1,497 matches
-
se reduce la acestea. Unele din caracteristicile sale au o dată și un loc de naștere. Fie că este abordat ca un sistem de dominație sau ca un mod de gândire, suntem confruntați cu un fenomen istoric, a cărui apariție este observabilă În Europa la Începutul modernității, Înainte chiar de primele elaborări ale noțiunii clasificatoare de „rasă umană”. Apărut ca o invenție occidentală, rasismul s-a universalizat apoi ca ideologie și ansamblu de practici socio-politice. Schemele sale constitutive au fost difuzate peste
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe de alta, ținerea la distanță, Închiderea culturală sau inferiorizarea „celorlalți”. În ambele cazuri, Întâlnim, ca o presupoziție cognitivă, o categorisire binară fără gradație de proximitate (Ben Brika et alii, 1997, p. 3). Or, În domeniul atitudinilor și comportamentelor socialmente observabile, percepția strict dihotomică (Noi versus Ei) apare ca un caz particular, ca o formă rigidă sau extremă a percepției negative a alterității, care se operează după o gradație a respingerii. Ceea ce se poate observa sunt gradele de acceptare sau de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe scurt, oameni de prisos, oameni-sclavi, sub-oameni, chiar non-oameni cu față umană. În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o ilustrare paradigmatică a gândirii esențialiste: ea implică În același timp „esențializarea somato-biologică a celui diferit” și „comportamentul segregaționist pus sub semnul permanenței” (Guillaumin, 1972, pp. 77-78). Clasificările rasiale elaborate de naturaliști (Linné, Buffon, Blumenbach etc.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spre explicarea fenomenelor lingvistice, behaviorismul (numit și comportamentism, opus mentalismului) nu are o relație directă cu a n a l i z a d i s c u r s u l u i, fiindcă are în vedere numai comportamentele observabile pe care le raportează la răspunsul provocat de anumiți stimuli. Cu toate acestea însă, conexiunile dintre fenomenele lingvistice și condițiile producerii lor (reacția la stimuli) sînt în principiu elemente care privesc realizarea discursului și, în consecință, analiza lui. Există, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
adună, tratează și comunică informația primită de la lumea înconjurătoare. Mai multe discipline științifice însă se interesează de modul de funcționare a gîndirii umane, toate pornind de la premisa că cercetarea cognitivă este posibilă, chiar dacă activitățile ce țin de cogniție nu sînt observabile decît indirect pe baza comportamentelor. În timpurile recente însă, tehnicile de observare a creierului permit obiectivarea unor cercetări asupra raporturilor dintre percepție, categorizare și actualizare, raporturi care interesează în mod deosebit pe lingvistul cognitivist, ce vrea să afle cum tratează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două, trei sau mai multe unități lexicale, organizate în jurul unei forme verbale la un mod personal) și enunțuri nestructurate, materializate într-o singură unitate lexicală (Atenție!, Liniște!, Sus!). Din perspectiva gramaticilor transfrastice, enunțul, ca obiect material scris sau oral, concret, observabil și analizabil, în baza recunoașterii acestor trăsături, poate fi distins de text, considerat un obiect abstract, conceput în cadrul unei teorii care vizează structura sa compozițională. În a n a l i z a d i s c u r s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de concepte al Școlii franceze de a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate fi rezumat de triada interdiscurs, intradiscurs, preconstruct, în forma unui aisberg, intradiscursul fiind singura parte observabilă, dar care suportă efectele interdiscursului prin intermediul preconstructelor. V. intertext, intertextualitate, intradiscurs. PÊCHEUX 1975; COURTINE 1982; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2006; AMOSSY 2006; CHARAUDEAU 2006; PAVEAU 2006. AF INTERLOCUTOR. Interlocutorul este persoana participantă la o conversație, căreia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la indicatorii numerici la parametrii sociolingvistici care au definit construirea corpusului, transformînd constatările în opinii. De la nivelul primar al datelor observate (raport statistic de reprezentativitate), se poate urca, pierzînd proporțional din siguranța pe care o conferă cifrele, înspre analiza fenomenelor observabile (raport pertinent de mărturie), a discursurilor vizate (raport de ilustrare), a faptelor explicative (raport de interpretare), pentru a le îngloba în final într-o teorie, menită să sintetizeze explicația prin relațiile de structurare. Studiile de lexicometrie își dovedesc utilitatea la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
