7,257 matches
-
erau atribuite încă în urmă cu două-trei decenii. În planul efectului la ascultător, muzica lui Tomasz Skweres are desfășurarea care mi-a sugerat o reîntoarcere, dar la o altă luminiscență, la lumea partitelor din epoca în care lumea muzicală a occidentului era dominată de teoria afectelor. În varianta interpretativă dată de Tomasz Skweres am audiat piesa Solo multipli de Sorin Lerescu, o compoziție conturată pe registre sonore, o muzică cerebrală, dar nu mai puțin creatoare a unei atmosfere de rigoare spectaculară
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
mai mult ca sigur că, în măsura în care, în perioada antebelică, dădea glas unei convingeri spontane, chiar dacă eronate în ardența ei, în perioada comunistă opera o adeziune de conjunctură, pornită dintr-un calcul politic. Ar fi putut altminteri scrie, publica, pleca în Occident? Aproape s-ar putea spune că, dacă voiai să-l șantajezi pe Noica, n-o puteai face decît in-si-nuînd că nu i se vor mai publica lucrările. Trăind cu teama că nu va mai fi publicat, toată grija filosofului a
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
adevărat "crezul" lui Noica. Ar fi doar de precizat că, înduplecîndu-se a sluji "adevărul care poartă numele de socialism", o făcea cu mijloace inadecvate, totuși tolerate de organele ideologice. Și anume beatifica "valorile spirituale de rang suprem", vituperînd nu numai Occidentul decăzut în opulență, "Germania untului", ceea ce suna bine în auzul cenzorilor, dar și, implicit, "valorile civilizației materiale", pe care se bizuia "socialismul", lucru ce i se trecea cu vederea. Erezia gînditorului de la Păltiniș, din punctul de vedere al ma-terialismului dialectic
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
devină evidentă cât mai târziu cu putință, deși trebuia să fie prezentă încă de la început. Imaginația și talentul său fac o adevărată echilibristică în acest scop. Trebuiau salvate cu orice preț primele două volume, care vor fi singurele traduse în Occident, și, în același timp, romanul trebuia scris și pentru a i se putea alătura volumul al treilea. Reușita vine tot din amestec. Recurge, mai întâi, la două trucuri de viziune. Astfel, schema tendențioasă a temporalității e depășită prin încadrarea ei
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
Eliade, Eugen Ionescu, în cazul în care i-ar fi convins că în patrie "lucrurile merg bine". Pentru securiști, "Noica putea juca rolul agentului de influență avînd o reputație mult prea solidă pentru a nu putea îmblînzi reticențele intelectualilor din Occident". Optimism care, spre onoarea acestora, nu s-a confirmat.
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Primul semn dat de ea, deschiderea culoarelor aeriene și terestre spre Afganistan, este semnificativ. Convingerea Rusiei nu se poate însă realiza decât cu menajamente, prin implicarea ei într-un parteneriat activ și transparent. Rușii au fost dintotdeauna suspicioși la semnalele Occidentului ce, de altfel, le-a alimentat deseori complexele. La București, Franța și-a anunțat revenirea în structurile de comandă ale NATO, contribuind cu un puternic contingent militar la forțele din Afganistan. Revenirea Franței crește rolul Europei în structurile organizației, dar
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
a izbit traducerea în limba franceză a Jurnalului fericirii, spre deosebire, bunăoară, de ecourile favorabile recoltate de o scriere oarecum similară, Jurnalul lui Mihail Sebastian. Neîndoios "o mare carte a secolului XX", opera "renegatului" N. Steinhardt s-a văzut în Occident complet neglijată. Nici depoziția cutremurătoare asupra sistemului concentraționar, nici experiența convertirii absolute la Hristos, nici calitatea ei literară n-au impresionat un public mai curînd manipulat decît pur și simplu blazat. "Mă gîndesc, scrie Ioan Pintea, și zic: dacă Steinhardt
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
Un dezmăț demn de Groapa lui Ouatu. Pe acest traseu nu călătoresc doar navetiștii obosiți din jurul Bucureștiului, ce picotesc în vagoanele de pe vremea lui Pazvante, dar infinit mai slinoase decât acum douăzeci de ani. Pe aici intră și trenurile din Occident, oferind privirii un peisaj coșmaresc. Cartea de vizită a României e dată nu doar de aurolaci, copiii bolnavi de SIDA, ci și de incredibila acumulare a dejecțiilor unei lumi care s-a acomodat perfect la orice catastrofă - inclusiv la aceea
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
A fi trecut prin Mislea era un fel de a deveni o adevărată pușcăriașă." (p. 66). Ne putem imagina, în același timp, ce era în sufletul mamei sale, cu fata condamnată la patru ani de închisoare și soțul fugit în Occident. Doar două întâlniri au loc între mamă și fiică, la câte un vorbitor și în scene pe care Oana Orlea le va expedia, peste ani, cu un gest decis tăind fumul de țigară al rememorării: "Aș vrea să evităm efuziunile
