1,972 matches
-
de amenințări mortale, a determinat descoperiri eficiente și importante. Indienii din America de Sud au descoperit că mestecarea cojii arborelui de chinină este un remediu eficient Împotriva malariei, fără să știe cărui ingredient activ se datorează acest lucru sau cum acționa el. Occidentalii știau că anumite plante consumate la Începutul primăverii, de pildă rubarba, atenuau simptomele scorbutului din timpul iernii, fără să cunoască existența vitaminei C. Mucegaiul de pe unele tipuri de pâine era folosit la tratarea infecțiilor cu mult timp Înainte de descoperire penicilinei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
p. 12. Vezi importanta contribuție teoretică adusă de Charles Tilly prin lucrarea sa Coercion, Capital, and European States, A.D. 990-1992, Blackwell, Oxford, 1990. Prețul consolidării puterii revoluționare poate fi, cum s-a Întâmplat În cazul bolșevic, un război civil. Coloniile Occidentalilor (de pildă, Africa de Sud sau Algeria) și campaniile purtate Împotriva insurgenților (de exemplu, În Vietnam, Algeria, Afganistan) au determinat mișcări masive de populație și strămutări forțate. Cu toate acestea, În majoritatea acestor cazuri, pretenția că planificarea socială de proporții ar fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și numele de Azimit sau Iazimir al unuia dintre personaje) stârnesc mânia călugărilor din Bizanț, care îi primesc cu ostilitate pe oaspeții „pișpeci”, „pipistași”, și îi provoacă la un duel al întrebărilor și răspunsurilor, menit să dovedească ignoranța absolută a occidentalilor. Răspunsurile corecte dezvăluite de „filosoful” Panaiot cuprind de fapt o prezentare simplificată și denaturată a sistemului cosmologic așa cum este prezentat de Gregorios Palamas în 150 de capete despre cunoștința naturală, despre cunoașterea lui Dumnezeu, despre viața morală și despre făpturi
INTREBARILE LUI PANAIOT FILOSOFUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287569_a_288898]
-
ia în seamă relatarea lui Georgios Akropolites (care vorbește despre buna primire a cruciaților în Bulgaria), într-un moment când antanta dintre Ioan Asan al II-lea și Imperiul Latin funcționa încă. Aceasta trimite la perioada dinainte de ruperea alianței cu occidentalii și împăcarea cu Vatatzes și Frederic al II-lea. Evenimentul se situează deci cu câțiva ani mai înainte de 1239, cum îl data B. P. Hasdeu, mai probabil înaintea asediului de la Tzurulon și anterior pactului dintre Ioan Asan și Vatatzes, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
refere, în acel paragraf, la o adversitate politică dintre țar și Imperiul latin, în care condiții este greu de crezut că, fie și flancați de cele două căpetenii ale cumanilor, cruciații ar fi răzbătut cu bine înspre capitala imperială a occidentalilor. Există însă și alte circumstanțe care conduc la aceeași datare. Campania mongolă de supunere a Europei Răsăritene, amânată datorită morții lui Gingis-han, s-a declanșat în 1236. După ce l-au învins cu greu pe cumanul Baciman, tătarii au pătruns în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mâncare și băutură, de unde mereu certăreți, anarhici și nestăpâniți. În ochii francezilor și italienilor germanii erau barbari - furor Teutonicus - calificativ devenit loc comun în Europa secolului al XII-lea. Europenii i-au numit pe bizantini perfizi, iar Anna Komnena pe occidentali - extrem de zgârciți. La hotarul dintre secolul al XII-lea și al XIII-lea, în epoca genezei națiunilor medievale europene, au căpătat contur stereotipurile despre germanii certăreți, rău intenționați și necuviincioși în timpul chefurilor, francezii instruiți, muieratici și aroganți, englezii bețivi și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să se facă abia după ratificarea Tratatului de Pace, poate chiar a doua zi, „pentru a nu ne expune la un refuz dictat de stipulațiile din acest Tratat“4. În urma discuțiilor cu reprezentanții Cehoslovaciei și Iugoslaviei sau cu unii diplomați occidentali, Ralea a fost sfătuit să depună cererea chiar înainte de ratificarea Tratatului de Pace. După opinia sa, exista deja un precedent - cazurile Ungariei și Italiei - iar acest gest ar fi confirmat atât respectul pe care România îl acorda Națiunilor Unite, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
diplomatice de la New York, Paris și Washington, deoarece guvernul român persevera în ideea ca admiterea României în ONU să se producă în acea sesiune și nu mai târziu 18. Folosind relații personale, V.V. Pella a intrat în contact cu mulți diplomați occidentali. Dintre aceștia, cei francezi păreau mai sensibili la obiectivul României. Din acest motiv, Pella îi sugera lui Mihai Ralea să se vadă cu ministrul Henri Bonnet și să-i solicite o • Ibidem, fila 78. • Ibidem, fila 90. • Ibidem, fila 57
