36,901 matches
-
le creăm. Ne-am asumat soarta oricărei populații aflate în bătaia marilor tulburări istorice pe care nu le putea influența în nici un fel. Ușurința noastră de a accepta noul, de a-l asimila, își are, fără îndoială, originea în faptul obiectiv că n-aveam nici o șansă de a ieși triumfători din confruntare. Armatele popoarelor războinice ne-au făcut, fără să-și propună, o serioasă introducere în arta flexibilizării extreme. "Capul plecat sabia nu-l taie" e unul din acele odioase proverbe
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
de altă parte, le-aș dori cât mai multe și mai substanțiale. * După cum se știe, o antologie nu poate mulțumi pe toată lumea, ba, pe cei mai mulți, îi nemulțumește. Și aceasta pentru că, după cum se știe de asemenea, nu poate exista o antologie obiectivă: prin forța lucrurilor ea reflectă preferințele sau viziunea antologatorului asupra "obiectului" antologat. Existența unui board, tream, "consiliu de înțelepți" (sau specialiști) etc. nu constituie nici pe departe garanția unei mai mari obiectivități. Dimpotrivă: rezultatul va fi o sumă de subiectivități
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
Intervalul de referință este de aproape treizeci de ani, mai exact cuprins între 2 iulie 1967 și 15 august 1995. Cei douăzeci și opt de ani trec monoton, împărțiți egal între întîmplări exterioare și gînduri, reflecții, neliniști lăuntrice. între lumea de afară, obiectivă și previzibilă, cu evenimente meteorologice, schimbări de peisaj și de decor, și ambientul intim, lumea atelierului, a lucrărilor care se nasc și care dobîndesc viață autonomă - lume cu îndoieli, cu victorii și cu melancolii. Prin aceste note, scrise de multe
Memoriile și memoria pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8766_a_10091]
-
sugestiv decît armonia deplină, sieși suficientă. Una din fețele unei astfel de incompatibilități demonice este îndoiala. Insuportabilă pentru conștiința suprasolicitată de contradicții ce poate atinge pragul alienării, ea semnifică în esență o subiectivitate coruptibilă, adîncită pînă la a deveni culpabilitate obiectivă: "Propria-i netrebnicie resimțită ca o vină" (Poemul răspîntiei). Ori în chip analitic: "Iată răspîntia atît de temută, întruchipată amenințarea ce te-a însoțit în somn;/ Clipa cînd cortul gurii celor mai înavuțiți dintre profeți / Se îndoiește că a fost
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
fost sursă directă pentru contemplația și pentru acțiunea artistică, de formele artificiale, de produsele culturii și ale civilizației. Și în loc ca actul mimetic, după cum ar fi fost de așteptat, să se exercite în relație cu natura, cu lumea așa-zis obiectivă, el se manifestă exclusiv, profund și iremediabil față de formele constituite ale culturii. Din act de fidelitate, de supunere și de celebrare, imitația devine un gest de sfidare, de reconsiderare și de posesiune. Dacă mimesisul clasic adăuga naturii un sens și
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
din cuptor o tavă de plăcintă (bánița), cu ceapă și bucăți de slănină, mâncare tradițională de Anul Nou. Se așază cu toții la masă și încep să ciocnească pahare cu vin, purtătorul de cuvânt fiind Dediu Manole, în spiritul cel mai obiectiv al istoriei și al prieteniei dintre cele două popoare vecine, care, de-a lungul secolelor, au avut destine într-un fel asemănătoare. "- Noi, cu voi românii, n-avem nimic, a zis el deodată, întorcându-se spre mine. Voi sunteți tot
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
a lui Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, (prima teză de doctorat referitoare la poezia perioadei) sau aceea din 1983 a lui Marin Mincu, Introducere în avangarda românească (mai degrabă un soclu ad hoc al atât de variabilului textualism), însă maniera obiectivă, plină de nuanțe și bine documentată, dovedește afinitatea nobilă cu numele grele și cu studiile consistente. Personal, am câteva dubii teoretice legate de capacitatea criticii literare de a se plia pe un demers artistic de genul celui avangardist. Întâi, pentru că
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruțătoare, francă și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afară vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - așa aș vrea cel puțin - păreri filtrate prin judecata mea rece, obiectivă, ceva ca o reflectare vie în oglinda sufletului meu. Așa, sînt sigur că se vor cuprinde aici lucrurile și întîmplări prezente, viitoare sau trecute, care ar pune într-o lumină dezagreabilă și pe alții, și chiar pe mine însumi. Spovedaniiile
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