domenii (psihologie, inteligență artificială, filozofie etc.) încearcă să găsească răspunsuri la întrebările legate de funcționarea gîndirii umane. O ramură a științei limbii, lingvistica cognitivă (sau cognitivistă) adaugă propriile contribuții la aceste cercetări, pornind de la constatarea că activitățile cognitive nu sînt observabile decît indirect prin intermediul comportamentelor se urmărește să se determine în ce măsură structurile și semantica limbii reflectă raportul omului cu realitățile limbii, adică un aspect ce intră în mod evident sub incidența praxematicii, orientate spre fenomenele de limbă degajate din schemele practice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conduce la aceeași idee, dar și la regîndirea polisemiei în legătură cu variația sensului în discurs. Fenomenul nu privește numai cuvintele pline, ci privește orice morfem lexical autonom, cum se poate observa din modalitățile actualizării. Deoarece polisemia apare ca o consecință normală, observabilă la marea majoritate a unităților lexicale, ea reprezintă regula de existență a acestor unități, în vreme ce monosemia are o manifestare redusă, limitată la unele cazuri speciale. De aceea, M. Bréal a considerat-o ca aflîndu-se în centrul cercetărilor semantice. O problemă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
valori)" există o importanță diferență de semnificație, dar nu suficient de mare încît să excludă întrutotul metafora. Etimologia sancționează însă în mod clar situația și exclude polisemia. De aici, rezultă că teoria polisemiei implică numeroase aspecte, care nu sînt întotdeauna observabile pentru vorbitorul obișnuit. V. capitalizare, lexem, monosemie, nominație, omonimie, praxem, reglare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001, VARO - LINARES 2004. IO POLITEȚE. Politețea reprezintă o constantă a comunicării umane, care înlesnește procesele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvîntului reprezentare este de "imagine mentală realizată prin raportare la obiecte, fenomene sau situații". Ca termen al psihologiei cognitive, acest cuvînt desemnează o entitate cognitivă fără raportare directă la obiecte, dar care poate accede la datele experienței pornind de la comportamentele observabile. Aceasta se datorează faptului că omul, prin datele experienței, construiește un model interiorizat despre lumea înconjurătoare, care presupune reprezentarea. Ca entități cognitive permanente, reprezentările pot avea actualizări ce le pot produce corecturi și au funcția de structurare și de stocare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
operarea unei segmentări. Astfel, numai cunoașterea prealabilă a sensului permite înțelegerea efectelor de sens, o înscriere în teoria lui F. de Saussure, prin urmare, cu o completare prin cuprinderea faptelor de limbă care se opun vorbirii. Efectele de sens sînt observabile, în vreme ce sensul care stă la baza acestor efecte este o construcție lingvistică ce nu poate fi obiectul unei observații directe, fără însă ca aceasta să-l împiedice de a fi real, ca mișcare naturală a gîndirii. V. accepție, conotație, denotație
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoașterii sau ale activității. Funcționarea cuvintelor interesează în mod deosebit a n a l i z a d i s c u r s u l u i, dar a cuvintelor care realizează discursul, adică a vocabulelor, care constituie realitatea observabilă, spre deosebire de lexeme, care reprezintă virtualitățile de la nivelul limbii. Pornind de la distincția limbă - vorbire s-ar putea face astfel o distincție paralelă lexem - vocabulă, corespunzătoare opoziției lexic - vocabular. V. cîmp, cuvînt, lexic, vocabulă. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
moștenire de la părinții părinților mei“, a evidențiat Oana Rusu. Pe cei rămași să soarbă diverse pe terasa clubului așteptând spectacolul de dans al Simonei Jovic, Gelu Rusu i-a acaparat în relatări și chiar bancuri, spuse cu har - e ușor observabil - ereditar. Cei care însă s-au grăbit să plece, nu au făcut-o decât pentru a-și „lipi urechea“ de țambalul lui Marius Mihalache, instalat pentru un concert care a păstrat standardele artistului, în sala Colegiului de Artă al urbei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
de atitudinile și comportamentele incluse în sfera respectivă. Această legătură dintre atitudini și valori are o importanță crescută, deoarece valorile pot fi conceptualizate separat, dar nu pot fi studiate separat. Practic, valorile reprezintă o "realitate latentă", aflată în spatele faptelor direct observabile, care nu poate fi accesibilă studierii decât prin intermediul atitudinilor sau comportamentelor directe. La rândul lor, atitudinile determină o serie de intenții comportamentale (Fishbein, Ajzen, 1975). Astfel, un comportament poate să apară ca urmare a unei reacții la o situație specifică
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