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ai statelor mici și mijlocii, îndeosebi din America Latină, erau favorabili admiterii unui număr cât mai mare de țări în forul mondial. Chiar atitudinea Statelor Unite, în unele ședințe ale Consiliului de Securitate, putea fi interpretată drept respect la adresa României 21. Din partea occidentalilor, intransigența se manifesta doar în direcția Ungariei și Bulgariei, România fiind plasată într-o zonă de minimă acceptabilitate. Din contra, paradoxal, Uniunea Sovietică devenise o amenințare. Mergând pe un principiu conform căruia nu putea fi de acord cu o discriminare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi găsită și în țări care nu aparțin geografic și istoric, în sens strict, Europei...“7 Pe o poziție apropiată se situează și Octavian Paler: „... e clar că Europa nu poate să însemne, deocamdată, pentru noi ceea ce înseamnă pentru un occidental sau ceea ce ar fi putut să însemne, în mod normal, și în reprezentările noastre, dacă n-ar fi existat istoria silnică de după Yalta. Și e la fel de clar, reintrarea noastră în Europa e o problemă mai complicată decât pare la prima
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
legitimată într-o formă mult mai complexă și mai greu de contestat. Politica modernizării, deci, a avut drept scop nu numai transferul de tehnologie și a modului propriu de producție, ci și a idiomului liberal și al instituțiilor de tip occidental 8. Teoriile dezvoltării economice și, mai ales, teoria modernizării așa cum a fost ea inițial formulată nu au ajuns la un grad de coerență internă satisfăcător, printre altele, din simplul motiv al perspectivei lor eurocentrice, al „parazitării“ cu norme și criterii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
existentă între sovietici și americani, persecuțiile la care erau supuși legionarii, torturile puse în aplicare la Ministerul de Interne. Se credea/spera că războiul ar fi putut izbucni în vara anului 1949, că rușii vor fi bătuți, mai ales că occidentalii erau superiori în armament. Se spera și într-o „pace definitivă“ după război, ceea ce ar fi permis „o destindere politică și [se] vor instala guverne cu interese capitaliste, sau democrație capitalistă, care nu vor mai dezlănțui o nouă prigoană împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grup coborau des în satele din zonă, la oameni de încredere, întreținând sentimentele anticomuniste în vederea unei acțiuni de amploare împotriva regimului 27. Grupul „Arnota“ a mizat, după cum s-a întâmplat în cazul atâtor formațiuni anticomuniste, pe izbucnirea unui război între occidentali și sovietici, pe sosirea mântuitoare a americanilor, care • Mărturia lui Gheorghe Stănescu, în Aristide Ionescu, op. cit., p. 210-211. • Mărturia lui Gheorghe Gherbezean, supraviețuitor al grupului Arnota, în ibidem, p. 211. 26 Monica Grigore, op. cit., p. 104-105 (AMJ, DIM, fond „Penal
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu se ridică la o structurare rezistentă care să fie validată În afara granițelor noastre. Timothy Gordon Ash nu vorbește nimic de rezistența românească, Katherine Verdery pomenește pe ici, pe colo, dar cu mari reticențe. Sigur, s-ar putea reproșa că occidentalii nu prea știu, nu prea citesc, e poate adevărat, dar totuși unde contăm cu această rezistență? Eu aș lega această rezistență prin literatură de problema modernității În România, de modul mereu auroral-agonic al societății noastre civile. Societatea civilă românească i-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ar fi justificată de păstrarea unor date, cred că românul generic nu cere nici un fel de Îngăduință pentru a-și contura o imagine. Este vorba, desigur, de o imagine care precipită În imaginar: În imaginarul românesc, dar și În cel occidental (se vede că sunt de fapt tot atâtea precipitate imaginale câte contexte vom lua În atenție). Coerentă sau nu, imaginea acestui român generic se coagulează acolo. Nici un discurs asupra societății civile nu Își poate propune să construiască „românul generic” fără
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi român. Experiența irlandeză spune ceva În acest sens Dar, din câte am observat, există și un revers al situației. Cunosc tineri care s-au Întors dezamăgiți, dar nu de Occident, ci de incapacitatea lor de a fi români printre occidentali, ceea ce Înseamnă: cum poți fi român În această situație, de reîntoarcere, și de plecare, de neadaptare ca și de readaptare la o situație frustrantă? Cel mai adesea economică, dar nu mai puțin culturală. Sanda Cordoș: Asta e situația românului care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Biserica din Cartagina cu scopul de a ajunge la unele clarificări în privința punctelor controversate ale problemei. Ulterior, el îl însoțise pe episcopul Reparatus din Cartagina la Constantinopol și la Alexandria și grație acelei călătorii putuse să adune, el, un occidental, chiar din locul unde se născuse controversa monofizită și nestoriană, documentele care i-au fost de folos pentru cartea sa. Întors în patrie, el a scris un Compendiu al procesului nestorienilor și al eutihienilor (Breviarum causae Nestorianorum et Eutychianorum). Opera