nu este din nefericire o știință. O afirmație e schimbată cu o negație, o bucurie e înlocuită de un regret. La sfârșitul carierei, ni-l imaginăm pe E. Lovinescu reflectând: ce bine ar fi să fie critica o știință, riguroasă, obiectivă și ireproșabilă în judecăți, după atâtea instabilități, dispute, pricinuite de înțelegerea criticii ca o artă, subiectivă și vulnerabilă în aprecieri, în revizuiri reproșabile, discutabile la nesfârșit! Dar nu-i mai puțin adevărat că E. Lovinescu își reprimă o satisfacție secretă
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
-nșel", "n-aș putea da un răspuns clar", "o regulă care ne scapă", "tema rămâne deschisă", se înmulțesc pe măsură ce comentatorul se apropie de nucleul generator al operei lui Eugen Ionescu. Esența literaturii acestuia nu poate fi captată dintr-o imposibilitate obiectivă sau dintr-o ineficiență critică? Eugen Simion "rezolvă", cu eleganță stilistică, acest punct nodal rămas controversat convertind, pur și simplu, problematica ionesciană în retorica de care autorul nu poate scăpa. Într-adevăr: fugind de literatură, Ionescu alunecă inevitabil în literatură
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
apoftegmatică: "în timp ce Sorescu nu-l vedea pe Heidegger văzîndu-l chiar, Ioan Alexandru trăia doar în iluzia că îl vede". Nota caricaturală pe care dl Liiceanu o mînuiește cu o vădită satisfacție îl ajută a se contura el însuși, în chip obiectiv, ca personaj. Un episod de la restaurantul Uniunii Scriitorilor atinge limitele delicate ale convenției - cum să zic? - mondene, pur și simplu verbale: "aflîndu-mă cu Pleșu la o masă, a venit la noi, beat-cui, Ion Băieșu și ne-a întrebat împleticit dacă
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
exponent al manualității și al gestului așezat sub orizontul lumii diurne. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din stocul de imagini curente, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta
In memoriam, Ovidiu Maitec - Contradicțiile materiei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9803_a_11128]
-
mai ales prin citarea detaliată a dicționarelor. Autorul textului se plasează astfel în interiorul unei paradigme de discurs căreia îi contrazice permanent regulile. Șubrezenia textului e dată de faptul că interpretările subiective, insinuările, atribuirile de intenții se bazează pe aparente date obiective, pro-venind din interpretarea aberantă a practicilor curente ale lumii culturale și științifice. Prima acuzație are ca premisă ideea că modificarea propriului text, la reeditare, e o practică anormală și vinovată (ce se modifică e foarte sumar explicat în text; de ce
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
alți editori, ceea ce nu se întîmplă în situația dată. În acest caz, plagiatul este o imposibilitate logică; compararea doctă a unor pasaje și tonul apodictic îi pot însă produce unui cititor nefamiliarizat cu ideea de ediție critică impresia de argumentare obiectivă, bazată pe fapte. A treia secvență pseudo-argumentativă e cea mai insidioasă, pentru că se bazează pe o convenție pe care mulți cititori o ignoră. Acuzația de antedatare a unui text, prezentată ca o evidență ignobilă ("truc ieftin"), cu o punere în
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]
-
Scriind despre capodopera lui Costache Negruzzi, nuvela Alexandru Lăpușneanu, Gabriel Dimisianu remarcă faptul că generozitatea temei i-ar fi permis autorului scrierea unui mare roman. Ratând romanul, Negruzzi a scris însă "o capodoperă a genului nuvelistic, prin care proza noastră obiectivă se întemeiază". Pornind de la această observație, criticul observă cu justețe că, în literatura română, secolul al XIX-lea a fost unul al povestirii, al nuvelei, al schiței. Ar fi putut fi altfel? Da, dacă un subiect cu potențialul narativ al
Costache Negruzzi, precursorul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9809_a_11134]
-
din afară, insuportabilă, ricoșează în realitate pe suprafața alunecoasă a ironiei populare, nereușind să pătrundă în interior, nereușind o presiune interioară pe măsura grozăviei ei istorice. Deci, revolta nu se produce pentru că nu are condiții subiective (predispoziția psihologică), dar nici obiective (impactul real al terorii asupra indivizilor). Astfel se ajunge la paradoxala situație în care un popor care nu poate fi manipulat poate fi totuși guvernat cu ușurință. Libertatea interioară se transformă în condiție și chiar în unealtă a supunerii exterioare
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
să recunoaștem, continuă a se răsfrînge în consumismul actual al unor importante segmente din mass media, în goană frenetică după rating... Amuzantă ni se înfățișează acum teza potrivit căreia "realismul socialist" ar dispune de un adevăr de uz propriu, "adevărul obiectiv", tranșant disociat de "atitudinea obiectivist-burgheză a adevărului integral". Pasămite adevărul are un caracter de clasă, neputînd intra în cuprinsul său decît propozițiile admise de orwellianul Minister al Adevărului. Puțin lipsea ca și culorile, sunetele, mirosurile să fie validate partinic! Demența