Zoia noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8652_a_9977]
-
ai orientat doctoranzii spre teme de cercetare ce vizează muzica românească, astfel conferind o mai mare vizibilitate peisajului cultural din țara noastră. Nu numai că nu ai pierdut dimensiunea românească, dar ai consolidat-o, proiectând asupra ei o privire dinspre occident. Cum sunt primite acțiunile pe care le întreprinzi de către colegii și studenții de la Oldenburg? V.D.: Extrem de pozitiv! Recunosc că am noroc: sunt interesați și își dau seama că face bine Universității. Cât despre temele pe care doctoranzii mei le aprofundează
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
cu cei de acasă nu am deloc sentimentul unei țări de departe, ci este cât se poate de aproape, iar dacă ne uităm pe hartă nu este estul ci chiar mijlocul Europei. B.T.: Un centru al Europei perceput încă din occident ca „est”. E evident că pentru Violeta Dinescu, adaptând ideea lui Borges, viața este o bibliotecă plină de partituri. La ce visezi acum și care sunt proiectele viitorului? V.D.: Ca de obicei, compoziția pe de o parte, Universitatea, pe de
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
limba română. Chitarist și compozitor în mai multe formații rock timișorene - Metamorf, Progresiv TM, dar mai ales Cargo - Tavi Iepan a emigrat în 1988, stabilindu-se la Hamburg. A putut astfel să rămână și profesional în muzică, lucrând atât în occident cât și în România. Și de fiecare dată când a născut un proiect acasă, a chemat alături alți muzicieni emigrați. După mai puțin cunoscutele Sector, Flying Wood și Locatarii, grupul Rezident Ex este cea mai importantă realizare de grup a
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
exilați, în funcție de momentul și motivația plecării, dar și de atitudinea lor în străinătate. Majoritatea au identificat două mari valuri de surghiuniți cu opțiuni diferite: vechiul exil angajat în lupta anticomunistă și cel nou, preocupat mai ales de reușita profesională în Occident. Monica Lovinescu socotea că pe cei din prima generație îi caracteriza militantismul, pe ceilalți - o abordare mai pragmatică, ei fiind conștienți că revenirea în țară nu mai era cu putință (J2, 97). După părerea jurnalistei de la Europa Liberă, martoră la
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
au izbândit deplin în readaptarea pe alt meridian, fără a arunca nimic din sacul de daruri... de acasă (V2, 39). Din punctul de vedere al lui Th. Cazaban, apropiat de al lui Mircea Eliade, primul exil avea drept țel informarea occidentului cu privire la crimele din Europa de Est și continuarea tradiției românești, al doilea urmărea mai ales accesul la un trai fără constrângeri în manieră occidentală (C, 7). Cât despre Sanda Stolojan, ea constata dublul statut al exilaților angajați în "acțiuni" de rezistență, de
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
avut ceva de suferit de pe urma comuniștilor, ci din greața de avantajele oferite de ei, deoarece nu mai ... suporta "binele" făcut lui de aceștia (T, 367). După ce a beneficiat din plin de favorurile sistemului, P. Dumitriu a decis să rămână în Occident pentru a-și răscumpăra prin literatură păcatele tinereții (Sunt aici tocmai pentru a expia. Să ispășesc prin scris - P, 116). De fapt, de multe ori, rațiunile exilului au fost mixte, politico-literare. B. Nedelcovici a considerat că hotărâtoare pentru decizia sa
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
în alta după vremi, el a susținut că prin stabilirea sa la Paris n-a dorit neapărat să scape de orânduirea de stat ostilă lui din România (Caiete critice, 4, 2007). Fără să împărtășească iluzia multor concetățeni de a considera occidentul ca fiind opusul ideal al României totalitare (R, 75), el nu avea intenția de a se exila și a sosit în Franța ca un om liber, un ins capabil să ia după bunul său plac hotărârea de a rămâne acolo
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
niciun pod de flori, ci ca în orice țară comunistă care se respecta, o graniță bine păzită cu sîrmă ghimpată pentru cetățenii ei care de prea mult bine sau din naivitate ar fi putut să încerce s-o șteargă în Occidentul decadent. Că a existat o șansă a unirii Basarabiei cu România este foarte posibil, vidul de putere în urma puciului din Rusia a oferit-o, sigur este că președintele rusofil de atunci, rusofil și acum, Ion Iliescu, a făcut tot posibilul
Podul de flori al lui Thomas Ciulei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8001_a_9326]
