de
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
dlui Iliescu sînt explicabile. Simpatia declarată pentru Cozma înseamnă un număr de voturi în schimb. Răstălmăcirea Holocaustului, fie și din greșeală sau fiindcă a "fost interpretat greșit", ar putea aduce voturi PSD-ului din partea alegătorilor aceluiași PRM. Nu e prima oară cînd, din rațiuni de partid sau personale, dl Iliescu lasă de izbeliște interesele țării. Dar nu m-aș fi așteptat ca înțelepciunea de președinte în-tr-un tîrziu luminat a dlui Iliescu să nu conteze în ochii unui Ion Iliescu orbit parcă
Scandalurile președintelui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13675_a_15000]
-
alegerile, dl Nastase a renunțat însă la mofturile modernizării, preferindu-l la greu pe omul vechi Cozminca, de a cărui fidelitate s-a convins și rasconvins în acești ani ai guvernării. Spre deosebire de Cozmin Gușa, care și-a încercat de mai multe ori și însușirile de primadona politică, uitînd că acest rol e rezervat premierului, Cozminca a nădușit în postura de vechil al partidului. El a agitat harapnicul cînd Adrian Nastase se încrunta și a știut să-i ia pe baronii locali pe
Si, totusi, de ce a demisionat Cozmin Gusa? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13758_a_15083]
-
executat de Marcel Iancu. Lucian Boz a readus astfel, nostalgic, în actualitate "icoanele pe lemn" ale lui Arghezi ori singularul "Paradis al suspinelor" al lui Ion Vinea - sau pe prea uitatul Jaque Costin cu savuroasele lui "Exerciții pentru mâna dreaptă" - ori pe nedrept uitatul Constantin Fântâneru și încă mulți alți prieteni scriitori. Se cuvine de bună seamă să nu uităm nici constanta lui colaborare la "Jurnalul literar" unde, începând din 1994 și până în anul 2002, a publicat numeroase pagini memorialistice, cronici
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
spus bărbatul. S-au înapoiat în locul unde vorbiseră cu omul. Dar n-au găsit decât lemne tăiate. Tăietorul de lemne dispăruse. A plecat, a spus femeia. Nu poate să fi ajuns departe. Să-l strigăm. Au strigat de mai multe ori. Dar nici o voce, nici o rumoare omenească nu le-a răspuns. Auzeau doar ciripit de păsări, trosnituri de crengi uscate, șoapte ale brizei și frunzelor. Și au mers înainte. Au dat peste un gard viu încărcat de mure. Sunt minunate a
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
despre ceea ce a fost comunismul ceaușist, în special. l Iată doar trei notații desprinse din fragmentele publicate de "Jurnalul literar" nr. 7-12: "Spectacol «Cîntarea României» la Oravița, televizat. Apare prezentatorul: «Ne aflăm pe scena teatrului unde a răsunat pentru prima oară vocea marelui nostru poet Mihai Eminescu, pe atunci sufleur» (s.m.)" l "Încă un alexandrinism (Alexandria Teleormanului, bineînțeles): Zozi (Zoe Dumitrescu Bușulenga, n.n.) și Cioculescu fac pe micul ecran apologia vocabulei «tovarășe»" l "Pe strada Nuferilor, - cîndva Popov și încă mai
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
stagnare Locu-i mort că Raiul și pustiu Doamna mea cea inserata A îmbătrînit deodată Dă-i fardata trist și fistichiu. Ridic paharul și închin Pentru secretul cel divin Ce se transmite doar din tata-n fiu. Și șunt de două ori nebun: Pentru Christ, pastorul bun Și pentru diavolul cu calea lui banală Dar pin-atunci șunt prizonier În cerc de orbitor eter La ora închiderii, ora finală. Closing Time Șo we’re drinking and we’re dancing and the band is
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
place să predau, că am nevoie de copii sau de studenți în fața mea. Eu am nevoie să comunic. Să comunic, să explic. Mă pregătesc pentru toate cursurile, chiar dacă e același curs pe care îl reiau a doua și a treia oară, aduc materiale în plus, cultura română este foarte bogată și este marea noastră necunoscută. Filosofia românească este marea necunoscută a culturii române și, pentru ea, muncesc foarte mult și sînt bucuroasă că am ce spune. Iar dacă printre cadrele didactice
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
însă, altă dată. Mai spune-mi doar dacă, acum, cînd îți place să te "joci" - ba compunînd cărți, ba scriind o Laudatio, în prea larga robă universitară, ba adunînd cunoaștere -, îți mai amintești cînd te-ai jucat de-adevăratelea ultima oară și care a fost ultima jucărie primită în dar. M.P.: O, nu de mult m-am jucat. Cu jucăriile lui Dorli, Dorli Blaga. Jucării mici, mici, incredibil de mici, aduse în copilărie din Elveția. Tacîmuri, vase, o bucătărie completă care