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
scientismul și pozitivismul. Scientismul, mania superstițioasă prin care ajungi să crezi că ceva e bun numai dacă e științific, înseamnă să pui știința în locul religiei. Credința e aceeași, doar idolii sînt alții. Nu te mai închini dogmelor revelate, ci principiilor obiective. Pozitivismul e așchia sărită din trunchiul scientismului, acea optică a genunchiului de broască potrivit căreia nu există cunoaștere decît acolo unde ceva poate fi măsurat și verificat prin experiență. Tot ce e pozitiv și bun în lume vine din felia
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
în întreaga Europă și dincolo de Atlantic. Colecțiile clienților săi fideli - americani, germani, ruși - intrate de decenii în patrimoniul unor mari muzee ale lumii, au contribuit la rândul lor la educarea unor generații succesive în acceptarea unei arte care transcende realitatea "obiectivă", făcând ca astăzi pictorii promovați de Vollard să fie iubiți mai mult decât oricare alții. Foarte aglomerată, Expoziția De la Cézanne la Picasso: Ambroise Vollard, protector al avangardei este încadrată de două superbe paranteze. În prima sală, un perete cu litografii
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
la aceste accesorii provocat fiind de restituirea, în urmă cu puțin timp, a două opusuri imaginate de compozitorul spaniol, de curînd sexagenar, Javier Darias: El Juego de la Fuga și Prop a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structură-lectură, operă închisă-operă deschisă, competență-performață în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
unei lumi complexe și unui model logic construit ireproșabil, cu toate componentele în stare de funcționare, opera lui Corneliu Baba dezvăluie o topografie clară și un traseu de lectură la fel de limpede. Construcția sa artistică are, mai întîi, o componentă exterioară, obiectivă, care se înscrie în ordinea naturală a creației, și anume peisagistica. Ea este cadrul cel mai larg, orizontul primordial în care viața proiectată simbolic se naște, se consolidează și apoi se diversifică, întocmai ca în scenariul după care viața însăși
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
și se evită în mai mare măsură efectul nedorit al testelor de nivel cognitiv: anxietate de testare, inhibiție, sentimentul de a fi evaluat și comparat. Totuși, aceste măsuri, deși recomandate pentru o explorare generală, oferă informații reduse în lipsa unei măsurări obiective a aptitudinilor, în special atunci când se urmărește stabilirea recomandării nivelului educațional și ocupațional - ca în cazul de față - în care obiectivul a fost încurajarea continuării studiilor la nivel universitar. Personalitatea - un aspect care se cere cunoscut, având în vedere importanța
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
șansele de integrare pe piața forței de muncă, construirea unei cariere și avansarea pe treptele acesteia. Sunt evaluate și comparate oportunitățile de studiu, factorii de susținere (situația financiară, suportul familial, sprijinul profesorilor, media școlară), dar și barierele, obstacolele de ordin obiectiv și subiectiv pe care elevul le resimte în legătură cu obiectivul continuării formării sale. Un obiectiv de primă importanță este, de asemenea, stabilirea gradului de compatibilitate dintre sine și diverse roluri ocupaționale. În acest sens, consilierul asistă procesul de autoevaluare, informând asupra
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
educaționale și profesionale (vezi C.Oancea, 2002) un proces care se caracterizează prin obiective, conținut, strategie specifică prin analogie cu procesul educațional - analogie susținută de argumentul „spațiului educațional” în care se realizează (școală, facultate) și al specificului formativ al acestuia. Obiective Obiectivele generale F.P. Robinson recomandă în acest sens consilierea persoanelor care doresc să atingă un nivel superior de viață, să depășească anumite „obstacole” sau să construiască „strategii personale” de viață. Obiectivele generale ale consilierii educaționale vizează subiecți educaționali care vor
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
cel social - util este modalitatea cea mai eficientă de acțiune a principiului orientării. Consilierea educațională mai mult decât alte tipuri de consiliere activizează principiul orientării subiectului individual sau de grup către cunoașterea și autocunoașterea înclinațiilor și aspirațiilor proprii, către informarea obiectivă despre lumea profesiunilor și către evaluarea corectă a necesităților socio-economice la un moment dat. Principiul orientării devine eficient dacă reușește să asigure „întâlnirea” între cele trei categorii de factori. Principiul adaptării Semnificația pedagogică a principiului adaptării ca principiu al consilierii
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]