băiatul nu putea zări aceste detalii. Așa cum există două tipuri de focalizatori, putem la fel de bine vorbi de două tipuri de focalizați, distincția făcîndu-se între ceea ce se vede din exterior sau din interior. În primul caz, sînt relatate doar fenomenele externe observabile din punct de vedere vizual; în cel de-al doilea caz, sînt povestite evenimentele corelate cu trăirile, gîndurile și reacțiile unuia sau ale mai multor personaje, ale căror portrete se conturează în interiorul narațiunii. În Ulise, Molly Bloom joacă rol de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu trăirile, gîndurile și reacțiile unuia sau ale mai multor personaje, ale căror portrete se conturează în interiorul narațiunii. În Ulise, Molly Bloom joacă rol de focalizator intern și focalizat din interior, în timp ce la Hemingway ceea ce este focalizat este de obicei observabil din exterior. De-a lungul romanului, focalizarea se poate fixa pe un singur focalizator, ca în Ce știa Maisie, de Henry James. Făcînd referire la acesta din urmă, Bal (1985: 104-5) notează următoarele: „Efectul aparte al acestui roman constă în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Discursul Indirect Liber reprezintă un amestec remarcabil al Discursului Indirect sau al opțiunii naratoriale pentru 1, 2 și 3 (timp gramatical, pronume și inamovabilitate grafologică), dar și o opțiune DD sau caracterologică pentru 4, 5 și 6 (sintaxa propoziției regente - observabilă mai ales în interogative, imperative și exclamații; fără complemenți; deixisul spațiu/timp al personajului și lexic/coloratură). Dar Discursul Indirect Liber nu este pur și simplu a combinație judicioasă de caracteristici DD și DI, nu doar o cale de mijloc
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
În cadrul modelului astfel format, trecutul constituie un factor de discriminare, permițând actualizarea unei gradații. Diferențele față de Europa Occidentală și decupajele care pot fi observate în cazul Europei Centrale și Orientale urmează o logică de tip cumulativ. În toate cazurile este observabil un clivaj care este o moștenire a perioadei comuniste: în situația Europei Centrale, acesta se adaugă la clivajele formate în perioada interbelică, comparabile cu cele din țările occidentale, iar pentru zona Europei Orientale, cu care istoria a fost mai puțin
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
cutting cleavages se regăsește textual la Duverger sub denumirea de "suprapunere a dualismelor". Bartolini și Mair stabilesc un inventar complet al elementelor constitutive invariante ale conceptului de clivaj politic; un numitor comun care se compune mai întâi dintr-o împărțire observabilă ce permite separarea actorilor pe baza unor caractere obiective clasă socială, religie, etnie etc -, apoi existența unei conștiințe identitare la aceștia, fondată pe aceste diferențe și care motivează acțiunea lor eventuală, și în cele din urmă, clivajul se concretizează în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ocupație a acestui versant al clivajului face ca ČSSD să piardă din voturi. Clivajul (post)comuniști/democrați (comuniști/anticomuniști) pune și el probleme și ni se pare foarte legat de situația tranzițională (pe de altă parte, acesta era fără îndoială observabil sub o formă poate diferită încă din anii 1920-1930). Ni se pare în mod larg supraevaluat pentru ceea ce este importanța sa societală, totuși trebuie să constatăm că el continuă în timp și produce, sau tinde să producă anumite efecte. Sigur
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
exemplu) sau a unei religii (de exemplu, bulgarii catolici și ortodocși au format două asociații distincte). Există, pe de altă parte, organizații inventate mai degrabă pentru a obține un loc de deputat decât pentru a mobiliza politic o etnie, lucru observabil ca urmare a concurenței interne care există între diferitele structuri ale aceleiași minorități au o singură organizație, altele își asumă concurența, italienii sau rromii fiind exemplele cele mai concludente în acest sens. Această diversitate structurală a formațiunilor minorităților se regăsește
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
9. În funcție de această dinamică, peisajul partidelor e animat de diferite articulări identitare, modelate pe parcursul istoriei fiecărei țări. Referitor la această problemă, Stein Rokkan afirma: "M-am întors spre istorie. Pentru a înțelege variațiile de-a lungul unei serii de structuri observabile în epoca contemporană, m-am străduit să procedez la o analiză a marilor cotituri în cadrul alianțelor și acordurilor constitutive ale sistemului politic însuși (...). Rezultatul e o hartă conceptuală a Europei: o reprezentare topologică a unei combinații de variabile de bază
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
un conflict între populația românească majoritară și celelalte minorități. În cazul românesc, clivajul centru versus periferic are o dimensiune etnică și totodată religioasă în raport cu Biserica ortodoxă ca Biserică de stat. În mod paralel, chiar și acolo unde distincțiile identitare sunt observabile în raport cu partidele politice, ele sunt mai cu seamă interpretate în logica unui consens național. Există astfel o ancorare a Partidului Național Țărănesc (PNȚ) în logica reprezentării țăranilor, cu o particularitate, în Transilvania, a unei legitimități construite în raport cu clasa de mijloc
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]