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
În mijlocul acelei lumi care traducea din limbi străine fără să știe măcar bine românește, am stilizat, adică m-am afundat mai ales în proză. Atunci am citit cel mai mult. De exemplu, Posedații lui Dostoievski i-am citit de zece ori până acum. S-a declanșat, atunci, ceva în mine, datorită acestor aplecări serioase asupra textelor, exact ceea ce intuiseră cei trei, Garabet, Bălăceanu și monsieur Landry. - Într-o perioadă care nu mai avea timp cu oamenii, într-o lume urâțită până la
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
adevărat. Succesiunea unor date, unor energii speciale, unor coincidențe m-a determinat să scriu aceste rînduri. Cu drag și dor. Prin mai, fără să știu de ce, am luat de pe raft caseta video cu George Constantin și am revăzut, a cîta oară, filmul tulburător făcut de fiul său, actorul Mihai Constantin. Nici nu mai știu dacă ascultam tot ce se spunea. Îl urmăream doar pe acest timid vulcanic. În cele mai mici gesturi, în detaliile în care își compunea mirarea, în felul
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
ispitele ei pe Oblomov în lumina lumînărilor de pe scenă, în furtuna din suflet, în pacea din el. Am văzut o singură reprezentațe. A cincea. Nu știu dacă am prins toate intențile, nuanțele. Îmi place să văd un spectacol de cîteva ori. Așa cum citesc și recitesc o carte. Îmi place să-mi ofer răgazul de a revedea, în tihnă, anumite scene, relați, obiecte, de a asculta o muzică și de a poposi în emoța redescoperirii lor. Îmi plac detaliile. Iar Oblomov acesta
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
Îi invidiam pe sîrbi pentru că puteau munci în Occident, aveau șansa să călătorească oriunde, puteau găsi în țara lor orice produs și în general aveau aerul relaxat al unor oameni nefamiliarizaț cu logica unei societăț socialiste multilateral dezvoltate. De nenumărate ori, venind noaptea cu trenul dinspre București spre Timișoara, priveam, între Turnu Severin și Orșova, casele luminate de pe celălalt mal al Dunării și mă gîndeam la fatalitatea care a făcut ca oameni născuț la o distanță de cîteva sute de metri
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
lupul împăiat va mai fi expus și un rarisim exemplar de tigru tasmanian cu ochi de nasturi învăpăiaț. Ca unul care frecventez această Grădină de aproape șapte decenii, mă rezerv a reveni de îndată ce insurmontabilele obstacole vor fi cumva înlăturate. Ultima oară trecusem pe lângă o uriașă plută multiseculară ce se prăbușise singură cu rădăcinile în văzduh, ca un elefant căzut pe o rână, la cea din urmă bătrânețe. Îmi reamintise de o altă plută, din preajma lăculețului, încă mai falnică, de soiul celor
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
ortodox, care e acolo în ele, iubește și apără pe credincioși: spre deosebire de Dumnezeul catolic, gotic, care trebuie înduioșat prin rugăciune, rugăminți. Îmi place sentimentul de siguranță pe care mi-l dau bisericile ortodoxe. Dar n-am fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar de care-ți vorbeam, în vara lui 2000; altă dată eram în drum spre conferința organizată de British Council la Constanța, în toamna aceluiași an. A doua oară am vizitat un pic
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
fost decât de două ori la București. O dată căutam scriitori pentru trustul literar de care-ți vorbeam, în vara lui 2000; altă dată eram în drum spre conferința organizată de British Council la Constanța, în toamna aceluiași an. A doua oară am vizitat un pic orașul și am citit din poezia mea la Muzeul Literaturii cu Ioana Ieronim și Saviana Stănescu. Ar fi multe de spus despre literatura română. N-am prea citit proză: nu mă entuziasmează deloc post-modernismele stilate. Oricum
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