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din 362, cu o împărțire a Bisericii în trei comunități conduse de Melețiu, Paulin și respectiv Euzoios; nu s-a încheiat nici în 381, la moartea lui Melețiu, al cărui succesor, Flavian, a fost recunoscut de Alexandria și apoi de către occidentali abia la sfârșitul secolului al IV-lea, și s-a sfârșit abia în 413, deși un mic grup de schismatici inflexibili n-a cedat decât în 482). În 381, Acacius a participat la conciliul de la Constantinopol. În 398, s-a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
atât de mari, încât, așa cum am văzut, România nu mai este considerată de mult (și de mulți) drept un adversar al lumii occidentale, ci dimpotrivă, un prieten sau chiar un membru al acesteia - mai ales sub anumite aspecte, pe care occidentalii și românii (sub influența și coordonarea acestora) le consideră esențiale. Le-am enumerat până acum. După toate aceste criterii, tranziția postcomunistă a României s-a încheiat. Ce urmează? Teoretic, sunt posibile mai multe răspunsuri. Dar punerea lor în practică depinde
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de piață transformă statutul proprietății asupra pământului, aducându-l la conținutul juridic al proprietății moderne, și este treptat extinsă prin reforme instituționale și socio-economice precum reformele agrare, înființarea Băncii Naționale și emiterea de monedă proprie într-un sistem corespondent celui occidental (Kirițescu, 1997), construirea de căi ferate, modernizarea armatei, administrației, a educației și a serviciilor de sănătate, a localităților și a înlocuirii - cel puțin în mediul urban - a transporturilor publice și a comunicațiilor (telefonie, telegraf, poștă...), a culturii, științei și artelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aceeași comunitate. Cel puțin aceste trăsături ale capitalismului autohton sunt incompatibile cu civilizația occidentală și pătrunderea acesteia din urmă în societatea românească nu poate avea alt rezultat decât desființarea acestor instituții și, în bună măsură, a capitalului autohton în favoarea celui occidental. Merită menționat aici faptul că alte tipuri de capital străin, de exemplu cel originar în Orientul Apropiat, nu a avut probleme deosebite de adaptare la aceste deformări ale economiei de piață de tip occidental în cadrul civilizației românești postcomuniste. Dar capitalul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești. Pentru politicienii români și chiar pentru opinia publică românească, faptul că efortul de compatibilizare cu Occidentul al societății postcomuniste românești a depins în mare măsură de creșterea prosperității acestor grupuri marginale a fost adesea privit ca o „sâcâială” din partea occidentalilor, menită mai degrabă să legitimeze în rândul opiniei publice occidentale rezerve politice față de integrarea României în lumea dezvoltată, întemeiate în motive mai „serioase”. În realitate, este vorba pur și simplu de moduri diferite de organizare a societății și de moduri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
statut diferit de la o societate la alta. În societățile occidentale, el este un produs normal de fast-food, utilizat de cea mai mare parte a populației. În societățile subdezvoltate ale Africii, de exemplu, el este un produs al civilizației occidentale, rezervat occidentalilor și la care cea mai mare parte a populației locale nu numai că nu are acces, dar nici nu încearcă să obțină acest acces. În societățile în tranziție ale fostei Europe comuniste, hamburgerul occidental a fost - alături de alte produse de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românească și lumea dezvoltată, ajungem la concluzia că această integrare limitată și restrictivă a societății românești în lumea dezvoltată a avut loc chiar înainte ca o decizie politică explicită să fie luată în această privință de către politicienii români și cei occidentali. Chiar dacă decizia politică și, prin urmare, reformele coordonate politic au facilitat și chiar amplificat procesul, el doar a urmat traseul descris de tranziția spontană de a integra selectiv economia românească în fluxul general al economiei zonelor de dezvoltare din jurul țării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
era o realitate nediferențiat „rea”, ceea ce implică faptul că orice componentă a fostei societăți comuniste, de la politică și instituții ale statului și până la fabrici, drumuri, alimente și literatură era, de asemenea, „rea”. În al doilea rând, capitalismul democratic și dezvoltat occidental, care era, invers, nediferențiat „bun”, adică orice componentă a sa, indiferent de domeniu, era „bună”, cu precizarea notabilă că prin capitalism democratic și dezvoltat se înțelegeau în egală măsură realitățile capitalismului occidental contemporan, dar și ale României interbelice, considerată la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]