-
atunci nu contează că influențează, el formal nu e membru. Nu văd aplicabilitatea legii tocmai pentru că patronii influențează, fără să fie membri", consideră și analistul politic Alfred Bulai. Ruptura dintre politică și media, posibilă doar în sistemele totalitare Mass-media din Occident își asumă de cele mai multe ori poziții politice în campaniile electorale. Televiziunea e legală în sistemele democratice, iar separarea ei de politică se poate face doar în sistemele totalitare. "În SUA sunt oameni care au folosit televiuziunea ca platforme politice, iar
Pippidi vrea o lege pentru eliminarea "modelului Berlusconi". De ce politica și mass-media nu pot fi separate by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80183_a_81508]
-
orașelor din zona de nord-vest a țării, care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea sec. XIX, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea României și de palida ei ochiadă spre Occident. însă concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o
Monumentul public între artă, magie și propagandă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6893_a_8218]
-
dat seama, chiar dacă din motive diferite, că pasul următor trebuie să fie ieșirea în lume. Revistele în care ei publicaseră până atunci aveau o slabă putere de penetrație. Aveau ei curajul de a-și încerca puterile cu marile reviste ale Occidentului? Vuza observase încă din 1985 că metoda pe care o folosise în studiul teoriei modale a lui Vieru permite edificarea unei noi teorii a structurilor ritmice. în 1983, Vieru află din revista "Journal of Music Theory" despre preocupări similare ale
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
pagini și a apărut la Editura Mouton de Gruyter, Berlin, New York. Se constată că toți autorii români (cu o singură excepție) care au reținut atenția acestui Handbook au beneficiat de publicații în reviste internaționale sau/și la edituri internaționale, din Occident: Sorin Alexandrescu, Sergiu Al-George, Alexandru T. Balaban, Pia Brinzeu, Anton Dumitriu, Mircea Eliade, Teodor Flonta, Florin Florescu, Sanda Golopenția-Eretescu, Silvia Hărnău, Solomon Marcus, Paul Miclău, Victoria Moldovan, Mariana Neț, Gheorghe Păun (cu o carte în limba română), Dominique Nasta, Thomas
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
în permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil, ce se caută, care s-a pervertit în ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați în seamă, trebuie să compunem, să scriem, să cântăm, ca în Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca aceea din 2008 de la New York cu "street art" (Freedom for lazy people). Nu din perspectiva criticilor aduse ICR-ului din țară sau de aici (politizante și degenerând în lamentabile atacuri la persoană), ci
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
Eminescu în engleză s-a cam oprit de fapt în România la sfârșitul anilor '70, (poate că anii '80 au fost mult prea chinuiți de mizeria economică internă), după "revoluție" retipărin-du-se doar traducerile mai vechi din Eminescu. Oricum, deschiderea către Occident și Internetul au facilitat contactul străinilor cu patrimoniul românesc. Apariția variantelor eminesciene ale Brendei Walker (în ciuda abordării neprozodice) este rezultatul salutar al contactelor culturale devenite acum posibile. Nu am întrebat-o ce a determinat-o să creeze propriile versiuni, dar
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
încleștare cu Occidentul să dea și atacuri cibernetice. Avem un exemplu în istorie, țările balcice au fost afectate. Estonia a avut un moment în care toate sistemele informatice au fost blocate. Ținând seama că executivul rus studiază acum sanțiuni pentru Occident, inclusiv interzicerea curselor aeriene pe rutele siberiene, ceea ce înseamnă că se va face foarte greu legătura între Uniunea Europeană și Asia, asemenea atacuri sunt perfect posibile", a declarat Bogdan Chirieac.
România, ţinta unui atac cibernetic. Ce spune Bogdan Chirieac by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81522_a_82847]
-
încleștare cu Occidentul să dea și atacuri cibernetice. Avem un exemplu în istorie, țările balcice au fost afectate. Estonia a avut un moment în care toate sistemele informatice au fost blocate. Ținând seama că executivul rus studiază acum sanțiuni pentru Occident, inclusiv interzicerea curselor aeriene pe rutele siberiene, ceea ce înseamnă că se va face foarte greu legătura între Uniunea Europeană și Asia, asemenea atacuri sunt perfect posibile", a declarat Bogdan Chirieac.
România, ţinta unui atac cibernetic. Ce spune Bogdan Chirieac by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81524_a_82849]