neapărat de redactare, abundă supărător. Dacă autorul nu cunoaște pluralul unor cuvinte, conjugarea etc., cineva ar fi trebuit să corecteze, mai mult sau mai puțin tacit, formele stâlcite precum: umere, pe acolo unde, noi tacem, nedejghiocate, acoperișe, monastire, a miia oară, ghiară ș.a. Recomand autorului, înainte de orice, lucrul cu dicționarul. Paul Doru Chinezu are câteva cărți publicate la activ și, după cum e obiceiul, este de câțiva ani membru al Uniunii Scriitorilor. Nu cunosc celelalte cărți ale acestui scriitor din Lugoj, dar
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
elanul său, de generozitatea cu care își antrenează în asemenea acțiuni prietenii și cunoscuții (inclusiv pe supertalentata Mihaela Șchiopu, care este însă ea însăși un centru de energie și nu are nevoie de prea multe pledoarii ca să se entuziasmeze). Ultima oară l-am întâlnit pe Ion Barbu la Târgul de Carte de la București. Mi-a dat cele mai recente cărți realizate de el, în număr de trei. Mai avea pentru vizitatorii târgului cărți poștale cu imagini și inscripții de un umor
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui Walter Benjamin televizualul boicotează imaginea așa cum filmul boicotează opera de artă. Literatura se vede și ea obligată să renunțe la canale de transmisie a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori prea înalte de unde, și în cazul ei, cuvîntul de ordine este autenticitatea ca echivalent estetic al noțiunii televizuale de live. Pentru Olivier Mongin supraviețuirea culturii este dependentă de posibilitatea experienței. În literatură, constată directorul revistei Esprit, două au rămas imaginile
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
strugurel" împotriva crăpăturilor din buze, perii de haine, cărți de joc și cărți de Păunescu se ajunge, desigur, cu Mercedes-ul. Cu „firobuzul" circulăm cel puțin la orele neclare din preajma amiezii doar pensionarii cartierului și cu mine. Și, de două ori pe zi, o dată, dimineața la șapte, când sunt dați afară, și a doua oară, seara la șapte, când sunt admiși, cei vreo sută și ceva de nefericiți fără adăpost ce-și fac veacul la azilul de noapte. Cum spuneam, era
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
Păunescu se ajunge, desigur, cu Mercedes-ul. Cu „firobuzul" circulăm cel puțin la orele neclare din preajma amiezii doar pensionarii cartierului și cu mine. Și, de două ori pe zi, o dată, dimineața la șapte, când sunt dați afară, și a doua oară, seara la șapte, când sunt admiși, cei vreo sută și ceva de nefericiți fără adăpost ce-și fac veacul la azilul de noapte. Cum spuneam, era o frumoasă zi de primăvară, soarele zâmbea, păsările ciripeau galeș etc. etc. Văd, cu
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
timpul, cu sublimul și oroarea vieții, cu vise și coșmaruri. În spectacol ceva este inversat. Ce se vede este prea prețios, prea elaborat, iar pe alocuri, nu profund, ci superficial și ușor demonstrativ. Sînt gag-uri reluate de prea multe ori, consumate și nu doar sugerate (de pildă, apelul la citatele folclorice. Odată, de două ori, ar fi dat o culoare specială; de atîtea ori prezente, conduc cumva spre derizoriu, spre ieftinătatea situațiilor). Spectatorul nu este lăsat să descopere singur sensuri
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
Ce se vede este prea prețios, prea elaborat, iar pe alocuri, nu profund, ci superficial și ușor demonstrativ. Sînt gag-uri reluate de prea multe ori, consumate și nu doar sugerate (de pildă, apelul la citatele folclorice. Odată, de două ori, ar fi dat o culoare specială; de atîtea ori prezente, conduc cumva spre derizoriu, spre ieftinătatea situațiilor). Spectatorul nu este lăsat să descopere singur sensuri, intenții, ca cititorul cărții, care este provocat să facă asta pe întregul parcurs al lecturii
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
pe alocuri, nu profund, ci superficial și ușor demonstrativ. Sînt gag-uri reluate de prea multe ori, consumate și nu doar sugerate (de pildă, apelul la citatele folclorice. Odată, de două ori, ar fi dat o culoare specială; de atîtea ori prezente, conduc cumva spre derizoriu, spre ieftinătatea situațiilor). Spectatorul nu este lăsat să descopere singur sensuri, intenții, ca cititorul cărții, care este provocat să facă asta pe întregul parcurs al lecturii. Într-un fel, scufundările în spaimele existențiale, nuanțele, contrapunctul
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]